GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Odată ce parcurgi drumul european E60, la peste 50 de km de Braşov ,în apropiere de oraşul Rupea, nu ai cum să nu observi pe partea dreaptă silueta impunătoare a uneia dintre cele mai vechi cetăţi de pe teritoriul României, Cetatea Rupea. Am trecut de atâtea ori prin preajmă şi mereu am amânat să urc până pe dealul de deasupra oraşului să văd ce şi cum.
Aceasta s-a întâmplat în vara anului 2013, la două luni după ce această cetate a fost restaurată în mare parte cu ajutorul fondurilor de la Uniunea Europeană, guvern şi primărie. Tot în această vară, dar câteva zile mai târziu aveam să vizitez o altă cetate la trei ani după restaurare, Cetatea Carolina Alba din Alba Iulia, semn că lucrurile au început să se mişte la acest capitol.
Accesul spre cetate se face prin oraş şi are mai multe intrări, toate ducând în strada principală Republicii şi în continuare pe strada Cetăţii. Drumul este destul de bun, urcarea la cetate din Republicii fiind de dificultate medie-uşoară. Cetatea are două parcări amenajate în trepte care poate adăposti peste 100 de maşini şi 10 autocare.
Programul de vizitare a cetăţii începe la orele 10:00 şi se termină la orele 20:00, aşa că sosind mai devreme a trebuit să aşteptăm ora de deschidere inspectând panourile din faţa intrării cu descrierea istoricului cetăţii şi a lucrărilor de restaurare. Taxa de vizitare este de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii. Parcarea şi fotografiatul în interior nu se taxează, toate clădirile din incintă se pot vizita fără nici o oprelişte.
Ca istoric Cetatea Rupea este atestată documentar în anul 1324, când saşii din zonă s-au răsculat împotriva regelui Carol Robert al Ungariei şi s-au refugiat în interiorul cetăţii, Castrum Kuholm. Kuholm se traduce ca fiind piatra de bazalt pe care s-a construit acest edificiu. Cercetările arheologice atestă însă faptul că, pe aceste locuri a fost construită o cetate de către daci numită Rumidava, care a fost cucerită apoi de romani şi devine Castrul Rupes, în latină Rupes însemnând stâncă sau piatră de unde şi numele oraşului Rupea.
Mai târziu, prin secolele X-XIV, cetatea se extinde, este atacată şi jefuită de turci între anii 1432-1437, iar la sfârşitul secolului XVII este părăsită ca urmare a unui incendiu devastator. Folosită din nou ca refugiu din cauza epidemiei de ciumă din secolul XVIII, este părăsită din nou, de data aceasta definitiv spre sfârşitul aceluiaşi secol. Deşi s-a încercat restaurarea în perioada comunistă, aceasta nu s-a realizat, ba dimpotrivă s-a accentuat degradarea prin exploatarea bazaltului din interiorul cetăţii pentru nevoile oraşului Rupea.
Odată cu proiectul de reabilitare şi extindere turistică a oraşului Rupea şi finanţarea lui cu fonduri de la primărie, guvern şi UE, se include şi reabilitarea cetăţii ţărăneşti. Lucrările de restaurare a cetăţii s-au desfăşurat pe o perioadă de patru ani, 2009-2013, iar inaugurarea s-a făcut pe 15 iunie 2013, noi aflând aceste amănunte de la faţa locului.
Vizita în cetate este foarte simplă, nu este nevoie de ghid, toate punctele de atracţie având plăcuţe cu explicaţii istorice sumare. Noi am avut totuşi parte de un „ghid”, un angajat al cetăţii care a urcat cu noi în cetate şi ne-a dat unele informaţii interesante despre obiectiv. Aşa am aflat că cetatea este construită în formă de spirală şi are trei incinte, Cetatea de Jos, Cetatea de Mijloc şi Cetatea de Sus (cea mai veche). Atunci când erau atacaţi, apărătorii cetăţii opuneau rezistenţă mai întâi în Cetatea de Jos, apoi în Cetatea de Mijloc şi în final în Cetatea de Sus care era foarte greu de cucerit.
În Cetatea de Jos am vizitat mai întâi Turnul Porţii construit la jumătatea secolului XVIII din piatră şi care avea în exterior un pod mobil ce se aşeza peste şanţul capcană numită „gură de lup”. Pe faţada de nord se păstrează lăcaşul scripeţilor şi cadrul podului de lemn. În dreapta porţii este situat Drumul de Strajă, un circuit de podeţe din lemn folosit pentru supravegherea exteriorului cetăţii. Drumul de Strajă este restaurat în întregime după modelele dispărute în timp. În faţa Drumului de Strajă se află Fântâna, principala sursă de apă a cetăţii care a avut iniţial tuburi din lemn şi a fost folosită până în secolul XX.
În stânga porţii se află Magazia Militară, o clădire anexă a Cetăţii de Jos care a fost folosită iniţial ca grajd, apoi depozit de armament, în prezent clădirea fiind folosită ca spaţiu comercial. Tot în stânga se află o incintă mai mare dispusă pe patru nivele, Turnul Slăninii, prevăzută cu guri de tragere, accesibilă din exterior şi care avea legătură cu Drumul de Strajă.
Mai târziu turnul-bastion a fost folosit pentru păstrarea proviziilor, inclusiv a slăninei care a dat numele turnului. Un turn al slăninei aveam să vizitez şi la Biserica Fortificată din satul Viscri, judeţul Braşov. De altfel mai toate cetăţile săseşti au un turn al slăninei, unde se uscau cârnaţii şi slănina ce constituiau apoi proviziile comunităţii, în caz de erau supuşi unui atac din exterior. Lângă Turnul Slăninei se află o altă clădire dispusă pe două niveluri numită Casa Paznicului. Tot aici se află Poarta Pietonală, pe unde se făcea accesul în oraş pe o potecă ascunsă de privirile indiscrete.
Din Cetatea de jos urcăm un pic şi ajungem la Poarta Cetăţii de Mijloc, apoi la Turnul Pentagonal construit în secolul XVI ca mijloc de apărare a laturii de nord a cetăţii. Avea spaţii interioare de locuit şi de depozitare a alimentelor şi a armamentului. Pe dreapta (latura de vest) alipită de zidul cetăţii, vizităm Capela, o construcţie pe patru nivele folosită într-o perioadă ca mijloc de apărare şi apoi ca locuinţă a capelanului cetăţii.
Un alt punct de atracţie este Turnul Cercetaşilor cu acces din exterior, construit în secolul XV, prevăzut cu guri de tragere pentru armele de foc pe toate cele trei laturi exterioare. Ruinele Rotondei, Zidurile cetăţii (de Mijloc şi de Sus) şi Turnul Scribilor sunt alte puncte de atracţie de pe latura de vest a Cetăţii de Mijloc. Ceva ce m-a surprins într-un mod plăcut, este că în câteva clădiri sunt display-uri în care se prezintă istoria cetăţii şi a unor puncte de atracţie din interior.
Urmând un drum presărat cu zgură pe lângă zidul de vest, ajungem la poarta de intrare în Cetatea de Sus numită Turnul Pulberăriei. A fost construită în secolul XIII şi folosită iniţial ca turn de poartă în vederea apărării cetăţii. Din construcţia veche se mai păstrează nivelul de intrare cu două arce de susţinere şi un nivel superior prevăzut cu trei guri de tragere.
În partea stângă a porţii de intrare există trei căsuţe de locuit, A, B şi C, din care cea mai importantă este Căsuţa C, singura care s-a conservat până la acoperiş. Majoritatea caselor din Cetatea de Sus aveau la primul nivel depozite şi ateliere, iar nivelul superior era folosit ca locuinţă. Am intrat într-una din casele existente aici, însă era aproape goală fiind expuse doar nişte mese şi scaune din lemn masiv specifice perioadei când cetatea era locuită.
Pe lângă zidul de sud-est am urcat la Căsuţa din Vârf sau Camera de Sus, o construcţie dreptunghiulară restaurată recent după arhitectura din secolul XVIII. Atestată documentar în anul anul 1664, este cea mai înaltă construcţie din cetate. De aici se pot admira panoramic oraşul Rupea, parcarea cetăţii, perimetrul Cetăţii de Jos sau şoseaua E60.
După ce ne-am odihnit un pic pe una din canapelele dispuse pe platoul din faţa căsuţei, am coborât prin partea vestică a Cetăţii de Sus şi ne-am îndreptat spre maşina personală din parcare mulţumiţi că,am vizitat o ruină transformată într-un punct de atracţie turistic.
Iată deci că se poate şi sper ca şi pentru alte obiective de interes istoric şi arhitectural să se găsească oameni cu inițiativă şi resursele necesare în vederea redării lor circuitului turistic. Dacă treceţi pe lângă oraşul Rupea, nu ezitaţi să urcaţi până la cetate pentru că veţi avea ce vedea.
Trimis de traian.leuca † in 06.05.14 18:51:53
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în RUPEA [BV].
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (traian.leuca †); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 46.03830000 N, 25.21151000 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@traian. leuca: In sfarsit s-au gasit fonduri pentru restaurare, acum arata chiar bine.
Cate obiective turistice de mare valoare avem si se pierd pentru vecie, din lipsa de interes si spirit gospodaresc.
Acum vreo 20 de ani era o totala ruina parea o alta cetate uitata de toti si de toate, uite cum se trezeste la viata daca sufletul omului este prezent acolo.
"Istoria este cea dintai carte a unei natiuni, vai de acel popor care si-a pierdut religia suvenirilor"spunea Nicolae Balcescu!
@claudiu 71: Dacă la Rupea, Alba Iulia, Târgu Neamţ, Râşnov, Aiud s-a putut, rezultă că resurse financiare sunt, dar ca să te citez, mai trebuie şi sufletul omului să fie prezent. Din păcate am întâlnit în ultimii doi ani câteva obiective istorice acaparate de nişte oameni fără suflet, au promis restaurarea, însă scopul lor ascuns a fost altul şi astfel nişte valori inestimabile vor fi pierdute pentru totdeauna.
@traian. leuca: Excelent articol, mi-am clătit ochii şi spiritul la o cafe-latte "in the morning" care a mers unsă!
Cred că am trecut de zeci de ori pe lângă aceasta şi tot nu am vizitat-o! Să-mi fie ruşine... Ba mai mult, ultima dată chiar acum 2 săptămâni... dus-întors din Maramu'
Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.
Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)
@le_maitre: Mulţumesc pentru vizită şi apreciere! Dacă nu ai vizitat până acum acest obiectiv nu-i nimic, o vei face data viitoare, când vei trece prin zonă, pentru că nu-i aşa, drumurile noastre duc mai mult... în vest.
@webmaster: Excepţională "găselniţa", mi-o închipui auzindu-se în difuzoarele porţii de intrare a cetăţii.
Ia uite ce frumos apar noi obiective turistice pe harta țării! Foarte de curînd am aflat și eu despre soarta schimbată a cetății Rupea, din presă, pentru că prin zonă nu am mai trecut de aproape 10 ani!
Anul trecut am văzut și rezultatele investițiilor de la Cetatea Neamțului, lucrările în plină desfășurare de la Suceava, Râșnovul este și el un exemplu cunoscut de renaștere (probabil este pionierul acestei mișcări de punere în valoare turistică a ruinelor pornită după anul 2000), deci lucrurile, în domeniul ăsta, merg bine! Administrațiile locale se pare că sînt mai eficiente decît cele centrale. Au înțeles că, fiind aproape de comunitate, pot fi ușor răsplătite sau penalizate la vot, în funcție de rezultate.
Cetatea Rupea era un reper al drumurilor făcute către Ardeal. Șoseaua Brașov - Sighișoara era unul din drumurile mele preferate din țară, pentru că era bine asfaltat, pitoresc și cu trafic lejer. Vorbesc la trecut pentru că nu l-am mai parcurs de aproape 10 ani. După Brașov pătrundeam într-un ținut medieval. După cîteva sate străjuite de ziduri vechi, cum ar fi Feldioara sau Rotbav, cu biserica sa medievală cu ceas despre care ne miram de fiecare dată că arată ora exactă, părăseam lunca Oltului și urcam prin Pădurea Bogății. Din care ieșeam brusc, printr-o scurtă urcare care aduce șoseaua pe un platou întocmai cu ce am învățat la geografie că arată relieful transilvan. Aici aveam deja senzația că am intrat în Ardeal. Ieșirea din pădure era ca o poartă prin care intram în alt ținut.
După un scurt peisaj industrial, natură cu fabrică de ciment, intram în Rupea, reper inconfundabil și important al drumului către Sighișoara. Rupea era jumătatea drumului de la Brașov și bifurcația spre Viscri. Îl regăseam mereu la fel, cu strada sa principală ușor prăfuită și mai largă decît orice stradă de burg sau dorf întîlnită pînă atunci și cu silueta enigmatică a unei cetățui, un vîrf de deal fortificat, cu ziduri în continuarea stîncilor, ițite dintre copaci, străjuit de ceva antene care ne făceau să concluzionăm că cetatea e probabil obiectiv militar și oricum nu avem ce vedea acolo.
Apoi, prin 2000 cred, s-a construit șoseaua de centură. Nu te mai întîlneai cu strada lată, nici silueta cetății nu mai era aceeași de la distanța noi șosele. Iar venind dinspre Sighișoara, nu era mare lucru de văzut, mai mult coasta dealului, perspectiva spectaculoasă și zidurile se vedeau venind dinspre Brașov.
Despre cetate mai apăreau din cînd în cînd informații pe la televizor sau prin ziare, cum că e adăpostul unei familii care locuiește acolo, încuie ușa și vede de o turmă de oi. Asistam pesemne la preludiul încercărilor primăriei de a intra în posesia cetății.
Apoi am trecut-o complet cu vederea pînă de curînd, cînd am găsit pe un blog imagini cu Cetatea Rupea refăcută.
Totuși, am și o cîrcoteală: deja par să fie toate reconstruite după același tipar: cîteva încăperi goale, eventual populate de manechine care imită scene din viața de zi cu zi, o peluză cu bănci pentru odihnă și cam atît. Mă întreb ce le va diferenția, într-un viitor posibil în care vom avea mai multe cetăți restaurate, de ce ar vizita cineva mai multe cetăți, cînd este evident că nu sînt multe obiecte, încăperi sau ziduri originale de admirat. La extrem vorbind, e posibil, în unele ipotetice cazuri viitoare, să avem de-a face cu un soi de castel din Disneyland, o copie. O copie care imită ruinele. Chiar Rupea pare ușor exagerat de reconstruită, cu toate zidurile și turnurile de la poale, care erau compelt dispărute și au fost refăcute, dar cu lipsuri, ruine nou construite.
Rămîne de văzut cum va evolua situația.
@abancor:Mulţumesc pentru vizită!
”era unul din drumurile mele preferate din țară, pentru că era bine asfaltat,
... şi acum drumul este la fel de bun, este o plăcere să circuli pe el.
Turnurile, încăperile şi zidurile de la Rupea s-au refăcut după frescele apărute de-a lungul timpului, dar folosindu-se alte materiale de construcţie decât cele originale (bazalt în mod special). În istoricul cetăţii apar şi alte construcţii (Camera de Scaun, Camera Judelui de Scaun, Camera Judelui Regal sau alte turnuri), care neputându-se indentifica pe locul actualelor ruine şi nici în frescele vremii, nu s-au putut reface. La Rupea nu am văzut nici un manechin care să imite ceva din trecutul cetăţii.
De fapt am realizat că am mai fost de vreo 2 ori de cînd credeam că n-am mai trecut pe acolo, dar în tot cazul nu mai recent de 6 sau 7 ani. Drumul tot bun, cetatea tot (încă) ruină la vremea respectivă.
Despre manechine n-am vrut să zic neapărat că-s un lucru rău, din contra, în funcţie de calitatea execuţiei şi relevanţa "dioramei", pot fi sugestive şi pot recrea ingenios trecutul. Încercam numai să fac un soi de inventar al mijloacelor de punere în valoare a unor ruine reconstruite.
Mutat în rubrica "Cetatea Rupea, RUPEA [BV]" (nou-creată pe sait)
===
Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.
Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)Mulţumesc.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2024 Cetatea de (fix) 700 de ani din Țara Ovăzului — scris în 01.09.24 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2023 Cetatea Rupea, o cetate care iti va intra in suflet! — scris în 01.09.23 de dc.cc din ARAD - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Obiectiv musai de vizitat daca sunteti in judetul Brasov — scris în 21.12.20 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2019 La cetatea Rumidava - sau Rupea în alte cuvinte — scris în 05.09.19 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Mar.2019 Cetatea Rupea – dupa renovare — scris în 11.04.20 de Dan&Ema din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Cetatea Rupea - Spirala spre cer — scris în 19.10.17 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Rupea – antica Ramidava imbracata in haine noi — scris în 11.10.17 de buterfly* din BUCUREșTI - RECOMANDĂ