GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cloşca cu puii de aur în vizită la Muzeul Goleşti
La sfârşitul lui februarie am auzit la radio că din martie până la sfârşitul lui mai, la Muzeul Goleşti va fi expus într-o expoziţie temporară celebrul tezaur de la Pietroasele.
Iată un bun prilej să revăd colecţia... mi-am zis.
Drept urmare, într-o zi însorită de început de martie mi-am adunat copiii şi am plecat spre Goleşti. Fac aici precizarea că nu e vorba de copiii mei naturali, aflaţi mult prea departe pentru a face această vizită, ci de un grup de studenţi inimoşi şi frumoşi, cărora îmi place să cred că le-am trezit gustul pentru călătorii şi descoperiri.
Iniţial, am crezut că este vorba de chiar tezaurul original şi chiar m-am întrebat cum este asigurată paza acestuia la muzeul Goleşti, dar m-am lămurit repede că, de fapt, era vorba de copia acestuia, al cărei loc de expunere permanentă este Muzeul Judeţean Buzău (www.muzeubuzau.ro).
Chiar şi numai o copie, dacă aveţi ocazia, merită cu prisosinţă să o vedeţi, sau, eventual puteţi vedea originalul, la muzeul de istorie a României. Dacă sunteţi interesaţi de povestea tezaurului şi să aflaţi mai multe decât ştiţi din manualul de istorie, o puteţi citi pe saitul Muzeului Judeţean Buzău (www.muzeubuzau.ro), sau al Muzeului Naţional de Istorie a României (www.mnir.ro)
Dar să vă spun câteva lucruri despre Complexul Muzeal Goleşti, nu prea multe totuşi, pentru că o descriere amănunţită a fost deja făcută, o găsiţi aici.
Înfiinţat în 1939, în conacul familiei Goleştilor, la vremea aceea vechi de 300 de ani, muzeul are în prezent două secţii.
Prima este cea a Ansamblului feudal, singura construcţie laică feudală fortificată din ţară, iar cea de-a doua, înfiinţată în 1966, este Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii din România, un muzeu al satului, axat pe activităţile ţărăneşti de viticultură şi pomicultură, care se întinde pe zece hectare şi are vreo 40 de gospodării ţărăneşti din diferite zone ale ţării, precum şi alte construcţii, printre care şi o biserică din lemn, dar nu maramureşeană, ci argeşeană, din zona Cotmeana. Ca o părere personală şi, deci, subiectivă, pot spune că acest muzeu al satului nu este cu nimic mai prejos decât fratele său mai mare din Bucureşti, mai ales că el este în continuă expansiune, prin aducerea de noi exponate, din alte regiuni ale ţării.
Cei care doresc să ajungă la Muzeul Goleşti, o pot face venind dinspre Piteşti (9 km de la ieşirea Piteşti Est de pe A1), sau Bucureşti, pe şoseaua veche Bucureşti-Piteşti (DN7). În satul Ciocăneşti (care ţine de comuna Călineşti), pe partea dreaptă venind dinspre Piteşti, se face un drum (este bine semnalizat), asfaltat, în stare foarte bună. Urmându-l, după aproximativ un kilometru, chiar la intrarea în satul Goleşti (care, deşi este mai aproape de Călineşti, ţine de oraşul Ştefăneşti), se ajunge la Muzeul Goleşti. De fapt sunt două intrări. Prima este folosită de angajaţi, sau de grupuri mari, sosite cu autocarul, iar cea de-a doua este intrarea principală.
Aici, trecând prin portalul foişorului lui Tudor Vladimirescu, se intră în Ansamblul Feudal, fostă reşedinţă a familiei Goleştilor. Foişorul poartă numele revoluţionarului de la 1821, pentru că aici, acesta şi-a petrecut ultimele zile de libertate, înainte de a fi asasinat.
Clădirea conacului se află în mijlocul unei curţi înconjurate de ziduri de apărare, ansamblul fiind socotit, din punct de vedere arhitectonic, un precursor al stilului brâncovenesc de mai târziu. În dreapta foişorului, încorporată în zidul de apărare, se află clădirea în care a funcţionat Şcoala slobodă obştească, una din primele şcoli laice din ţară. La data vizitei noastre, ea era în reamenajare, aici desfăşurându-se lucrări ample. Tot aici, se afla şi Bolniţa, unde, de obicei sunt expuse lucrări de artă naivă ale copiilor care vin în taberele de vară organizate de muzeu.
În conac se pot vizita mai multe camere (camera de lucru a fraţilor Goleşti, camera Anicăi şi a doctorului Carol Davila, camera soţiei lui Dinicu Golescu, Zinca, camera orientală), unde sunt expuse obiecte aparţinând familiei Goleştilor, mobilier de epocă etc. În aceste camere, accesul se face din holul principal, în care se găseşte şi scara de fier, ce duce la etaj, loc ce nu este accesibil publicului vizitator. La subsolul clădirii se află pivniţele, în care se putea ajunge şi direct din casă, printr-o uşă secretă. Aici, pe soclul unei bolţi este cioplit numele meşterului Stoica, cel ce a clădit conacul.
Expoziţia temporară cu Tezaurul de la Pietroasele este organizată în camera din colţul nord-estic al conacului şi cuprinde cele 12 piese care se mai păstrează în prezent, din cele 22 iniţiale. De fapt, aşa cum spuneam anterior, este vorba de una din cele patru copii, realizate de orfevrierul german Paul Telge în 1884, când acesta a şi restaurat tezaurul în forma în care se află şi în prezent.
După vizitarea conacului, am ieşit în parcul acestuia, am trecut pe podeţul peste eleşteul, restaurat şi el şi ne-am continuat plimbarea prin muzeul satului. Am rămas plăcut impresionat de interesul pe care tinerii mei camarazi de plimbare l-au arătat caselor, acareturilor şi obiectelor din gospodăriile ce fac parte din muzeu, unii dintre ei amintindu-şi că văzuseră lucruri asemănătoare în gospodăriile bunicilor lor, alţii, copii ai oraşului, recunoscând că le vedeau pentru prima oară. Ne-am amuzat de-a binelea când una dintre fete a recunoscut surprinsă clădirea vechii primării din satul de baştină.
De altfel, inspirate de vizita noastră, peste o săptămână, două dintre fete, aflate în vizită la Bucureşti, la foste colege de liceu, ce credeţi că au făcut? S-au dus să vadă Muzeul Satului. E mai frumos cel de la Goleşti! au declarat ele, cu mândrie locală.
Plimbarea pe "uliţele satului" s-a încheiat când am revenit la conac, de data aceasta pe latura vestică a acestuia. În clădirile încorporate în zidul de apărare (a cărui înălţime iniţială era de peste cinci metri) este organizată în prezent Secţia de etnografie şi artă populară, în care sunt expuse frumoase costume populare argeşene, unelte şi obiecte gospodăreşti din zonă.
În final, am trecut şi pe la baia turcească, aflată în colţul nord-vestic al curţii, după care, mulţumind gazdelor pentru explicaţiile oferite, am încheiat vizita, cu promisiunea că vom reveni într-o perioadă mai plină de verdeaţă.
Nu pot însă încheia povestea mea înainte de a spune pentru cei interesaţi că, în timpul verii, aici se organizează numeroase activităţi pentru copii: tabere şi ateliere de confecţionare păpuşi, arta lemnului, încondeiat de ouă, ceramică, pictură, ţesături.
De asemenea, sunt organizate cursuri de dansuri populare şi de iniţiere în echitaţie.
Aceste cursuri se organizează însă numai cu grupuri de cel puţin 20 de persoane.
Pentru cei interesaţi, cel mai simplu este să ia legătura direct cu cei care se ocupă de aceste lucruri, chiar pe saitul muzeului (www.muzeulgolesti.ro).
Trimis de Costi in 31.03.12 13:41:07
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Costi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 44.83936900 N, 24.96371100 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ahhh... "hogar, dulce hogar" (casa, dulce casa)... Ce dor imi e de Pitesti, de Romanica mea, mai ales ca se apropie sarbatorile pascale... Va multumesc frumos pentru aceasta "vizita" acasa.
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Complexul Muzeal Goleşti" (nou creată pe sait)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2023 Rotonda Goleştilor — scris în 16.10.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2023 Complexul muzeal Goleşti — Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii (Retour a la nature, Jean- Jaques Rousseau) — scris în 10.10.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2022 Biserica Sf. Treime, necropolă a familiei Golescu — scris în 28.11.22 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2022 Conacul din Muzeul National Goleşti, leagănul unei familii care a făcut istorie acum 150 de ani — scris în 24.11.22 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2022 Muzeul satului din... Golești - 2022 — scris în 27.08.22 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- May.2021 Muzeul Golești - Paradisul de la marginea orașului Pitești — scris în 30.05.21 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Apr.2021 Conacul Goleștilor – o escapadă perfectă pentru o zi — scris în 19.05.21 de Aurici din BUCUREşTI - RECOMANDĂ