Castelele medievale Forchtenstein si Riegersburg

TIPĂREȘTE

In calatoria noastra spre Graz, am vizitat alte doua castele medievale, combinatie perfecta intre istorie, natura si privelisti pitoresti.

In nordul regiunii Burgenland, se afla Castelul Forchtenstein, un castel medieval, construit deasupra vaii Wulka. Exteriorul are in mod clar caracteristicile unei cetati, insa la interior,  este decorat in stil baroc.

Originile acestui complex impunator dateaza din anul 1300, cand contii de Mattersdorf au construit fortificatia deasupra vaii Wulka. Mai tarziu, acestia si-au schimbat numele in Forchtenstein. Familia„moare” , nemaiavand mostenitori de sex masculin, iar castelul devine proprietatea Casei de Habsburg, vreme de 170 de ani.  

Imparatul Ferdinanad al II-lea il daruieste contelui Nikolaus Esterházy, care incepe sa fortifice castelul care intrase in paragina. In cea de-a doua jumatate a secolului XVII, fiul lui Nikolaus Esterházy, Paul a luat decizia de a extinde si de a ornamenta castelul.  

Dupa moartea printului Paul I Esterhazy, castelul Forchtenstein a servit ca depozit pentru comori si echipamente militare. Singurul acces catre visteria castelului, era un pasaj secret care ducea catre o poarta cu doua incuietori diferite. O cheie era la print, iar cealalta la vistier.

Visteria nu a fost descoperita nici pe durata celui de-al doilea razboi mondial.  

Castelul inca apartine familiei Esterházy, care detine o multime de terenuri in regiunea Burgenland si Ungaria (vezi postarea„Palatul Esterházy, Versailles-ul Ungariei” ), precum si celebrul Palat Esterházy din Eisenstadt.

Accesul in castel se face trecand pe sub o mica arcada si traversand podul pe balustrada caruia sunt afise ce prezinta istoria castelului. Poarta spre castel, de dupa pod, este decorata cu reprezentari ale sfintilor. Intrarea este 20 euro si este deschis zilnic intre orele 10-17.

In prima curte, care inconjoara palatul, se poate admira un parc cu specii de plante, statui, bazine cu apa si fantani arteziene, una dintre ele reprezentandu-l pe Neptun. Deasupra acesteia este blazonul, stema familiei Esterházy.

Castelul are un turn, cunoscut sub numele de „Turnul Negru” , ce contine o groapa adanca de 12 metri, folosita ca inchisoare pentru cei condamnati la moarte.  

Printr-un tunel in care sunt expuse tunuri, se ajunge in alta curte interioara, de unde poti admira panorama asupa zonei. De aici, trecand pe sub un portal cu picturi magnifice si un crocodil atarnat ce asteapta vizitatorii, am ajuns in alta curte interioara, unde se afla statuia ecvestra a lui Paul I, iar peretii cladirii sunt acoperiti cu picturi extinse, conservate remarcabil din punct de vedere artistic si cultural si care au fost restaurate recent.  

Nu numai pereții, picturile murale si sculpturile de pe fatada castelului, au fost restaurate, ci si capela si incaperile interioare cu semineele si sobele mari, usile baroc in culoarea antracitului, totul pastrand culorile originale.

Interioarele contin mobilier, ceasuri, placate cu argint, constituind una dintre cele mai mari colectii de mobilier din argint din Europa, expusa in Galeria Stramosilor. Tot aici am descoperit un portret in dimensiuni reale, datat 1466, mentionand ca acesta este Vlad Dracula, Printul Tarii Romanesti, desi in acel an, Vlad Tepes nu era principe al Tarii Romanesti, fiind arestat si incarcerat inca din 1462.

Din expozitie face parte si un cort otoman, in mijlocul unei sali, alaturi de arcuri, sageti si tolbe otomane, colectate de printul Nikolaus Esterhazy, dupa ce el si fiii sai, Ladislaus si Paul, au triumfat asupra trupelor turcesti în 1624.

