GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Bucovina si Moldova - Pas cu pas ne descoperim tara (II)
Ne continuam povestile incepute ieri cu:
Si daca tot l-am pomenit din nou pe Stefan cel mare, ajungem si la:
Ceea ce este cat se poate de vizibil inca de la inceput este lipsa vreunei turle. Biserica este destul de simpla ca si ceea ce o inconjoara, cu picturile exterioare deteriorate in mare parte. Am vizitat-o si in interior (aici de gaseste mormantul hatmanului Arbore) dar am urcat si in turnul clopotnita. Probabil ca daca nu va prezenta interes pentru a fi restaurata va ajunge ca intrun final sa dispara.
Iesim si in curte si vedem si sopronul unde se vad tot felul de unelte, am vazut si un jug pentru boi, dar si lemnele pregatite pentru incalzirea sobei.
In curte am intalnit un muzeograf care mi-a placut foarte mult, le-a pus copiilor ceva intrebari despre Creanga dupa care a inceput el sa povesteasca astfel incat a inceput sa fie inconjurat de lume, nimeni nu mai studia nimic, ci doar ascultau dulcele grai moldovenesc al muzeografului.
A fost ca o revenire la copilarie pentru noi toti si am plecat de acolo cu inimile intinerite.
Dar vizita noastra aici nu s-a incheiat, mai facem ceva pasi pe langa niste case pline de flori la ferestre si ajungem la Casa memoriala Al. Vlahuta. Aici am avut noroc sa nimerim un grup de elevi insotiti de profesoara lor. Coincidenta, copiii erau de la un club de dans tot din Bucuresti iar profesoara il cunostea pe flacaul cel mare. In acest fel am avut placerea ca sa primim ceva mai multe informatii de la gazdele noastre care voiau astfel sa le insufle copiilor dragostea pentru mostenirea literara primita.
O alta manastire pe unde ne-au purtat pasii a fost Manastirea Varatec despre care in primul rand putem mentiona ca nu este opera vreunui domnitor ci mai degraba numele este legat de maica Olimpiada care in perioada 1781-1785 a pus bazele unei mici asezari monahale. Intrarea in curte se face pe sub turnul clopotnita si odata intrati acolo suntem pe loc inconjurati de multa verdeata si multe flori. Biserica ce poarta hramul “Adormirea Maicii Domnului” este una simpla care are la intrare o pisanie care atesta anul ridicarii acesteia (1808) si ctitorii acesteia.
In curte se gaseste o fantana, punct de atractie vara pentru cei insetati, prin apa rece de care te poti bucura. Tot in incinta manastirii exista si un muzeu unde se gasesc la fel ca si in celelalta locuri vizitate lucrari vechi, vesminte bisericesti, manuscrise vechi.
La iesirea din acest lacas existau produse diverse fabricate de maicute si puse la vanzare si am luat daca nu ma insel niste cornuri ceva (la cum aratau pofta era mare), insa cel mai mult ne-au atras siropurile, am luat sirop de brad si inca un sortiment dar de care nu imi mai aduc aminte pentru ca cel de brad a fost cel care mi-a ramas intiparit in minte la cat de bun a fost.
Drumurile ne-au facut sa ajungem si la:
Ce pot spune despre accesul spre aceasta manastire decat ca ai senzatia ca te indrepti spre o cetate, mergi pe o alee pietruita flancata de brazi inalti pe ambele parti pe langa un gard inalt cu turnuri in colturi pentru a intra in cetate (de fapt in curtea manastirii) pe sub un turnul clopotnita. Vechimea acestui lacas se duce cu vreo 500 de ani in urma, cand aici se vor aseza un grup de sihastri care vor intemeia in 1530 Schitul Zosima (dupa numele acestui calugar de la Manastirea Neamt). Biserica schitului a fost construita de Petru Rares iar zidul de piatra care ingradea schitul dateaza din 1550 (acum nu mai este cel original) si se datoreaza Doamnei Elena si fiilor acesteia. Biserica mare care poarta hramul “Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul” fascineaza prin felul in care este lucrata, pare o dantela aplicata si te gandesti si la mesterii care au lucrat asa ceva. Si aici remarcam chiliile si multitudinea de flori de toate culorile si mult verde care te face sa te gandesti ca esti la o pensiune la munte. De altfel noi am incercat odata sa ne cazam la o manastire (cam cam tot in acea perioada dar nu acolo) si am fost refuzati pe motiv de copii (ar deranja). M-a deranjat pe mine acest lucru si nu am mai incercat a doua oara.
Desi se socoteste ca an existand din 1407 se pare ca originea ei este mult in urma, chiar pana in secolul XII, desi ca si ctitorie ii este atribuita lui Petru Musat I care a construit o biserica peste o alta biserica, deci mergem in urma cu acest trecut. Manastirea a fost una dintre manastirile care au fost inzestrate de domnitori primind sate si mosii, mai intai de la ctitorul ei dar si de la Stefan cel Mare (care a ridicat biserica actuala), care astfel i-a intarit puterea. Hramul acestei manastiri este “Inaltarea Domnului” si vezi asta chiar de la intrarea in acest lacas. Biserica este una chiar impresionanta si esti curios sa o parcurgi cu privirea in exterior pentru ca mai apoi sa o descoperi si in interior, sa-I descoperi picturile, de afara nestiind ce te asteapta. O constructie interesanta ne-a mai atras privirile si anume agheasmarul, al carui acoperis pare mai inalt decat ea in sine.
Nu cred ca am vizitat vreo manastire despre care sa spun ca nu mi-a placut. Fiecare are ceva aparte, nu sunt o mare bisericoasa, insa toate cele vizitate cuprind in ele credinta si istorie si mi-ar mai placea sa repet traseul insa sunt inca multe de descoperit asa ca acestea vor mai avea de asteptat.
De aici noi ne-am continuat drumul catre casa, cu regretul ca nu am putut vedea si rezervatia de zimbri Dragos-Voda, care tocmai isi incheiase programul, asa ca am plecat spre Bicaz - si aici imi cer scuze fata de cei care cunosc mai bine locurile si numele, eu stiam de lacul Bicaz, in unele harti am vazut lacul trecut Izvorul Muntelui, in altele Bicaz, imi cer scuze, dar despre acesta vorbesc :), si am mers paralel cu lacul pana aproape de baraj unde am hotarat sa ramanem peste noapte pentru a profita a doua zi de o plimbare cu barca pe lac.
Aici a fost dragut se lasa seara si noi nu aveam cazare. Am gasit casute imprastiate prin padure, insa fara a avea toaleta, trebuia sa mergi la motel dar am gasit si casuta cu 3 camere si cu o baie, ceea ce a fost perfect. Noi de fapt am mai intarziat deoarece am luat-o spre Izvorul Muntelui pana la intrarea in Parcul National Ceahlau. Ar fi fost frumos sa ne plimbam pe acolo insa deja era pe seara si trebuia sa gasim cazare asa ca am lasat acest parc pe alta data, multumindu-ne doar sa respiram ceva aer curat si sa facem niste poze.
A doua zi dimineata, dupa un mic dejun din traista am luat prima barca care iesea la plimbare pe lac si ne-am bucurat de tot ceea ce vedeam in jur.
Am plecat mai departe, am trecut si pe la barajul al carui proiect a fost realizat de inginerul Dimitrie Leonida (1908), proiect realizat in perioada 1950-1960.
Si cateva “recorduri” - spicuite de aici:
1 Barajul de la Bicaz trebuia să se numească iniţial Vladimir Ilici Lenin
2. Peste 15.000 de oameni au lucrat la ridicarea barajului de la Bicaz, a tunelului de aducţiune şi a uzinei electrice de la Stejaru.
3. Au fost strămutaţi 18.760 de oameni pentru a închide barajul şi pentru a se forma lacul de acumulare
4. Înainte de închiderea barajului au dispărut 22 de sate.
5 O biserică a fost salvată din lac prin mutarea la Muzeul Satului (Biserica veche a fostului sat Răpciuni, din comuna Ceahlău),
9. În incinta barajului există un seismograf care a înregistrat chiar şi cutremurul care a produs în 2009 un tsunami-ul devastator în Pacific.
 
Urmatorul nostru popas scurt a fost orasul Piatra Neamt si a insemnat de fapt o scurta incursiune asupra orasului printr-o calatorie deasupra orasului, asta deoarece am vrut sa urcam cu telegondola si sa vedem orasul de sus. Normal ca ne uitam in toate directiile si admiram insa nu pot sa va spun ceea ce am vazut din telegondola, ca nu as fi stiu decat daca as fi fost localnica. Aveti insa aici informatia si daca vreti sa stiti cam pe unde va trece telegondola, accesati acest link si aflati Pot sa va spun doar ca mi-a placut, nu mi-a placut insa ca la capatul ei nu ai (sau cel putin atunci nu era) si un loc de popas, sa bei o cafea sa poti manca ceva. Asa nu am facut altceva decat sa ne miscam putin in jur, sa facem cateva poze si atat.
Urmatorul (si ultimul popas) si gata, ati scapat de mine - deocamdata :) - a fost:
Prima data cand am vizitat acest loc era in urma cu 40 de ani, si de atunci cand mai am ocazia mai facem cate o scurta oprire pe acolo unde se odihnesc cei care si-au dat viata pentru libertatea noastra.
Si uite asa am ajuns la Focsani, putem spune capat de drum acolo fiind ca si acasa. A fost un concediu frumos, petrecut alaturi de familie si alti oameni dragi si in momentul in care vad pozele retraiesc momentele.
Va doresc calatorii cat mai placute si noi ne mai auzim.
Trimis de mishu in 28.02.17 18:31:25
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în #CĂLĂTORII prin MOLDOVA.
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mishu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Deși include și câteva obiective „bucoviniene” - am mutat articolul, la reorganizare, în rubrica "Circuite / mini-circuite 'Mănăstirile Moldovei', #CĂLĂTORII prin MOLDOVA".
Am considerat că este (și) mai util aici, celor care se documentează (și) despre Mănăstirile Moldovei (și nu doar despre cele ale Bucovinei)
@mishu:
Super frumos traseul vostru. Cat despre Ciprian Porumbescu, o viata care pe mine m-a impresionat, probabil si influentata de modul magistral cum au fost interpretati Ciprian si cei din viata lui in "Cânta la Stupca o vioară".
99 % din traseul tau l-am facut cand fiul meu era mic si apoi cand era scolar, a doua oara cu corturile cu prieteni, momente idilice de care copiii de atunci isi amintesc si azi cu multa bucurie.
@elviramvio: Reusim inca sa starnim in copii dorinta de a merge impreuna cu noi, si acele momente reprezinta comoara noastra de pret. Mai glumesc uneori si spun (nu de fata cu ei) ca nu am scapat nici anul acesta de ei, dar ma bucur ca inca vor sa petreaca timp in compania noastra.
Vorbeam cu o cunostinta zilele trecute si spunea (cu usor naduf) ca fata lor care face in curand 18 ani nu mai vrea cu ei spunand chiar ca nu ii mai suporta si se mira de ai nostril care fac 17 si 22.
Poate ca si pentru mine ar fi fost dureros asa, insa cel mare are o logica beton "Doua distractii nu strica" asa ca inca profitam
Multumesc de vizita si aprecieri, o zi frumoasa si o primavara minunata.
Pe cât de frumos și interesant, pe atât de lung traseul descris. Este imposibil de vizitat atâtea într-o singură zi, așa că probabil sunt descrise cel puțin două zile... dar și astea pline-pline.
Mi-a plăcut Mânăstirea Râșca și trebuie și eu s-o vizitez, mai ales că este destul de aproape de locurile copilăriei mele. Mai sunt și alte mănăstiri și biserici vechi în zonă, inclusiv cele din Baia pe care am început să le prezint.
De la Mănăstirea Secu mai erau doi-trei kilometri la Mănăstirea Sihăstria (cu mormântul părintelui Cleopa), iar de aici, spre vârful muntelui, pe un drum problematic accesibil numai pentru autoturisme, la Mănăstirea Sihla (cu peștera Sfintei Teodora).
De la Sihla se poate coborî la Agapia (sau traseu invers).
A propos de Zimbrăria ratată de la Mănăstirea Neamț. Zimbrii au fost puși în libertate și mișună prin Parcul Vânători-Neamț. Un prieten din copilărie i-a fotografiat zilele trecute plimbându-se agale pe ulițele din Agapia... fără să declanșeze o coridă...
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2023 Plaiuri moldovene // Ziua întâia, Bucureşti - Durău — scris în 12.11.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2023 Am făcut-o de oaie pe plaiuri moldovene — scris în 10.11.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2017 O saptamana in Nordul Moldovei – manastiri, cetati, distractie si relaxare — scris în 17.08.17 de relu mihai din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Oct.2016 Itinerar de spiritualitate prin câteva mănăstiri nemțene (3) — scris în 02.01.17 de Mitica49 din BRăILA - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Excursie la Durau si zonele din jur — scris în 20.08.16 de ClaudiuN din ADJUD [VN] - RECOMANDĂ
- Jan.2013 Coplesitoarea Istorie... — scris în 23.01.13 de iulian68 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2010 O scurtă vizită, la unele mănăstiri din judeţul Neamţ. — scris în 04.04.13 de traian.leuca † din PLOIEșTI - RECOMANDĂ