GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Mereu am spus că Dobrogea reprezintă pentru noi un loc special: acela în care ne-am format și am visat și am creat :).
Am si filmat si am si pozat, toate acestea le gasesti direct pe pagina de youtube la:
La mulți ani după ce-am mutat și am descoperit locuri noi, ne-am hotărât să cunoaștem și comorile Dobrogei, știind că aici s-au scris câteva pagini importante din istoria țării.
Anul acesta am început să căutăm locații interesante pe teritoriu Dobrogei și am făcut o mică listă cu cetățile antice, rămase încă “in picioare” în față trecerii timpului.
Te invit în călătoria noastră pe tărâmul dobrogean la “vânat” de hârciogi și escaladat ziduri de cetăți medievale :).
Enisala – singura cetate medievală din Dobrogea:
Îmi doream demult să ajung la Enisala, curiozitatea fiindu-mi stârnită de numeroase fotografii ce au invadat facebook-ul meu de la diferite ture foto organizate acolo.
De la Constanța am făcut cam 50 de minute, drumul este foarte bun și deși am folosit Waze-ul, am fi putut ajunge ușor și doar urmărind indicatoarele.
Încă de la intrarea în sat am văzut indicatorul către Muzeul Gospodăriilor Dobrogene și am decis să ne oprim la el după vizitarea cetății. Am anticipat că vom pierde ceva vreme la Enisala și așa s-a intamplat :).
Enisala este singura cetate genoveză medievală din Dobrogea, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea și având, inițial, scop militar.
Cetatea și-a schimbat numele de mai multe ori pe parcursul istoriei de la Heracleea la Heraclee sau la Yeni-Sale.
Odată cu numele și-a schimbat și « propietarii ». Negustorii genovezi au văzut o mare oportunitate economică și comercială datorită poziției sale cu ieșire la lacul Razim; Mircea cel Bătrân a considerat-o parte a sistemului defensiv al Țării Românești iar Otomanii au transformat-o în locația preferată pentru garnizoana lor, după cucerirea Dobrogei.
Odată ce aceasta și-a pierdut însemnătatea pentru dominația Otomană, a fost lăsată în fața vântului aspru, « cocoțată » pe vârful dealului ce supraveghea întreaga zonă, de jur împrejurul lacului Razim.
Abia în 1991 statul Român a văzut în ea oportunitatea turistică și a început să consolideze zidurile temerare, rămase în picioare în ciuda secolelor de izolare și uitare.
Am fost uimită plăcut să văd că pe parcursul vizitei noastre, constant au venit turiști, atât români cât și străini, semn că promovarea acesteia, deși este la început, a avut un rezultat bun.
După ce am analizat fiecare piatră și am intrat și în mică clădire de lângă cetate: de care, sincer, am fost cam dezamăgiți dat fiind că adăpostește doar poze și câteva explicații, nimic din ceea ce ar putea să îl ridice la statutul de muzeu (așa cum e etichetat).
Mie, personal, mai romantică din fire, mi-a plăcut casă din Gospodăria Enisala (un fel de muzeul satului), ce adăpostește câteva case din secolul trecut.
Vremea caldă de toamnă și florile din grădină micuțului muzeu țărănesc, mi-a amintit de copilărie dar și de bucuria de a culege singură boabele coapte de struguri :).
Am pornit apoi către nouă noastră destinatie: cetatea de la Histria, care ne-a primit, rece, după oră apusului :). Dar această este o altă poveste, cu bune dar și cu mai puține bune :).
Trimis de georgiana27 in 15.09.17 16:35:57
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BABADAG.
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (georgiana27); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 44.88371000 N, 28.83590000 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Vă contrazic un pic, Gospodăria țărănească conservată ”in situ” de la Enisala nu adăpostește "câteva case", ci - așa cum îi spune și numele, o serie de clădiri care au aparținut unei singure gospodării (1 casă cu chiler + câteva din anexele tipice pentru o gospodărie din respectiva zonă: bucătărie, cuptor de vară, grajd pentru animale, porumbar, șoproane, o fântână). În interior se află mobilier țărănesc, instrumentar agricol, căruțe, unelte pescărești, scule și produse de dogărie, fierărie, albinărit, olărit, instrumentar pentru industria casnică textilă, precum și decorațiuni și țesături tradiționale. Cât despre cetate - cel mai probabil e genoveză, aceasta nefiind sigur.
Muzeul este întradevăr sărac în exponate arheologice, dar oferă informații bogate și interesante despre peisajul zonei și despre specificul florei și faunei locale (cetatea se află într-o arie naturală protejată). Ieșind din micul muzeu, turistul are ocazia astfel să fie mult mai atent și semnificativ mai informat cu referire la ceea ce vede sau a văzut deja din punct de vedere al ariei naturale respective numită Rezervaţia Naturală Enisala (reprezentativă pentru peisajul de litoral fosil al Mării Negre, de dinaintea închiderii lagunelor litorale și punct de perspectivă unic în ţară - de unde pot fi observate aproape toate tipurile de peisaj din Dobrogea)
P.S. Și când ați spus "singura cetate medievală din Dobrogea", probabil v-ați referit la singura care se mai află cât de cât în picioare...
@georgiana27: Enisala, fortificația din vârful stâncii, punct de observație, control și apărare - este atât de „fotogenică” această cetate.
@Qvadratvus: Istoria cetății Enisala se pierde în filele manuscriselor și a hărților medievale. Istorici și cercetători au păreri împărțite între originea genoveză, bizantină sau tătărească. Să fie „Demetrius, princeps Tartarorum” cel care a pus bazele Noului Sălaș - Yeni-Saleh, întemeiatorul cetății ce o vedem astăzi, și veriga de legătură cu comerțul genovez de la Marea Neagră? (revistamonumenteloristori ... 009_1-2_006.pdf)
@Qvadratvus va multumesc frumos pentru completari. Am mentionat din textul relatarii ca este sg medievala ce a ramas "in picioare" pe taramul dobrogei. Au fost si multe altele care nu au avut aceeasi soarta.
Chiar daca micul muzeu ofera "povestea" cetatii cu detalii istorice, tot m-as fi asteptat la cateva exponate, nu fotos. Cladirea e simpatica, totusi.
Gospodaria mi-a placut mult si ma bucur ca am avut sansa o sa vad. Chiar o recomand.
Va multumesc inca o data pt mentionari! [***]
@tata123: nu sunt eu în măsură să stabilesc a cui este - în esență, cetatea. Am vrut doar să subliniez că nu e sigur că e genoveză. Mi-e necaz numai că patrimoniul dobrogean nu este pus cum trebuie, în valoare. Calci în Dobrogea pe vestigii istorice și pe obiective antropice/ culturale, naturale geologice/ floristice, etc... la fel cum ai călca pe dude, dar per ansamblu turiștii nu știu decât de o anumită parte a zonei de litoral și de Delta Dunării. Mie mi se pare că densitatea de obiective turistice este în Dobrogea extrem de mare, numai că marea lor majoritate nu sunt promovate și exploatate turistic. P. S. Mulțam pentru articol, asta lămurește in extenso, problema.
@georgiana27: Problema este reprezentată de terminarea fondurilor. Din câte știu (poate greșesc), muzeul ar fi trebuit să fie mai bogat în exponate, dar s-au terminat banii. În plus pentru cine nu cunoaște subiectul, nu este prea evident că cetatea este doar parte antropică dintr-un ansamblu natural mai mare. Dacă ați avut răbdarea de a ieși din cetate și v-ați învârtit un pic prin jurul ei, ați văzut probabil seria de perisaje de film, care o înconjoară.
@Qvadratvus: ne-am plimbat si am vazut exact de reprezinta intreaga zona. Am incercat sa surprindem in imagini peisajul: filmuletul e inclus in relatare. Sunt dobrogeanca si imi place sa dsscopar zona din ce in ce mai mult
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2023 La Cetatea Enisala, din nou — scris în 12.08.23 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2021 De la Jurilovka până la Slava Rusă (și o vizită deosebită la Yeni-Sale) — scris în 23.07.21 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Aug.2020 De vizitat — scris în 18.08.20 de Mirobo din IAşI - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Liniștea Enisalei — scris în 13.08.20 de krisstinna din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2019 Cetatea Enisala – „străjerul” de la malul mării — scris în 28.06.19 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2018 Călător prin țara mea. Merită să vezi: Cetatea Enisala — scris în 20.09.18 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Jul.2017 Enisala - o fereastra spre cer — scris în 08.08.19 de negoita* din PLOIEşTI - RECOMANDĂ