Camera comorilor ne-a condus spre faimosul „seif” al prinților Esterhazy. In spatele zidurilor groase si protejat cu un sistem complex de incuietori, Prințul Paul I a infiintat o camera pentru comori în inima Castelului Forchtenstein, singura colectie de arta baroc din Europa care a ramas in locatia sa originala.

Dulapurile realizate in secolul al XVII-lea, gazduiesc colectiile de obiecte, pe langa etnografia, artele si stiintele din intreaga lume, nenumaratele lucrari din filigran ale artei sculpturii in fildes si os, ceasuri muzicale cu mecanisme complicate, valoroase si obiecte religioase, cornul unui unicorn si un mini dragon, pozitionat strategic pentru a proteja comorile de arta din jurul sau.

Castelului i s-a atribuit numele de „Tresor der Esterházy” , deoarece contine obiecte de familie foarte pretioase ascunse in Camera comorilor si colectii de piese, obtinute ca prada in timpul campaniilor militare.

Ne-am continuat drumul, aproximativ inca 130 km, pana la Castelul medieval Riegersburg, apartinand familiei von Liechtenstein, familie din care face parte controversatul print Emanuel de Liechtenstein, cel care l-a impuscat„din greseala” pe Arthur, cel mai mare urs din UE, nu doar din Romania.

Castelul este considerat a fi cel mai mare castel din Stiria si datorita fortificatiilor sale impunatoare si locatiei unice, nu a fost niciodata cucerit. A fost construit pe un vulcan adormit, aflandu-se la 450 metri inaltime, pana la intrarea in castel mergand pe jos sau cu liftul inclinat. Bazaltul antic al dealului a fost folosit pentru a construi castelul. Are 7 porti principale si 11 bastioane, iar zidul de aparare din jurul cetatii are o lungime de 3 kilometri.

Vremea mentinandu-se ploioasa si racoroasa, am urcat cu liftul si am vizitat rapid doar exteriorul castelului. In interior sunt amenajate trei muzee: Muzeul Vrăjitoarelor, Muzeul Castelului si Muzeul Armelor.

Drumul ingust catre castelul Riegersburg are un pavaj neregulat, compus din roci vulcanice intunecate, cu multe caneluri inguste. Familia princiara din Liechtenstein nu locuieste aici, ci intr-o casa, in sat. Din cele 108 camere, 25 sunt deschise pentru vizitare, 16 prezentand istoria castelului, iar 9, istoria vrajitoarelor.

Muzeul Vrajitoarelor se afla in pivnita castelului si se concentreaza pe vanatoarea vrajitoarelor care invadasera tarile din Europa Centrala, aproximativ 300 fiind persecutate in procesele de vrajitorie din Stiria si jumatate dintre acestea fiind executate.

Expoziția Muzeului Castelului este denumita „Femei legendare’’, 2 personaje feminine fiind sinonime cu istoria castelului.

Prima a fost baroneasa Katharina Elisabeth von Galler, doamna castelului intre 1648 si 1672, perioada in care femeile, inclusiv femeile aristocratice, nu aveau voie sa detina proprietati. In calitate de singura mostenitoare a castelului Riegersburg, a refuzat sa piarda suprematia in favoarea sotului ei.

A doua femeie prezentata in expozitie este Katharina Paldauf, care a lucrat pentru baroneasa si a fost acuzata ca a influentat vremea prin vrajitorie, fiind condamnata si executata. Legenda spune ca a fost capabila sa cultive trandafiri in mijlocul iernii, fiind numita Vrajitoarea Florilor.

Nu am vizitat interiorul pentru ca nu mi s-au parut interesante povestile cu vrajitoare si nici istoria proprietarilor, celelalte castele vizitate si cele despre care urmeaza a povesti fiind cu mult peste ceea ce putea oferi castelul Riegersburg.

---

VIZUALIZĂRI: 574 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI