Hotel Corona, Drobeta

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Corona Hotel, DROBETA TR SEVERIN" (deja existentă pe sait)

@webmaster26: Multumesc.

@elviramvio: Arată elegant și sună bine ce spui tu despre el! Gata, ne întoarcem acasaă?

@elviramvio: In sfarsit dupa ceva pauza mai sunt si eu la zi cu articolele si chiar prind un prim vot .

Cred ca si eu daca as avea de ales as gandi unde ar fi mai bine sa ma cazez, in tara sau pana intru in tara. In functie de optiuni aleg si se pare ca ati ales perfect.

Cat despre masa

eu si la prima ora as lua ciorba de burta, lucru pe care de altfel l-am si facut la Pongal cand am fost de 1Mai si la cat de buna era ciorba aia asta as fi luat dimineata, la pranz si seara.

La poze doar am tras cu ochiul, urmeaza sa ma uit acum mai bine, in orice caz nu pot decat sa-ti spun (si sper ca asta sa nu te plictiseasca : Felicitari, votat cu mare drag.

@Zoazore:

Atunci plecam, intoarcerea, curand!

Buna!

Elvira si eu am. un articol scris pe AFA despre Corona, am stat o noapte aici si am fost multumiti imi aduc aminte ca singura nemultumire a fost in legatura ca scurgerea de la cadita dusului care era infundata iar frigiderul l-am scos din priza pentru ca scotea un zgomot enervant oricum nu aveam nimic in el.

Micul dejun bunicel , parcarea am avut-o in fata hotelului vederea ferestei a fost in spate .

Pentru o noapte a fost bine.

@adrianbogdan:

Buna. Stiu articolul tau, faza e ca l-am citit in drum spre hotel. Cand am rezervat ne hotarasem sa plecam in concediu direct de la sot de la serviciu si am zis sa nu riscam seara inca 140 km prin Serbia pana la cazare.

Acum sa stii ca daca vom mai fi nevoiti sa oprim la Drobeta, tot acolo vom trage. Cu baia am patit la fel, se scurgea apa. In rest a fost bine, chiar si restaurantul ne-a surprins, initial vroiam sa mergem in alta parte sa mancam dar cum ploua la greu am ramas acolo.

Nu mai de bine sa aud de la tine!

@mishu:

A fost penultima ciorba pentru el pe o perioada de aproape trei saptamani! Groaznic, e un ciorbagiu inrait, supele le detesta!

@elviramvio: Doamna, recunosc ca m-am gandit initial ca e vorba de un hotel pe care l-as putea cunoaste din perioada cand am lucrat in Severin. Si, uitandu-ma la data din calendar, vad ca peste 5 saptamani, pe 29 iulie, se implinesc 47 de ani de la inceperea activitatii de salariat la Institutul Judetean de Proiectari Mehedinti, cu sediul, atunci, in str. Karl Marx nr. 44, in vechea cladire a Postei. Uitandu-ma la adresa vad ca e pe Tudor Vladimirescu nr. 106. Acum, chiar nu-mi mai amintesc de unde incepe numerotarea, de la capatul dinspre Craiova, sau dinspre Timisoara. Cu credinta ca ma veti ierta pentru uitare, va povestesc o scurta istorioara legata de Str. Tudor Vladimirescu. Noi locuiam in cartierul Crihala, pe str. Crisan, aproape de padurea Crihala. Coelgul meu de camera avea o prietena pe T. Vladimirescu, aproape de intersectia cu Crisan. Intr-o seara prietena lui venise cu o vecina, pe mine a cazut magareata sa ii tin de urat, iar dupa ce le-am condus acasa, i-am propus colegului meu de camera sa mergem acasa pe o scurtatura. Am luat-o pe strada care scurta drumul (eu mai facusem acest drum pe zi), strada care dupa circa 500 de metri se infunda in poarta de intrare in cimitirul orasului. Portile erau larg deschise, pe aleea principala, de latimea unei strazi, era lumina ca pe o strada obisnuita, dar la un moment dat becurile au inceput sa dispara. Colegul meu de camera, atunci a remarcat ca ne aflam in cimitir si s-a hotarat sa se intoarca pe drumul normal spre casa. Eu mi-am continuat drumul, am iesit din cimitir pe poarta de pe alta strada si mi-am continuat, linistit drumul spre casa. Cand am ajuns la apartamentul pe care il ocupam amandoi, el deja facuse si dus. Ca sa intelegi cat a fost de vrednic, va spun ca, de la locul despartirii drumurilor noastre, el a strabatut cam 200 de metri prin cimitir, 500 de metri pana la T. Vladimirescu, de acolo alte 500 de metri pana la coltul cu Crisan, iar de acolo aproape 1 km pana la blocul in care locuiam. Eu in schimb am mai mers 200 de metri pana la iesirea din cimitir, iar de acolo maxim 300 de metri pana la bloc. Poate lungimea distantelor am mai uitat in 47 de ani, dar oricum distanta parcursa de mine a fost cel mult un sfert din cea parcursa de colegul meu de camera. A doua zi, la servici, m-a parat la toti colegii ca am vrut sa-l sperii, in cel mai bun caz. In cateva zile a uitat de suparare, iar prietenia noastra nu a avut de suferit. Din pacate drumurile noastre s-au despartit si din 1972 nu mai stiu de el nimic.

Cred ca v-am plictisit destul si inchei urandu-va numai bine si calatorii placute!

PS. Asta va va astepta daca veti mai insista sa mai scriu!

@liviu49: Cred ca dacă o sa continuați sa scrieți așa o sa încercam sa va stârnim, iar ideea de a strânge toate aceste amintiri intr-un volum cred ca ar trebui sa va dea de gândit. Cât despre mersul prin cimitir cred ca oricât de luminat ar fi stârnește fiori, și spun asta dintr-o experiența personală. In Februarie am mers la un cimitir din Bucuresti, după lăsarea întunericului exact in perioada când afara viscolea, și pentru ca nu știam pe unde ar trebui sa o iau ca sa ajung la Capela am tăiat cimitirul in doua intrând pe poarta din spate. In viața mea nu cred ca am mers mai repede și am ajuns la Capela transpirată ca-n plină vara.

Călătorii plăcute urez și eu tuturor și o vara plină de evenimente plăcute.

@mishu: Doamna Corupatoare, pentru mine noaptea intr-un cimitir nu era o noutate. Din clasa a treia, sau a patra, mergeam la niste colgi de clasa, in cartierul fabricii de zahar, foarte aproape de cimitirul Smarda. In vacanta de vara, seara ne jucam de-a hotii si vardistii, mai mereu prin cimitir. Erau multe cruci sau monumente funerare dupa care ne puteam ascunde si era locul ideal pentru asemenea joc. Si daca tot m-ati starnit va mai plictisesc cu o amintire, de data asta mai recenta. Pana in 1990 ajungeam la Bucuresti, la sediul intreprinderii unde lucram, cu IRTA. Linia de Branesti intorcea, in Branesti, la capatul strazii pe care locuiesc, iar multi navetisti (in Branesti erau circa 3000 de navetisti la Bucuresti) ca sa ajunga la capatul masinii treceau pe langa cimitir. Intr-o iarna, pe un viscol cand bagai in casa si cel mai rau caine, un baiat vine la masina cu capul descoperit, el care punea doua caciuli in cap. Ne-a spus ca s-a trezit foarte tarziu si nu a mai apucat sa ia si caciula. La ora 16, la intoarcere, nasul lui, care era si el in masina la ducere, ii face cadou o caciula sa nu raceasca. Toti am izbucnit in ras, pentru ca era caciula pe care o cunosteam cu toii ca fiind a celui venit fara caciula. Am aflat si ce se intamplase. La o discutie in masina despre teama de cimitir, eroul nostru afirmase ca lui nu ii este frica si poate intra noaptea in cimitir. In acea dimineata nasul lui, a plecat mai devreme de acasa, a intrat in cimitir, a sta ascuns in spatele gardului, iar cand finul sau a trecut pe langa cimitir i-a luat caciula din cap si s-a ascuns dupa gard. In momentul cand a simtit ca ii dispare caciula de pe cap omul nostru a rupt-o la fuga, dar nu a avut curajul sa ne spuna patania sa.

Dar de ajuns cu povestile!

Numai bine si calatorii placute!

@elviramvio: Acum vazui ca de vrajeala am avut timp, dar de citit cu simt de raspundere articolul, nu prea am avut timp. Dar mai tarziu, decat niciodata! Am facut si eu o fapta buna pe ziua de azi! Votul cu numarul 20!

Numai bine si calatorii placute!

@liviu49:

1. Păi eu insist, spor la scris, astept.

2. Surprize, surprize fără A. M. Scriu si eu de un hotel la cap de tara si hop Liviu49. Gata! Vreau o lista cu localitătile pe unde ati fost sa pot sa-mi fac si eu o lista de articole viitoare la care sa primesc sigur ecouri Livi49!

3. La Arges am casa aproape de cimitir, inca nu mi-a batul noaptea in geam vre-un localnic de acolo. Dar cine stie!!

4. Multumesc pentru votul 20.

5. De plictisit nu ma plictisesc pentru ce e bun pe AFA, doar ca nu am timp sa stau tot pe aici dar si pe drumuri de vacanta!!!

6. Noapte buna!

@liviu49: ????????

@elviramvio: Aveau și camere cu balcon?

Hotelul e o obțiune bună nu numai pentru o cazare în drum spre Serbia ci și pentru plimbăreală prin țara noastră, având în vedere parcarea supravegheată, restaurantul dar și receptia cu program permanent.

Noi preferăm hotelurile, dar atunci când nu se poate acceptam și pensiuni.

Vacanță să fie, că dormim oriunde ar fi

@mishu: Doamna nu prea (vorba olteanului, ca tot povestiram de Tr. Severin) stiu ce inseamna semnele pe care le-ati pus in dreptul numelui meu. Trag de nadejde ca e ceva de bine si ma bucur... Obor. Daca o fi ceva naspa, o sa zic Da-i Doamne! si oi vedea ce-o iesi. Cum eu cu marea nu prea le am, mai ales de cand m-au alergat cei de la Salvamar sa ma intorc la mal, stau si ma uit.

Astept un nou articol despre munte, ca pe o gogoasa care nu se mai intoarce singura in uleiul incins, sau ca pe o sarma dintr-o oala cu afumatura pe deasupra si la fundul oalei.

Pana atunci numai bine si calatorii placute!

@elviramvio: Haoleoooooooo! Da' ce patisi, de te turbisi??? Pai daca ma apuc de scris pe lista localitatile prin care am oprit si vazut ceva de remarcat si povestit, nu neaparat am trecut, s-ar putea sa mi se arda neuronul Si daca scap fo 20 de localitati e motiv suficient sa ma luati cu huooo sau sa ma considerati ramolit. Ca sa fiti sigura scrieti despre excursii pe munte si, chiar daca s-ar intampla sa nu fi fost pe-acolo, tot imi aduc eu aminte de ceva care sa se asorteze cu articolul.

Despre Severin eu m-am laudat prin cateva ecouri ca am lucrat acolo si am mai trecut prin cateva excursii.

Asa ca nu mai leneviti, piciorul la excursii si mana pe condei, daca vreti ecouri de la mine.

Numai bine si calatorii placute!

@krisstinna:

Multumesc, vacante frumoase tie, sper sa pleci curand!

Nu stiu daca au camere cu balcon, nu cred, n-am vazut nici pe spate cat am stat la terasa. Daca aveau cred ca nu faceau asa spatiu mare comun pentru fumatori.

Daca te intereseaza, poti suna la receptie, stii tu, si iti raspund.

@liviu49:

Asumati-va riscul, adica faceti lista cu localitatilor si apoi numaram!!

O duminica frumoasa sa aveti maine!

@elviramvio: Doamna eu v-am dat o idee: scrieti despre munte si nu ramaneti fara ecou. Garantat %! Daca va e frica de mers pe munte, luati-o prin resedintele de judet. Eu stiu de sase in care n-am fost: Baia Mare, Satu Mare, Zalau, Bistrita, Tg. Mures (doar l-am traversat, fara oprire) si Resita. Nu ma bagati prin carciumi sau hoteluri, ca patania cu Severinul nu stiu daca se mai repeta. Dar, uite vin cu o propunere indecenta: Invitati-ma " In Bucurestiul iubit " de Mauriciu Vescan. Acolo ne descurcam mai bine, asta daca nu imi fileaza neuronul. Vedeti, eu sunt dispus la sacrificii, numai sa aveti curaj sa scrieti.

Numai bine si calatorii placute!

@liviu49:

Despre Bucuresti, curand, v-am proms dinainte de vacanta mea, articolul e copt dar nu-i pudrat cu zahar. Despre munte, mi-a cam trecut vremea, daca era AFA acum niste ani... despre Baia Mare cu placere dar n-a venit momentul, am doar poze de familie. Si ce-o fi om mai vedea!!

O seara frumoasa!

@liviu49: E de bine ????, imi pare rau ca acum nu am nimic de munte ci doar de mare, dar si asta pana la urma a fost frumos. Si daca tot o sa am aceste povesti de la malul marii (inceputul l-am facut asa cum era normal cu cazarea) imi cer scuze daca o sa va simtiti dezamagit, insa maine am un restaurant si sunt chiar sadica ????, atat de mult mi-a placut si asta pentru ca nu ma asteptam sa-mi placa atat de mult.

Cat despre munte, imi pare rau daca dezamagesc insa nu mai am "calificarea" necesara. O sa am in plan insa si ceva care sper sa va fie pe plac dar ceva mai incolo.

Va doresc o zi minunata cu lecturi placute.