Cu mocănița pe Valea Vaserului de 1 Decembrie

TIPĂREȘTE

Oare ce ar fi mai interesant decât o plimbare cu mocănița de 1 Decembrie 2021 pentru un copil de 4?

Deci zis și făcut. De Sfântu Andrei ne urcam toți 4 în mașină și plecam spre Vișeul de Sus.

Drumul a fost obositor, dar presărat de peisaje mirifice.

Ne-am cazat la pensiunea Anita (vezi impresii).

Doamna de la pensiunea, ne-a spus că în acea zi au fost 5 trenuri care au pornit la deal. Un numar impresionant.

Pe 1Decembrie la ora 8 eram în gara mocăniței sa ne cumpăram bilete.

Nu am fost suficient de inspirați să le fi luat online din timp. Mai multe informații pot fi găsite aici: https://mocanita-maramures.com/. Dar aveam noroc, erau 3 trenuri care mergeau în acea zi. Biletul a fost 75 de lei de persoană, fără masa. Ni s-a spus că nu mai vând pachete complete, dar că putem să luam masa la capăt de linie, stația Paltin. Copii sub 7 ani nu plătesc bilet. Noi am primit bilete la trenul numărul 3. Călătoria dus intors durează aproximativ 6 ore.

Acum cateva aspecte pozitive legate de gara:

1. Erau niște mese pe care ardeau focuri ca să ne mai încălzim, pe care le alimenta mereu un angajat al gării. Am uitat să spun ca ningea cu fulgi mici și jucăuși.

2. Baia foarte curată.

3. În difuzoare se auzeaum cântece patriotice maramureșene, care invitau la introspecție. Cel mai mult ne-a impresionat unul care povestea despre cum acum ne vindrm țara pe nimic, în timp ce eroii și - au dat viața ca să o protejeze.

4. Locomotivelede epocă care te așteaptă să le exploatezi.

Aspecte mai puțin plăcute :

1. Căsuțele de la Muzeul satului amenajat în incinta gării erau închise.

2.0 măsuri de protecție anticovid. Masca nu se purta în spațiile comune închise. Nu am fost întrebați nimic de certificatul verde, nici la cumpărarea biletelor, nici în tren. Masca nu se purta in tren.

Sa revenim la partea frumoasă. Un băiețel, al meu, foarte încântat cand prima garnitura a plecat la deal. A stat cuminte cu tati să se uite de aproape cum merg trenurile 1 și 2, apoi ne-am urcat și noi in mocănița cu numărul 3. Trenurile au plecat la distanță de 15-20 de minute.

Am fost inspirați și ne-am asezat la un scaun depărtare de hodinul care emana căldură. În vagon erau 2 astfel de sobe dar numai în unul dintre ele se făcea focul cu brighete de peleti, ceea ce recunosc mi s-a părut absurd. Pot cofirma că în cealaltă parte a vagonului era frig.

În sfârșit am pornit și noi cu un țiuit asurzitor de salut am părăsit gara. Băiețelul mega încântat, era prima călătorie cu un tren de orice fel. Scaunele erau niște băncuțe de lemn așezate față în față, cred că pe o băncuță încap 2 adulți, nu tocmai comode dar curate. Vagonul nu era extrem de aglomerat, așa că am putut ocupa 2 seturi de băncuțe.

Controlorul, un tânăr de nici 18 ani, a venit sa composteze biletele, alt lucru interesant pentru pici, care i le-a înmânat cu solemnitate.

Tânărul controlor ne-a povestit putin fespre calatorie, despre cele 2 stații unde oprește trenul și ne-a urat drum bun.

Evident că la mai puțin de 5 minute, cei care mureau dupa doza de nicotina au ieșit pe balconul vagonului la fumat. ???? Iara divaghez de la poveste.

Priveam cum fumul amestecat cu aburi de la locomotivă, de ziceai ca e o fantomă, invaluie blând brazii îmbrăcați cu veșmânt de nea. Peisajul este de vis mai ales după ce trecem de zona locuită. Se vedea pe malul pârâului si o exploatare masivă de lemne, sper să fie legală.

Prima oprire a fost la stația Glimboaca, unde oamenii au coborât să se dezmorțească, să servească ceva, să se joace în zăpadă și ca al meu pici să vadă cum "bea trenul apă", cum îl unge cu ulei. Domnul de la pensiune, hi-hi avantaj noi, ne-a invitat în locomotivă, dar domnișoarul C. a refuzat. " Țiuie prea tare. "

A întrebat, în schimb ce face cu lemnele din spate, pe unde iese aburul, de ce se pune ulei, si lista poate continua muuult și bine.

Ultima oprire este la stația Paltin, nu o să vă plictisesc cu detalii tehnice, despre lingimea traseului și alte asemea. Au scris destul alții în review - urile anteriore. Până să ajungem acolo am pus noi, călătorii câte jumate de brichetă să întreținem focul. Copiii au reușit să tragă și un pui de somn. Noi am stat fără geci în tren, așa că înainte de a coborî am inbracat bine copiii.

La destinația finală ne aștepta o ceata de tineri ceterași. Tati s-a așezat la coada ca să ia mâncarea și ceai.

Gratarul nu a fost strălucit, cartofii erau deja reci, nu sunt sigură ce aparatură au în ceea ce se dorea a fi o bucătărie.

Și aici ardeau focuri pe mese, dar mult mai puține decât în stația de unde am plecat. Evident ca era și muult mai frig. Erau un fel de foișor unde am luat masa, cu trei laturi acoperite cu folie, dar total neîncălzit. În concluzie ne-a fost foarte frig si debia am așteptat să urcăm înapoi în vagon.

În vagon părea că s-a făcut foc și în celălalt hodin.

Noi am mers la al nostru, ???? și am pus jumătate de bricheta pentru ca se cam stingea.

Drumul înapoi a trecut pe nesimțite. C. S-a întreținut cu o doamnă de pe alt scaun. Cred că avea ceva spirit pedagogic, sau poate era actriță, de a reușit să dea în mintea lui atât de ușor. In dreptul stație Novocioc, pe partea opusă a pârâului față de noi am observat 2 grote imense, care păreau făcute de mâna omului. Doamna de la pensiune ne-a zis ca acolo a fost spital pe vrememea războiului.

În concluzie, ne-ar plăcea să revenim acolo și vara. Cred că pesajul ar fi magnific.

Si cred că se merită si o vizită in miezul iernii, în ciuda frigului de la stația Paltin.

Peisajul e de vis. Brazi înalți ce își etalează haina proaspătă de nea mărginesc calea ferata. De asemenea si un pârâu ne însoțește aprig pe toată durata călătoriei.

Stanci semețe verifică cine mai trece pe acolo.

Frigul de la stația Paltin, și mai ales lipsa unui loc cu adevărat încălzit scad din plăcerea călătoriei.

Scena unde dansau cei 4 ceterași era drăguță și li se putea alătura oricine dorea.

M-a amuzat la final, cand pasagerii erau urcați în tren sa îi vad pe cei 2 conductori dansând acolo????

---

VIZUALIZĂRI: 2601 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI