Cetatea Râșnov

TIPĂREȘTE

Unul din weekndurile de anul trecut, din luna iulie, l-am petrecut în zona Saschiz – Viscri. Întoarcerea spre casă am făcut-o prin Rupea –Brașov. Pe acest traseu am vizitat mai multe obiective turistice, din care amintesc, Cetatea Rupea, Biserica Evanglelică Homorod, Lacul de smarald de la Racoș și altele.

Am ajuns în Brașov, unde am rămas peste noapte, apoi a doua zi am pornit spre casă. Din Brașov am făcut un mic ocol pentru a vizita și Cetatea din Râșnov. Am ajuns în Râșnov, nu am vrut să urcăm din oraș la cetate, ci am pornit pe drumul ce leagă Râșnovul de Poiana Brașov (DN 1E). Am parcat mașina într-o parcare amenajată care are următoarele coordonate GPS: N – 45.589116 și E – 25.475528.

Am parcat mașina și am pornit spre porțile cetății. Pentru a ajunge la cetate se urcă, mers lejer, un deal, apoi se ajunge la porțile cetății. Dacă nu doriți să urcați pe propile picioare există și tractoarșe cu vagoane care vă pot duce până sus. Am plătit taxa de intrare 12 lei de persoană. Elevii, studenții și pensionarii au tarife reduse.

Am trecut poarta cetății și am pătruns în altă lume. Cetatea din Râșnov a fost menționată pentru prima dată în anul 1335 cu ocația unei năvăliri a tătarilor în Țara Bârsei, când cetatea a rezistat asediului. Cetatea Râșnov are un stil arhitectonic simplu adaptat cerințelor de fortificare. Ca material pentru realizarea fortificației au fost folosite piatra și cărămida. Înălțimea zidurilor au în medie 5 metri iar grosimea este de aproximativ 1 metru. Zidul din partea de sud este mai gros având 1,2 metri. Zidurile și turnurile erau acoperite cu țiglă pentru a evita incedierea lor de către atacatori. La renovările din zile noastre s-a ținut cont de acest aspect și clădirile renovate au acoperișul din țiglă. Traseul zidului este neregulat, urmând forma dealului pe care este amplasată cetatea.

Cetatea este alcătuită din două incinte, una exterioară mărginită de un zid fortificat, prevăzută cu un turn pătrat și una interioară care este înconjurată de zidurile și turnurile cetății. Singura parte a cetății mai accesibile este cea pe care am urcat noi, celelalte fiind greu accesibile în acele timpuri, deoarece pantele spre cetate sunt abrupte și greu de urcat. În zile noastre accesul este destul de ușor din oraș, și se poate face atât pe treptele din beton care șerpuiesc dealul, iar mai nou cu furnicularul.

Întreaga incintă este apărată de turnuri exterioare grupate pe latura de nord și pe colțul laturei vestice. Pentru că partea estică era mai vulnerabilă, acestă parte are cele mai groase fortificații.

Curtea interioară a cetății este brăzdată de cărări pietruite pe alocuri, care șerpuiesc printre construcțile cetății. Drumurile sunt luminate cu ajutorul unor felinare agățate de pereții caselor. În cetate se află ruinele a aproximativ 30 de case în care se adăposteau locuitorii Râșnovuilui sau bunuri ale acestora.

Cetatea din Râșnov a fost cucerită o singură dată în anul 1612, din cauza faptului că a rămas fără apă. Ca să nu se mai întâmple acest lucru în anul 1625 s-a luat decizia săpării unei fântâni în stânca pe care este ridicată cetatea. Fântâna din cetate adâncă de 146 de metri a fost săpată în 15 ani, între 1625 și 1640. Legat de săparea acestei fântâni există o legendă foarte asemănătoare cu cea a fântânii de la Castelul Corvinilor din Hunedoara. Se spune că doi prizonieri turci au fost puși să sape fântâna, în schimb li s-a m promis libertatea. Aceștia au săpat timp de 15 ani până au dat de apă. Pe pereții fântâni au scris versete din coran. În realitate fântâna a fost săpată de meșteri sași, tocmiți de primăria din Râșnov. Fântâna a fost utilizată până în anul 1850 când din cauza ruperii unei roți a fost abandonată.

În cetate se poate observa și ruina unei biserici. Aceasta avea forma dreptungiulară cu două abside. Avea hramul Sfântul Gheorghe. Astăzi pe unul dintre pereți se află un crucifix cu Isus.

Am ajuns la muzeul cetății, aici sunt expuse armuri arme, mobiler din epoca feudală, îmbrăcăminte veche.

Ca să nu te plictisești în interorul cetății îți poți încerca îndemânarea la tirul cu arcul sau plimbându-te pe la tarabele cu suveniruri.

O dată cu abandonarea fântânii a fost abandonată și cetatea în anul 1850 dată fiind situația politică a vremii și diminurea rolului de apărare. În timp cetatea a devenit o ruină, dar se pare că în ultimul timp este readusă la viață.

Toate cele bune.

---

VIZUALIZĂRI: 1161 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI