Cob Village - Nu recomand!

TIPĂREȘTE

Tocmai ce ne-am intors dupa un weekend petrecut la pensiunea Cob Village. In ultimul an am mers destul de des in zona Buzaului datorita distantei scurte si accesului rapid din Bucuresti aprox 2 ore. De aceasta data am ales pensiunea Cob Village, un concept eco, deschisa destul de recent.

Pensiunea este formata din mai multe casute de lut 5 - 7, nu le-am numarat, amplasate destul de inghesuit pe un teren aflat la marginea comunei Berca.

In spatele casutelor e amenajat un fel de loc de joaca din busteni, spun un fel pentru ca nu are leagane, topogane, carusel etc. sunt doar niste busteni asezati in diferite forme pe care copiii se pot catara/juca.

Practic locul este conceput ca unul child friendly, casutele parand a fi facute din turta dulce, cu diferite desene si ornamente - dragute. Imaginile le puteti gasi pe internet, ceea ce nu se vede foarte bine este spatiul destul de mic dintre ele.

Am fost 3 familii, noi cu doi copii unul de 6 si unul de 2 ani si un pic si inca 3 copii. Am ocupat 3 casute.

Tin sa va spun ca inca de cand am aflat unde vom pleca am avut o dezamagire, eu dorind sa merg mai mult la zapada decat intr-o zona de deal fara vegetatie si fara zapada. Nici locatia nu m- a atras foarte mult.

In fine, am ajuns vineri in jur de ora 21 la destinatie; de cum am intrat in restaurant am observat ca era destul de frig dar nu am dat importanta prea mare acestui aspect. Gazda, destul de primitoare ne-a intampinat bine si ne-a predat cheile de la casute.

In momentul in care am intrat in camere nu am simtit nici o diferenta de temperatura - era la fel de frig ca afara.

Casutele sunt formate dintr-o camera si o baie; camera este destul de mare si inalta, este pe rotund si are in dotare un pat din lemn masiv cu o saltea foarte tare, o masa, doua scaune tot din lemn si un cuier. Cuierul este o crenga de copac pe care este infasurata o funie si legata cu doua sfori din tavan. Are un miros specific de lut, dar nu deranjant. Nu exista niciun dulap de haine sau alte dotari; nu exista nici televizor.

Baia destul de mare, dotata cu o cabina de dus ieftina. In baie incalzirea se face cu un calorfer, iar in camera gazda ne-a informat foarte mandra ca beneficiem de incalzire prin pardoseala.

Un aspect interesant este ca pe langa geamul de termopan normal, camera este "dotata" si cu un parbriz de masina, parbriz la propriu, probabil pentru design; parbriz care am costatat ulterior ca nu izoleaza nici termic si nici fonic.

Pe un perete se afla un termostat cu ajutorul caruia se poate regla temperatura. Cand am ajuns noi acesta arata 18.5 C. Am fost asigurati ca totul este in ordine si se va incalzi; am setat la 33 si am plecat la masa.

Cina a fost compusa din 3 platouri de doua persoane cu carnati de plescoi la gratar, piept de pui, pastrama si ceafa de porc, mamaliguta, salata de muraturi si cartofi prajiti, gen cele de la excalibur daca le stiti. Toti m baut vin fiert alb si rosu, foarte bun... aprox 12 cani. Restaurantul mare, gol, nu era nimeni in afara de noi, cu masute si scaune pentru copii unde au mancat si unde si-au putut desfasura jucariile. Cei mici au fost foarte multumiti.

Dupa cina am mers la culcare si in camera am constatat cu uimire ca temeperatura crescuse foarte putin, termostatul arata 19.3 C dar cred ca era mai frig de atat. Nici vorba de incalzire in pardoseala iar acel termostat era de decor, degeaba umblai la el. Nu am avut ce sa facem si ne-am bagat la culcare imbracati cat mai gros posibil cu polarele pe noi. SImteam aerul rece cand inspiram si aerul cald cand expiram. Nu am mai indurat asemenea frig de 15 ani cand am fost cazat intr-o primavara la Poiana Izvoarelor. Acum situatia era mult mai grea avand in vedere si copiii mici.

Am vrut sa fac un dus fierbinte pentru a ma incalzi insa am costatat ca nu aveam nici apa calda. A doua zi am aflat ca una dintre prietenele noastre a reusit sa faca un dus fierbinte, iar cealalta foarte putin ca s-a terminat apa.

Deci nu am avut ce sa facem, ne-am ingesuit toti patru si ne-am culcat.

A doua zi dimineata eram un pachet de nervi si vroiam sa plec, pentru ca nu mai puteam indura inca o noapte de acest gen.

Asa a fost in toate camerele; la un moment dat ma gandeam ca este o problema numai la noi.

In urma reclamatiilor gazda a dat probabil centrala termica, subdimensionata, mai tare, a inchis caloriferele din restaurant si temperatura a inceput sa creasca ajungand la 20 C. Am hotarat sa ramanem si sambata noapte.

Micul dejun bogat, ok. Sambata seara am servit acelasi meniu la cina.

Seara ne-am mai vizitat unii pe altii ca sa mai ridicam temepratura si in final am dormit la 21 C, destul de frig, insa decent fata de ce am indurat vineri noapte.

Imi dau seama ca sistemul de incalzire nu a fost proiectat corespunzator insa daca era pornit din vreme poate reusea sa asigure o temperatura cat de cat. (si la 21, daca indicau corect termostatele era destul de frig).

Un copil a racit, speram sa nu se intample nimic cu ceilalti.

Desi am anuntat ca venim cu copii mici si am intrebat in mod special de caldura am primit confirmari ca totul este ok. Din acest punct de vedere gazda - doamna Nicoleta, a mintit sau nu interesat-o acest aspect, fie nu si-a dat seama (putin probabil).

Preturi: camera 230 ron, pat suplimentar 50 ron, mic dejun inclus decat pentru 2 adulti - pentru copii (indiferent de varsta) 20 ron. Pentru cele doua cine inclusiv vinul fiert si o portie de gogosi a doua seara am platit per cuplu 400 ron.

In concluzie Nu Recomand Cob Village! mai ales iarna.

---

VIZUALIZĂRI: 4180 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI