Culoare și artă la Târgoviște

TIPĂREȘTE

Recunosc că nu prea mă atrag operele de artă (tablouri, sculpturi, grafică) și muzeele de artă dar nici nu „fug mâncând pământul” de ele. Atunci când văd ceva frumos știu să privesc și să admir munca autorului și rezultatul îndeletnicirii sale; am chiar câțiva pictori români preferați. Acest lucru s-a întâmplat și atunci când, în 2011, am vizitat Muzeul de Artă din Târgoviște.

Venind dinspre București, pe ce altceva decât Calea Bucureștilor, depășim Turnul numit cum altfel decât Poarta Bucureștilor și ne încadrăm pe Calea Domnească. Chiar gard în gard cu Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”, de fapt despărțiți de Aleea Coconilor, găsim într-o curte umbroasă trei mari instituții de cultură ale orașului Târgoviște, și anume: Muzeul de Istorie Dâmbovița, Muzeul de Artă și Muzeul Național al Poliției Române.

Suntem mai întâi impresionați de clădirea în sine: un cub alb, cu un cat și frumoase ornamente în jurul ferestrelor de la etaj. Monumentul istoric a fost construit între anii 1892-1894 cu rolul de a adăposti Prefectura județului Dâmbovița. Italianul Giovanni Baltasare Vignosa a ridicat o frumoasă clădire publică în stil Beaux Arts, cu influențe baroce. De altfel comunitatea italiană din Târgoviște, destul de numeroasă și puternică, a contribuit la ridicarea mai multor obiective în zonă (Primăria, case particulare, barajul de pe Ialomița din apropierea cartierului Suseni, calea ferată Pucioasa-Sinaia). De cum pășești printre cele patru coloane ce susțin balconul și intri pe ușa înaltă rămâi uimit de pictura și ornamentica interioară.

Parterul clădirii este ocupat de expoziția de artă veche românească – adică în număr covârșitor artă religioasă: icoane. Am văzut frumoase fragmente de frescă brâncovenească restaurată (provenind din Biserica Mare Domnească din oraș), icoane pictate în tempera pe lemn din secolul al XIX-lea, mai multe icoane superbe ale Sfântului Nicolae (datate tot secolul al XIX-lea), dar și mobilier și obiecte religioase (un jilț arhieresc, diverse vase liturgice). Tot aici sunt și două icoane în stil neoclasic ale lui Gheorghe Tăttărescu: Învierea lui Iisus și Prezentarea la templu, ambele de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Surpriza vine însă după ce urcăm scara monumentală spre etaj. Aici clădirea „ne lasă cu gura căscată” prin imaginea decorurilor murale ce le oferă. Casa este o splendoare în stil baroc. În holul central de la etaj, bogat decorat se află mai multe statuete și tablouri ce reprezintă chipuri de boieri. Uși de acces somptuoase încântă privirea; din holul central se accede în Sala de Consiliu, care este un fel de „perlă a Coroanei”. Frescele murale sunt deosebite, emană un stil baroc italian, impus de picturile lui Giovanni Battista del Basso. Acesta a pictat, la sfârșitul secolului al XIX-lea, deasupra ușilor cinci peisaje/obiective din urbea Târgoviștei de atunci. Tavanul e pictat cu motive vegetale și îngerași în colțuri; un candelabru somptuos oferă lumină camerei. Culorile calde creează o atmosferă de liniște și pace; într-un colț este plasată o sobă la fel de frumoasă – camera este excepțională. Piesele de mobilier sunt bine întreținute și micile exponate artistice însuflețesc camerele.

În celelalte spații de expunere de la etaj găsim tablouri ale pictorilor români moderni și contemporani. Mi-au atras atenția Nicolae Grigorescu (Peisaj), Sava Henția (Natură statică, Dorobanțul), Gheorghe Petrașcu (Apus de soare pe Siret, Poarta mănăstirii Zamfira), Ștefan Vasilescu (Turnul Chindiei). Bineînțeles mai există și alte picturi, realizate în diferite stiluri și pe diferite suporturi, a unor autori ca: Nicolae Tonitza, George Demetrescu, Cecilia Cuțescu Storck, Theodor Pallady, Costin Petrescu și alții ale căror nume nu le mai rețin.

Muzeul nu este foarte mare ca întindere a spațiului expozițional, dar este foarte bine închegat și găzduiește opere ale unor mari și valoroși pictori români. Mediul ambiant este mai mult decât deosebit datorită clădirii în care funcționează (restaurată și consolidată timp de aproape 10 ani, între 1989-2009). Scurta vizită la acest muzeu a fost un motiv de încântare vizuală și sufletească.

---

VIZUALIZĂRI: 1833 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI