O zi de primăvară prin frumoasa Insulă Symi

TIPĂREȘTE

În perioada 1 – 8 martie am efectuat o excursie pe cont propriu în Insula Rodos, o veche dorință care în sfârșit s-a îndeplinit. Iubitoare de istorie am avut un fix legat de Cavalerii Ioaniți. Am început cu Acra, vezi impresii, a urmat Malta și nu puteam rata Rodos.  

S-a scris mult pe site-ul nostru despre această frumoasă insulă, voi spune câte ceva despre ce am văzut eu acolo în extrasezon. În această perioadă este multă liniște, sunt turiști puțini, magazinele, tavernele, restaurantele din localitățile mai mici sunt închise, la fel și bancomatele. Am stat doar în Orașul Rodos preferând să facem drumeții de o zi, pe uscat cu mașină închiriată, am plătit 60 de euro pentru 3 zile cu asigurare completă, pe mare cu vasele de transport din Rodos care circulă doar în anumite zile. Agențiile de turism erau închise așa că am văzut Insula Symi pe cont propriu apelând la „Compania de Ferrys Dodekanisos Seaways” , vezi 12ne.gr, prețuri mari, 64 euro dus – întors de persoană. În sezon, 1 aprilie – 1 noiembrie este „Sebeco Lines” , cost 27 euro dus – întors de persoană, are chioșcul de bilete în port Kolona, lângă Dodekanisos, detalii pe site-ul daycruises.sebeco.gr. 

Vremea a fost destul de bună, am prins două zile cu ploaie sporadică, în ropote, apoi apărea soarele și usca totul. Temperatura așa cum îmi place mie, 18 grade ziua și 12 grade noaptea.

În dimineața zilei de 3 martie, duminica, am plecat la ora 8 ajungând la Symi la ora 8:50. Au coborât destui pasageri, credeam că suntem singurii, vasul mergea însă mai departe. Debarcarea s-a făcut lângă Turnul cu Ceas pe celălat mal al portului. De cum am coborât am rămas impresionată de frumoasa insula cu casele ei viu colorate. Erau așezate în trepte, am numărat, nouă, zece rânduri, risipite pe dealurile ce înconjoară portul. Toate aveau o arhitectură specifică, stil neoclasic, acoperiș de țiglă roșiatică în două ape cu fronton cu un cerc pe mijloc, ciorchine păreau, intercalate dar frumos aliniate.

Symi este numele nimfei, soția lui Poseidon din mitologia greacă. Este o insulă de mici dimensiuni, 13 km de la nord la sud și aproximativ 8 km de la est la vest, având circa 2.500 de locuitori cu expați italieni și britanici. Se află la 41 kilometri de Rodos și foarte aproape de țărmul turcesc, circa 9 kilometri. Portul se numește Gialos, este partea de jos, cea de sus numită Chorio sau Horio, întregește localitatea risipită și pe dealuri. Site-ul este: symitop.gr/how-to-get-around-symi-island.

Am plecat spre partea cealaltă a golfului pentru a ajunge la Kali Strata, vroiam să urcăm scările late de piatră ce duc din port în satul de sus, în Chorio.

 Vremea ținea cu noi, soarele anunța o zi frumoasă. Am trecut Podul de Piatră, pe lângă statuile ce îți atrag privirea fără să le pozăm, aveam timp destul la întoarcere, și am ajuns la cele două microbuze de culori diferite cu orarul afișat. Cel bleu ce mergea la Mănăstirea Panormitis (Μονή Ταξιάρχου Μιχαήλ του Πανορμίτου) și anunța plecarea la ora 11:30; aveam să aflăm la întoarcere că fiind martie nu circulă. Se putea ajunge cu taxiul, 30 euro, am considerat că ne costase prea mult Symi și am renunțat. Cel alb ce mergea la Pedi, vom reveni la el.

De aici am mers puțin pe faleză și am văzut indicatorul de Kali Strata pe care am început să urcăm, unii spun că ar fi 400 de trepte risipite pe tronsoane. Se urcă continuu, știam direcția, tot înainte, vroiam să ajungem mai întâi la Biserica cea mai mare, Biserica Sfânta Treime. Aveam numele scris în greacă, ne-a folosit pentru că am mai întrebat localnicii, puțini la acea oră a dimineții de duminică. Am mers la început pe Kali Strata, cu frumoase clădiri, este cea mai largă, ajungând la o zonă mai plată cu restaurante și un hotel. Apare la un moment dat și indicatorul spre castel, noi am continuat urcarea tot înainte, străduțe-alei, îmbârligate, întortocheate, știam doar direcția, ajungând mai întâi la Biserica Sf. Cruce (Εκκλησία Τιμίου Σταυρού) . Fiind duminică slujba se terminase dar localnicii erau adunați în curte și serveau cafea și ceva dulce. Am fost și noi serviți, am făcut câteva poze și în interior dar și în exterior. Am localizat și biserica unde trebuia să ajungem dar și castelul pe care îl vom vedea mai târziu. Aici am găsit primele frezii înflorite, miroseau așa de plăcut!!  

