O vacanță frumoasă!

TIPĂREȘTE

Mi-am propus vara aceasta să ating câteva obiective interesante localizate într-un sector muntos deosebit și spectaculos. Fiind un mare iubitor de munte, obiectivul principal pe care mi l-am propus a fost cucerirea celui mai înalt vârf din sectorul carpatic românesc, vf. Moldoveanu, 2544m. O provocare și o dorință deosebită în contextul în care sunt și profesor de geografie și cunosc ce înseamnă un complex glaciar cu formațiuni și resturi sculptate de ultima glaciațiune cuaternară. Recenzia de față își propune să abordeze mai mult condițiile de cazare avute, cât și disponibilitatea proprietarilor de a creea un cadru adecvat turiștilor cazați și mai puțin cadrul natural și aspectul peisagistic al circuitului.

Pentru atingerea primului obiectiv, ne-am cazat la Casa Carpatica din localitatea Nucșoara, jud. Argeș. Rezervarea a fost făcută din timp, iar proprietarii au fost de nota 10. Cadre didactice amândoi, ne-am delectat cu tot felul de subiecte comune dar și cu foarte multe informații referitoare, evident, la atingerea obiectivului nostru. Totul curat, camerele foarte bine dotate, bucătărie mare cu două frigidere, posibilitate de a servi ceva comandat, magazin cu de toate, loc de parcare și de servit masa în aer liber etc.

Singura problemă este... apa, care nu prea e recomandat să se consume de la robinet. Puteți veni cu ea cumpărată din supermarket (recomandat), sau o puteți achiziționa din magazinul lor. Știu, vă gândiți probabil că, în mod normal, într-o zonă subcarpatică aflată aproape de munte, să nu existe astfel de probleme, dar nu este așa. Lângă acestă pensiune se află Lacul Învârtita, format pe depozite de gips ca urmare a unor cursuri subterane care au erodat și disolcat stratul de rocă de la suprafață și, prin prăbușire, a dus la formarea acestui interesant lac. În mod normal, peste 80% din râurile țării au origini carpatice și, deci, n-ar trebui să existe probleme, însă contextul climatic actual cât și proasta administrare a rețelei hidrografice destinată consumului, pun sub risc sănătatea celor care nu țin cont de avertizare. Am acordat acestei pensiuni nota 9.5.

Am plecat spre cel de-al doilea obiectiv propus, Transalpina. Am parcurs un superb traseu, trecând prin Curtea de Argeș, am traversat Oltul pe lângă Rm. Vâlcea, am străbătut localitățile Govora, Pietrari, Horezu, Slătioara, Polovragi, Novaci. Am fi intenționat să ne oprim la Rânca, dar drumul a fost lung și obositor, cu ceva opriri, cum ar fi la Horezu, unde am admirat exponatele din ceramică, multe suveniruri și altele. Așa că, din pensiune în pensiune, am reușit să ne cazăm în Novaci la Pensiunea Denny de 3 stele. Foarte frumos și curat cu dotări corespunzătoare. Nu aveau restaurant sau posibilitate de a servi ceva, dar la 500m de pensiune se află restaurantul Novicoff-Novaci, unde mâncarea și seviciile au fost impecabile. Am remarcat prezența în meniu a unor rețete originale. Din spusele proprietarului, apa era potabilă, dar am fost prevăzători și am consumat de la supermarket. Am acordat nota 10.

Am parcurs Transalpina pe o vreme potrivită. Foarte frumos și spectaculos. Am atins pasul Urdele, 2145 m și după Obârșia Lotrului, am ajuns la lacul de acumulare Oașa pe Sebeș. Deschidere frumoasă cu multe poduri și peisaje de vis. Evident, pe tot acest parcurs, am suspinat ori de câte ori vedeam cum trec camioane uriașe încărcate” ochi” cu bușteni. Și au trecut... !!! Se taie fără milă... și muntele suspină... !

Nu vă spun ce aglomerație în această perioadă... cumva firesc, dar sufocant de-a dreptul... La Șugag am reușit să găsim cazare. Mai precis în Dobra, care este un sătuc limitrof cu mult potențial turistic. Proprietarul, o persoană cu mult bun simț și civilizat, ne-a oferit două camere superbe. Zona liniștită cu un cadru mirific. Pensiunea se numește Transalpina-Dobra și, să mă credeți, am să revin negreșit. Nu sunt posibilități să consumați ceva comandat, dar, ca și la precedenta, pensiunea are tot ce-i trebuie. Am acordat nota 10.

Am plecat de la Dobra și ne-am continuat drumul către Sebeș, un oraș interesant medieval cu obiective turistice atractive precum turnurile sau bastioanele din sec. XV-XVI, către nord, localitatea Lancrăm cu casa memorială” Lucian Blaga” , iar către nord est complexul geologic natural” Râpa Roșie” . Acest ultim obiectiv l-am vizitat pentru frumusețea sculpturilor naturale realizate de procesele erozive active pe substratul argilos. Din păcate, accesul către acest interesant loc este foarte limitat. Drum prăfuit neamenajat, fără indicatoare clare, cu o parcare improvizată și avertismente de asigurare a mașinii împotriva” șobolanilor” (știți la ce mă refer...). Asta este...

De la Sebeș ne-am îndreptat către Sibiu prin culoarul Secașelor cu intenția de a ne caza la Albota pe drumul care leagă Cârțișoara prin Transfăgărășan de Barajul Vidraru pe Argeș. La Albota este un complex turistic superb unde există și o păstrăvărie celebră. Mi-am imaginat că ar fi slabe șanse să găsim cazare, dar am zis să încercăm pentru că unitatea are o capacitate destul de mare. Nicio șansă..., până și campingul din apropiere era destul de plin.

Evident, drumul înapoi ne direcționa către Cârțișoara unde, în mod sigur găseam până la urmă, cazare. Atenție la o situație prin care noi am trecut și care este de evitat!! Exact la intersecția dintre drumul care duce la Albota și drumul județean 7C – Transfăgărășan (Cârțișoara) se află o așa-zisă pensiune pe care nu o recomandăm sub nicio formă.” Pensiunea” nu are nume, are un etaj cu terasă, clădiri adiacente, spațiu și o piscină impozantă la care nu aveți acces. Această locuință nu este inclusă în rețeaua de administrate turistică și nu o veți găsi pe hartă. Dacă aveți neșansa pe care am avut-o noi de a ne opri la această” pensiune” , ar fi bine să nu poposiți prea mult. Proprietarii, niște impostori fără scrupule sunt lipsiți total de maniere și adoptă un limbaj grobian de cea mai jalnică și ordinară speță. Nu vreau să intru în detalii, atât vă sugerez să ocoliți acest loc. Au postat la poartă un număr de telefon, dar atât. Numărul începe cu 0754 xxxxxxx. Pentru că funcționează ilegal, dotările lasă de dorit și acești indivizi se aruncă la niște prețuri aberante, am informat deja ANPC-ul pentru un control de rutină. Deci, dragi iubitori de călătorii, mare atenție!!

După acest nefericit incident ne-am îndreptat spre amonte, adică spre Bâlea Cascadă, pentru că, așa se întâmplă, am găsit până la urmă ce căutam. Ne-am cazat la Hanul Patrisiei unde am găsit decență și bun simț. Camere curate, restaurant, parcare spațioasă, magazin cu produse tradiționale etc. Prețul includea și micul dejun de tip bufet suedez. A fost foarte bine pentru care am acordat nota 9.5. Aceeași problemă cu apa!... și vorbim despre o zonă eminamente montană...

De la acestă ultimă oprire am pornit spre casă. Drumul ne-a dus la Bâlea Lac cu pasul Bâlea, 2044m și cu o aglomerație îngrozitoare. Vremea superbă iar ofertele felurite de altitudine erau la locul lor, bulz, kurtos, produse tradiționale, porumb fiert, diverse dulciuri, terase cu mici și bere etc. Spre valea Argeșului situația nu era mult schimbată, dar pădurea mai aerisea atmosfera. De la barajul Vidraru, circulația s-a mai liniștit.

Vă doresc un concediu plăcut în continuare, vreme bună și sănătate multă!!

P. S. Cu Ursus Arctos Carpathicus ne-am întâlnit de trei ori, evident în împrejurări favorabile. Pe valea Vâlsanului, la lacul de acumulare cu același nume unde mai trăiește un pește relict din perioada cretacică (!), aspretele (Romanicthys valsanicola), pe malul opus al lacului, o ursoaică cu doi pui se scăldau nestingheriți. Alte două întâlniri, pe Transfăgărășan, cu 5 km înainte de baraj și la Arefu. Amărâți și înfometați stăteau la marginea drumului după mâncare.

---

VIZUALIZĂRI: 206 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI