Parcuri şi grădini de vis în Germania

TIPĂREȘTE

De ceva vreme, când proiectăm o excursie, alegem o temă, care reprezintă de fapt, unul dintre tipurile de obiective de interes pentru noi. Anul trecut ne-am propus să vedem, de exemplu, castele, parcuri şi grădini. Circuitul nostru, în mare, a fost următorul: Cracovia, Posdam, Berlin, Copenhaga, Aarhus, Bad Pyrmont, Heidelberg, Constance, Kaprun, Viena şi acasă. Şapte zile din acest circuit le-am petrecut în Germania, ţară pe care o admirăm din foarte multe puncte de vedere. În cele 7 zile am vizitat patru castele (Sanssouci, , Marienburg, Hohenzollern, Schwetzingen) şi patru grădini (parcuri de excepţie) despre care vreau să vorbesc mai pe larg în acest articol. Vizita la Berlin constituie un subiect aparte, pe care poate îl voi aborda mai târziu.

De ce grădini şi parcuri? Pentru că frumosul, pe care toţi îl căutăm în peregrinările noastre, îmbracă şi această formă deosebită a grădinăritului de mare clasă. Parcurile despre care vorbesc nu sunt simple colecţii de flori, ci reprezintă o îmbinare riguros meşteşugită între plante, pământ, fier şi piatră, între arhitectură, sculptură şi design floral.

Un alt motiv ar fi acela că, noi avem o grădină de flori, pe care o îngrijim singuri, activitate de care suntem foarte pasionaţi.

Să revenim la excursia şi experienţa pe care vreau să v-o împărtăşesc, convinsă fiind că aţi văzut şi admirat multe grădini şi că subiectul vă interesează, comunitatea noastră fiind alcătuită din călători pasionaţi de frumos.

La Sanssouci (Posdam) am ajuns după-amiaza, motiv pentru care nu am mai putut vizita palatul vechi, dar ne-am bucurat din plin de parcul original, proiectat de arhitectul Knobelsdorff (ca şi palatul) şi care se întinde pe 300 ha. Creat în stilul epocii, acesta rămâne în memoria vizitatorilor prin câteva elemente deosebite. Unul dintre acestea îl reprezintă, fără îndoială, plantaţiile de vie, dispuse pe terasele din faţa palatului, la baza cărora se află o frumoasă fântână arteziană, în bazinul căreia, spre deliciul vizitatorilor, erau peşti.

Un alt element care atrage atenţia îl reprezintă casa chinezească a ceaiului, care decorează o zonă de parc englezesc, cu peluze întinse şi arbori rari. Aleile cu pietriş mărginite de pereţi de buxus sunt, desigur altă atracţie, mai ales că acestea duc către sculpturi care amplifică frumusetea locului. Există şi o moară olandeză, orangerie şi ruinele (special construite în spatele castelului, pentru ca împăratul să-şi odihnească privirea pe ele, privind în zare), care la vremea romantismului nu puteau să lipsească.

Bad Pyrmont este o veche şi frecventată staţiune de tratament balnear, situată în Saxonia Inferioară, unde am vizitat un frumos parc, situat lângă castelul din sec. al 17 lea.

Parcul are mai multe zone, una dintre cele mai cunoscute fiind grădina de palmieri. Numeroase specii de palmieri decorează aleile parcului, mărginite şi de aranjamente florale de mare bun gust, straturi unde strălucesc begonii, crini africani, trandafiri japonezi şi multe rarităţi al căror nume nu îl mai reţin, dar a căror frumuseţe mi-a rămas în memorie.

Un mare covor floral tronează în centrul parcului, la capătul căruia se află un lac cu o fântână arteziană.

Cu siguranţă Bad Pyrmont a fost un popas de excepţie, care ne-a permis şi o mică excursie la Castelul Marienburg, prilej cu care am admirat câmpurile frumos lucrate, dar şi satele germane bine îngrijite.

La Heidelberg am avut mai multe obiective, dar intr-o dimineaţă ne-am dus la Schwetzingen (la numai 10 Km) unde există un palat şi o grădină demne de luat în seamă.

Vizitarea parcului, care are o întindere de 72 ha este imposibilă în totalitate într-o singură zi, dar sectoarele semnificative pot fi parcurse în patru-cinci ore. Parcul a fost conceput iniţial după regulile grădinilor franţuzeşti, ulterior suferind modificări, care au dus la îmbinarea celor două stiluri, francez şi englez. O parte dintre aceste modificări se leagă de numele arhitectului Nicolas de Pigage, cunoscut la vremea respectivă pentru proiectele sale de grădini.

Ce mi-a plăcut în mod special la acest parc? Aleea centrala cu decoraţiuni florale dispuse circular, fără îndoială este o piesă de rezistenţă a grădinii. La aceasta se adaugă moscheea şi amsamblul acesteia. (moscheea are un rol pur decorativ) Grădina de portocali este concepută într-un spaţiu dreptunghiular şi se termină spre o mică colină pe care este amplasat templul lui Apollo, cu o terasă, o grotă şi o fântână. Grădina de păsări, având în centru o fântână este, de asemenea, atrăgătoare. Nu lipsesc: lacul, aleile de platani, ruinele, izvoarele, păsările.

Statuile sunt interesante, deşi nu toate au o valoare artistică deosebită.

Insula Mainau constituie o destinaţie turistică deosebită şi binecunoscută. Chiar dacă a fost cu suguranţă descrisă de mulţi, mă încumet să adaug şi eu impresiile mele, pentru că frumosul, potrivit unei teorii pe care o îmbrăţişez, este o îmbinare între obiectiv şi subiectiv.

Aşadar, am ajuns în oraşul Constance pe ploaie, ceea ce nu ne-a impiedicat să mergem pe malul lacului Bodensee şi pe străduţe. Ne puneam însă întrebări în legătură cu vizita de a doua zi la Insula Mainau, una dintre cele trei mari insule de pe cunoscutul lac. Dar a doua zi ploaia măruntă de dimineaţă a încetat treptat şi am avut bucuria şă petrecem patru ore într-un adevărat paradis floral.

Pe insulă se poate ajunge cu maşina, aşa cum am făcut noi, sau cu vaporul, fiind curse permanente către acest obiectiv.

La intrarea în parc te intâmpină o floare uriasă compusă din sute de alte flori, după care apar un păun şi câteva răţuşte, toate într-o multitudine de culori vii. După ce ai admirat această zonă, poţi să urmezi aleea largă de pe malul lacului (limpede ca lacrima) străjuită de copaci ale căror crengi formează un adevărat tunel şi ajungi în zona cascadei in trepte. Apa curge de la o înălţime de aproximativ 10 m pe treptele de piatră la baza cărora se află un bazin decorat cu piese mici de fainţă multicoloră, ce alcătuiesc un desen oriental. De o parte şi cealaltă a treptelor sunt conifere frumos aliniate şi borduri de flori. Puţin mai departe este chiar o hartă a lacului desenată cu flori pe verdele unei uşoare pante. Alte aranjamente florale formate din copăcei de Fucsia (clopoţei) şi Impatiens îţi încântă privirile, prin alternanţa de roz şi alb. Cu greu te desprinzi dintr-un loc, pentru ca, în scurtă vreme, să întâlneşti altceva care să te surprindă. Aşa, din surpriză în surpriză, am ajuns în spatele palatului, unde am urcat pe o alee în pantă unde tufele de hortensii depăşeau pe alocuri înălţimea noastră, copleşindu-ne cu alb, mov, albastru şi roz.

Palatul are în faţă o peluză şi alei frumos decorate, iar în spate, o seră uriaşă, cu arbori exotici, unde aerul este respirabil, motiv pentru care a şi fost posibilă amenajarea unei cafenele elegante. La ieşirea din seră te întâmpină rozarium-ul, dispus într-un spaţiu dreptunghiular, compus din trandafiri de parc, trandafiri copăcei şi urcători, spaţiu din care nu lipsesc statuile şi fântâna. Parcul, de altfel, este plin de sculpturi, din lemn, piatră sau metal, frumos integrate în peisaj. O astfel de operă, reprezentând două lebede, te întâmpină la ieşirea din rozariu, decorând o fântână cu apa albastră ca seninul cerului. Tot în acest spaţiu am admirat agave uriaşe, crescând în ghivece mari şi aranjamente florale în tonuri de galben şi mov. Într-una dintre aleile dinspre ieşire am întâlnit Sequoia impunători, asa cum numai natura a putut să-i creeze.

N-am putut să vizităm palatul din lipsă de timp, dar am zăbovit puţin în capela de lăngă el şi am ascultat cu plăcere căteva piese pentru orgă, îmbinând frumosul din muzică, cu cel văzut pe fermecătoarea insulă.

Tot ceea ce am văzut în aceste locuri a meritat a meritat şi, celor care doresc să viziteze grădini şi parcuri le recomand cu căldură.

---

VIZUALIZĂRI: 4950 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI