GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Acasă la “Bardul din Mirceşti”
După două zile petrecute la Iaşi vezi impresii plecăm spre casă. Cu toate că afară plouă ne ţinem de planul făcut şi anume de a ne abate din drum până la Muzeul Vasile Alecsandri, vestitul Bard din Mirceşti.
Coordonate GPS: goo.gl/MvXE87.
Alecsandri Vasile (1821 – 1890), născut la Bacău, scriitor şi om politic moldovean şi român. A participat la Revoluţia din 1848, a fost un luptător activ al Unirii Principatelor. Ambasador, ministru de externe al Moldovei (1858 —1859) şi întîiul ministru de externe al Principatelor Unite (octombrie 1859 − mai 1860). Academician.
Alături de M. Kogălniceanu şi C. Negruzzi a condus Teatrul Naţional de la Iaşi (1840—1842). A fondat revista „România literară” (1855). A introdus în literatură noi specii literare, a colectat şi a editat balade şi cîntece bătrîneşti, care s-au bucurat de un larg succes în lume.
„Doine şi lăcrămioare” este opera care întoarce poezia cu faţa spre folclor. În „Legende” a zugrăvit momente din trecutul istoric glorios. „Ostaşii noştri” evocă eroismul ostaşilor moldoveni, care au luptat contra turcilor la Şipka şi la Plevna alături de oastea rusă. „Pasteluri” e considerată opera de vîrf a „bardului de la Mirceşti”, care a fost entuziasmat de viaţa rustică şi de „crugul anotimpurilor”.
Este primul dramaturg de stofă naţională cu monologurile din „Cînticele comice”, comediile de atmosferă şi de moravuri „Iorgu de la Sadagura”, „Iaşii în carvanal”, ciclul „Chiriţelor” şi altele, prin drame şi tragedii inspirate din istoria naţională sau antică „Despot-Vodă”, „Fîntîna Blanduziei”, „Ovidiu” şi feeria „Sînziana şi Pepelea”.
Proza e marcată de „Jurnalele de călătorie” − „O primblare la munţi”, „Călătorie în Africa” şi scrieri romantice „Buchetiera din Florenţa”, „Dridri”, „Istoria unui galbîn şi a unei parale”. Şirul publicaţiilor sale nu se opreşte aici.
Se ajunge foarte uşor la muzeul care-i poartă numele, din drumul european E583, în sensul de mers Iaşi - Roman drumul se abate spre stânga către Mirceşti, sunt indicatoare care te indruma până la poarta domeniului. Ajunşi aici vă veţi simţi ca şi cum v-aţi fi întors înapoi în timp.
Prin testamentul său din 21 septembrie 1886, poetul Vasile Alecsandri a lăsat soției sale, Paulina, casa și moșia sa din comuna Mircești. În anul 1914, văduva poetului și-a lăsat întreaga avere nepoatelor sale, Elena și Margareta Catargi, printr-un act de vânzare-cumpărare autentificat de Judecătoria Ocolului Rural Mircești, acestora revenindu-le obligația ca în termen de două luni să doneze averea liberă de orice sarcini Academiei Române.
În anul 1914, Academia Româna a intrat în posesia casei și a numit un custode pentru tot inventarul. Casa s-a aflat în custodia Academiei până în anul 1944, fiind permis accesul publicului vizitator. Ca urmare a luptelor purtate în apropiere în cel de-al doilea război mondial, conacul și exponatele au suferit o serie de daune, care a determinat necesitatea efectuării unor lucrări de restaurare.
După război, casa și moșia lui Alecsandri au fost preluate abuziv de către statul român, trecând în administrarea Ministerului Artelor și Informațiilor. Odată încheiate reparațiile, conacul a fost deschis ca muzeu memorial la data de 9 iunie 1957. Exponatele au fost reorganizate în anul 1987, apoi, în perioada 1991-1993, s-au efectuat lucrări de restaurare. La finalizarea acestora, casa memorială a fost redeschisă publicului vizitator la 19 septembrie 1993.
Odată cu înlăturarea regimului comunist de la conducerea României, Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești a trecut în patrimoniul public al Consiliului Județean Iași. În anul 2005, Academia Română, prin președintele său, acad. Ionel Haiduc, a introdus o acțiune în justiție împotriva Consiliului Județean Iași, cerând restituirea în natură a moșiei din comuna Mircești, care a aparținut poetului Vasile Alecsandri. Printr-o hotărâre a Secției Civile a Tribunalului Iași, Academia Română a reintrat în posesia casei memoriale, a moşiei şi a mausoleului de la Mircești. Aceste lucruri interesante ne-au fost expuse de către doamna muzeograf şi pentru împrospătarea lor am apelat şi la marea bibliotecă google.
Doamna muzeograf ne-a întâmpină cu uşa deschisă indicându-ne zâmbitoare sensul de vizitare al muzeului. Mulţumindu-i pentru ospitalitate, intrăm în atmosfera muzeului gazdă, păşind sfioşi prin sălile acestuia. De pe pereţii reci si uşor crăpaţi ai casei te simţi privit de personajele din tablourile vechi. Sobele albe cu coloanele lor înalte parcă aşteaptă să fie încălzite. Afară plouă şi este ceaţă, în casa se simte miros de cămară, parcă seamănă cu mirosul din casa veche a bunicilor unde în copilărie mergeam cu mare drag pentru a ne petrece vacanţele cele fără de griji.
Ne oprim, din când în când, pentru a citi prin manuscrisele afisate, atâta cît am înşeles din conţinutul lor, facem câteva poze, admirăm mobilierul învechit, celelalte obiecte ezpuse în muzeu şi mai apoi ieşim în grădină pentru a vizita capela familiei, la recomandarea doamnei muzeograf. Ne luăm rămas bun de la aceasta şi ne îndreptam spre capelă.
Aceasta a fost construită în curtea conacului, între anii 1925-1927, din inițiativa Academiei Române şi cu sprijinul Ministerului Artelor. Un mausoleu asemănător ctitoriilor voievodale moldovenești, în care au fost strămutate la 19 mai 1928 osemintele poetului, înhumate inițial într-o criptă dintrun colț al grădinii. De asemenea, au mai fost înmormântate aici și rămășițele părinților poetului - vornicul Vasile Alecsandri (1792-1854) și Elena Alecsandri (1800-1842) - aduse prin grija soției lui Alecsandri de la Biserica "Sf. Spiridon" din Iași și așezate la dreapta poetului, precum și ale soției sale, Paulina Alecsandri (1840-1921), amplasate la stânga poetului.
Înmărmuriţi de emoţii şi de frig, mai facem câteva poze şi mai apoi, printre stropii de ploaie ne îndreptăm în grabă spre mașină. La poartă ne oprim pentru a ne lua rămas bun de la Bardul Mirceştiului promiţîndu-ne că o să revenim la vară, atunci când va fi mai cald şi vegetaţia grădinii va fi în plina viaţă.
Nu uitaţi că dacă sunteţi în trecere prin zona, Bardul de la Mirceşti vă aşteaptă să-i treceţi pragul. Pozele ataşate sper să vorbească mai mult.
Costul biletului de vizitare al muzeului este de 5 lei de persoană.
Vacanţe plăcute tuturor!
DanielG&Family
Trimis de DanielG&Family in 05.02.16 10:44:04
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (DanielG&Family); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 47.06740890 N, 26.85063260 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2015 Casa memoriala Vasile Alecsandri - Mircesti — scris în 27.12.15 de sdragos24 din BACăU - RECOMANDĂ
- Jul.2014 În amintirea lui V. Alecsandri, conacul de la Mirceşti — scris în 21.07.14 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