Am continuat urcușul mergând puțin spre stânga, iar alei, iar scări și multă liniște! Parcă eram într-un labirint, nu am mai avut o așa senzație, mi-a plăcut mult! Am mai greșit direcția, ne-am reîntors, dar drumul nu se înfunda și într-un sfârșit am ajuns la Biserica Sf. Treime (Ekklisía Αγ. Τριάδας) , biserică mare cu două turle frumoase. Lumea plecase dar am găsit-o descuiată și am putut-o poza în liniște, frumos arată! , în curte am găsit o mulțime de frezii, o minune, nu aș mai fi plecat! Pozele vor arăta mult mai bine decât spun cuvintele. De aici ne-am reîntors, încercând să păstrăm direcția. Am luat-o prin labirintul de străzi fără să ne dăm seama mai spre dreapta în loc să mergem tot înainte sau puțin spre stânga. Am trecut și pe la Biserica Sf. Atanasie (Ekklisía Αγ. Αθανασίου) , biserică tot mare, frumoasă dar acum era închisă. În localitatea Symi sunt 13 biserici mari și foarte multe capele, în total insula are 63 de lăcașuri de cult. De aici se merge mult la dreapta spre Castel, ruinele Castelului Cavalerilor Ioaniți din secolul 14, dar priveliștea de acolo face totul. Se vede atât partea dinspre dealuri dar mai ales partea dinspre mare. Tot de aici se vede și micuța localitate Pedi la care am ajuns cu microbuzul mai târziu. Am urcat scările și am ajuns și la Biserica Doamnei Noastre (Ekklisía Panagía) , o bisericuță alb cu albastru pe care am admirat-o apoi de jos de pe faleză întrebându-ne oare am fost și noi acolo?! Când îmi place ceva intru în transă și apoi mă întreb cum am reușit să realizez asta. Rămâne bucuria lucrului făcut și mulțumirea de a descoperi altceva.

Am coborât iar în zona portului și am ajuns la microbuzul ce mergea sus în Symi și apoi la Pedi. Șoferul ne-a spus că este singurul care circulă în această perioadă. Cu noi au mai mers alți 6 turiști care au coborât la prima oprire pentru a vedea Muzeul Arheologic , noi am mers mai departe până la Pedi, a doua oprire, sunt circa 4 kilometri. Aici am stat circa 15 minute după care mașina s-a reîntors pe același drum. Am făcut ceva poze, totul părea părăsit dar liniștit. Biletul este 2 euro de persoană, un drum.  

Am revenit în port și am pozat câte ceva, trecând pe lângă Statuia lui Stathis Hatzis, celebrul scufundător și culegător de bureți marini, apoi pe lângă Statuia micului pescar Michalaki. Am ratat Primăria era foarte aproape de Parcul Orășenesc ce se vedea de pe pod, ne-am plimbat pe faleză și am intrat în singurul magazin deschis pentru a cumpăra un magnet. Bureții marini se vedeau prin geamurile magazinelor închise. Multă liniște, turiști ciorchine la două terase, singurele deschide duminica. Ferry nu vine în Symi în extrasezon decât în weekend.  

Am pozat și Memorialul de Război cu Porumbelul Păcii ce comemorează eliberarea insulei Symi la 8 mai 1945, când s-a terminat ocupația italiană; aici a fost semnat tratatul de predare a Insulelor Dodecaneze. Am ajuns la Sediul Poliției, clădire din perioada de ocupație italiană, apoi la Turnul cu Ceas din 1881 și am mers mai departe spre Vechiul Șantier Naval, părea acum Șantier de Reparații. Am admirat, pe deal, Panagia Evaggelistria cu frumoasa clopotniță, după care ne-am întors.  

Am servit ceva la terasă și apoi ne-am odihnit pe bancă în soarele blând de primăvară timpurie. În jurul orei 17 am părăsit cu regret insula împreună cu alți turiști și localnici ajungând în Rodos în 50 de minute. De acasă ne făcusem planul de a merge și la Mănăstirea Panormitis dar fiind extrasezon nu a fost să fie. Nu regret nimic pentru că plimbarea sus pe dealuri a fost o bucurie, de neratat! Nu mi-am imaginat cât de frumos este să descoperi satul de sus, să te plimbi prin labirintul de alei și să admiri portul și golfurile de la înălțime. Mergeți acolo și nu veți regreta!  

---

VIZUALIZĂRI: 1087 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI