EXCELENT
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Biserica ostășească „Sfântul Mina”
Unde se află?
În București, cartierul Drumul Taberei, pe B-dul General Vasile Milea nr. 7, sector 6, foarte aproape de intersecția cu B. dul Timișoara. Mai precis: este vis-à-vis de Mall-ul „AFI–Cotroceni” . Mijloacele STB sunt: tramvaiele nr. 1 (sau 10 care circulă pe același traseu, dar în sensuri opuse), 11,25, troleibuzele 69,90,91,93,96, sau autobuzele 126,168,268,368. - stația „AFI” . Pentru cei care nu știu, scriu că AFI-Cotroceni s-a construit pe locul unde se găsea, înainte de 1989, „Uzina de Mașini Electrice – București” (UMEB).
Dacă ești în oricare mijloc de transport pomenit mai sus, sau dacă mergi cu pasul, preț de o stație, pe Bd. ul Vasile Milea înspre fosta fabrică de confecții „APACA” , este imposibil să nu vezi impunătorul lăcaș și să nu admiri mozaicul frumos colorat, de pe fațada bisericii! Acesta are o suprafață de 33mp și reprezintă icoana Sfântului Mina, ostașul. De la distanță poate fi confundat cu Sf. Gheorghe, călare pe cal și cu sulița în mână, numai că acest ostaș nu omoară nici un balaur. Doar dacă reușești să descifrezi înscrisul cu pietricele, din dreapta-sus, te lămurești despre ce este vorba.
Când am ajuns acolo, prea multe informații despre istoricul bisericii nu am avut de unde să aflu, la pangarul din stânga intrării în biserică era un soldat care vindea articole bisericești și care mi-a spus că nu are nici un înscris cu date despre biserică. Am văzut, totuși, doar un panou mare cu fotografii ce arătau etapele construirii bisericii. Nu mi-a rămas decât să-l întreb pe „Google” despre ce și cum, și-am aflat că:
„Lăcașul aparține Bisericii Militare cu hramul „Sfinților Mari Mucenici Mina – făcătorul de minuni și Gheorghe, purtătorul de biruință”
și că:
„aparține singurei unități specializate în ceremonii și onoruri militare din țară, Brigada 30 Gardă și Protocol „Mihai Viteazul” .
Cine a finanțat-o?
Biserica este construită recent, cu fonduri obținute prin contribuția benevolă a cadrelor militare și a personalului civil din unitatea militară și prin contribuții ale unor sponsori civili.
Lucrările au fost începute prin sfințirea locului unde este azi biserica, în aprilie 2003, (duminica Floriilor), iar în 26 iunie același an s-a pus „piatra cea din capul unghiului” , turnarea fundației bisericii în partea altarului și a pronaosului. Biserica este construită cu ziduri din beton și cărămidă, cu dimensiuni generoase, în stil clasic bizantin, și cu elemente arhitectonice brâncovenești. Turla mare este în naos și are o înălțime de 25m, alte două turle mai mici sunt ridicate deasupra pridvorului. Lățimea între absidele naosului este de 18m, iar cea a pronaosului de 12m.
În perioada postului mare din anul 2007 s-a montat catapeteasma, sculptată în lemn de tei la atelierul de tâmplărie al penitenciarului din Focșani. Tot din lemn de tei sunt sculptate și cele 68 de strane, iar pictura murală ocupă toată suprafața pereților interiori ai bisericii. Nu a rămas nici un centimetru pătrat nepictat, ca și la biserica nouă „Sfânta Vineri” , din același cartier.
Când am ajuns acolo tocmai se terminase creștinarea unui prunc, și-am putut admira pictura bisericii luminată cu toate cele patru frumoase candelabre aprinse. Chiar și așa luminată, chipul lui Iisus Pantocrator pictat pe bolta turlei principale din naos, mie nu mi s-a părut suficient de bine pus în valoare, cred că din cauza înălțimii turlei, de 25m. Am făcut, totuși, o poză, după ce am cerut permisiunea preotului de-a face fotografii. Nu numai că mi-a permis asta, dar s-a și bucurat când i-am spus că vreau să scriu despre biserică.
Pictura murală este executată într-un stil de inspirație bizantină, și a fost începută în vara anului 2007. Este viu colorată, nu știu ce echipă de artiști plastici a executat-o și finalizat-o în vara anului 2008, deci doar într-un an. Interiorul bisericii este plăcut, armonios, iar tot mobilierul - atât catapeteasma, cât și stranele și scaunele enoriașilor – este sculptat în esență de tei, cu ornamente ce aduc un plus de frumusețe întregii biserici. Scaunele care seamănă, mai degrabă, cu niște jilțuri, erau așezate la distanța impusă de condițiile actuale. Pardoseala este placată cu dale mari, de granit. Nu știu dacă este și încălzită, nu am avut de unde să aflu.
În curtea bisericii, lângă gardul de la stradă se află și clopotnița mică, imediat în dreapta intrării. Tot aici se află un mic monument închinat pionierului aviației române, Aurel Vlaicu și un bust al lui Mihai Viteazul, care a fost mutat aici după ce a stat o vreme aproape de intersecția celor două bulevarde mai sus amintite. Acum acolo a fost adusă o statuie ecvestră a Viteazului. În spatele celor două mici busturi din incintă se odihnesc, la mică distanță unul de altul, două tunuri, care întăresc ostășescul profil al bisericii.
Până la intrarea în această biserică nu știam prea multe despre Sfântul Mina. Știam, doar, că a fost un martir în credința lui Cristos și că mai există o biserică cu același hram, „Sfântul Mina – Vergu” , undeva în centrul capitalei, dar n-am ajuns până acum să o văd. Știu, însă, că acolo sunt câteva fragmente din moaștele Sfântului Mina. Cu ocazia întocmirii acestui articol am consultat net-ul și am aflat că:
Sfântul Mina a trăit pe vremea lui Diocleţian şi Maximian (286-305) şi era din Egipt, creştin cu credinţa, iar cu slujba ostaş din ceata tribunului Firmilian, aflându-se cu trupa sa în cetatea Cotiani din Frigia. În întreg Imperiul Roman creştinii erau aspru pedepsiţi cu chinuri şi cu moarte pentru credinţa lor. Atunci, fericitul Mina, nesuferind să vadă cinstindu-se rătăcirea păgânească şi închinarea la idolii cei fără suflare, a lepădat ostăşia şi s-a dus în munţi, în pustie, vieţuind mai bine cu fiarele sălbatice decât cu un popor care nu-L cunoaşte pe Dumnezeu. După multă vreme, în cetatea Cotiani s-a făcut praznic mare în cinstea zeilor păgâni. Deci, Sfântul Mina, umplându-se de râvnă pentru Dumnezeu, a venit în cetate şi L-a propovăduit cu mult curaj pe Hristos Iisus Mântuitorul. Pentru aceasta a fost prins şi dus înaintea lui Arghirisc dregătorul, care a poruncit să fie bătut cu vergi şi târât prin cioburi ascuţite. L-au frecat apoi cu gheme de păr aspru, fără milă, l-au ars cu făclii şi l-au tras pe roată. Dar Hristos îşi întărea Mucenicul care, rămânând nestrămutat în credinţă, striga că nu se va lepăda de Hristos. Pentru aceasta, închinătorii la idoli i-au tăiat capul Sfântului Mina.
Dacă vă aflați prin zonă, cred că nu veți regreta dacă veți intra să vedeți biserica!
Trimis de doinafil in 23.02.21 19:03:08
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI. A mai fost în/la: La AFI Cotroceni
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (doinafil); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 44.43020200 N, 26.05450400 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest articol
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "[Alte] Biserici, mânăstiri în București și împrejurimi, BUCUREȘTI" (deja existentă pe sait)
Din câte biserici NU am văzut în București, pe asta chiar aș dori să o văd. Cuvintele tale sunt un adevărat îndemn de a pleca la drum.
Mai așteptăm. Te felicit și te îmbrățișez!
@mihaelavoicu:
Mulțumesc, Mihaela, pentru ecou și vot! Așa este, biserica chiar merită să fie văzută, chiar dacă nu are un istoric impresionant!
Abia aștept să ne cunoaștem mai bine!
@doinafil: Dacă „ariciul” ăla mic permite, muzeul din Bordeni va fi deschis.
@doinafil:
”Când am ajuns acolo tocmai se terminase creștinarea unui prunc, și-am putut admira pictura bisericii luminată cu toate cele patru frumoase candelabre aprinse.
Ai fost tare norocoasă să găseşti biserica deschisă şi liberă.
Am trecut de nenumărate ori prin faţa acesteia şi cu toate acestea nu am reuşit să o văd în interior. Mai mereu aceasta este închisă, iar cu ocazia diverselor sărbători este mult prea aglomerat.
”Biserica este construită cu ziduri din beton și cărămidă, cu dimensiuni generoase, în stil clasic bizantin, și cu elemente arhitectonice brâncovenești.
Ştiai că la construcţia bisericii au fost refolosite cărămizile obţinute cu efort în urma demolării unei alte clădiri din zonă?
”Nu a rămas nici un centimetru pătrat nepictat, ca și la biserica nouă „Sfânta Vineri” , din același cartier.
Nu mă pricep eu la biserici, dar eu ştiam că biserica Sfânta Vineri nouă, cu hramul Sf. Parascheva, se află pe sos. Nicolae Titulescu, pe dreapta cum vii dinspre calea Griviţei.
Felicitări pentru vizită şi articol!
@doinafil: În ultima vreme, scriind despre unele lăcașuri de cult din țara noastră, am primit ecouri de la persoane care au mărturisit că nici nu au auzit de acele lăcașuri. Deși vechi, cu o îndelungată tradiție în lumea noastră ortodoxă, acestea nu au stat în drumurile prea multor călători AFA.
Acum e rândul meu să spun că nu am auzit până acum de existența unei biserici care „aparține singurei unități specializate în ceremonii și onoruri militare din țară, Brigada 30 Gardă și Protocol „Mihai Viteazul” . Și asta în condițiile în care locuiesc în București și mai și am frate ofițer. (E drept că nu e prea bisericos).
Mi-a plăcut pictura interioară și mai ales stranele și scaunele sculptate. Mai rar așa ceva în bisericile noastre!
Nu știu dacă vom avea ocazia să vizităm această biserică, dar mi-aș dori. Cred că este deschisă doar la evenimente speciale, pentru credincioși speciali și poate doar pentru anumite ceremonii militare religioase.
@nicole33:
”Ai fost tare norocoasă să găseşti biserica deschisă şi liberă.
Probabil că am fost, nu știu! Adevărul este că am mai intrat în biserică în anii trecuți de vreo două ori, în zile și la ore diferite și, de fiecare dată, am găsit-o deschisă.
”Ştiai că la construcţia bisericii au fost refolosite cărămizile obţinute
cu efort în urma demolării unei alte clădiri din zonă?
Nu, nu știam și îți mulțumesc pentru informație! Probabil că au fost refolosite cele de la demolarea UMEB-ului. Altă (e) clădire (i) din zonă nu știu să se fi demolat.
”... dar eu ştiam că biserica Sfânta Vineri nouă, cu hramul Sf. Parascheva, se află pe sos. Nicolae Titulescu...
Da, există și o biserică Sfânta Vineri Nouă pe Șos. N. Titulescu. Îi spune „nouă” pentru că este construită pe la 1953, după cea veche care a fost demolată în anii ' 80, pentru clădirile din Centrul Civic. Mai există și alte biserici bucureștene, în diferite cartiere, cu același hram al Sfintei Cuvioase Parascheva care, în limba greacă, înseamnă „vineri” . Biserica din Drumul Taberei care se numește la fel este ȘI mai nouă, probabil de aceea îi spune tot „nouă” ! Cred că are mai puțin de 20 de ani vechime. Am fost la sfințirea ei în 2007, când am trecut și prin altar. Am și scris un articol despre ea aici, în 2017 (parcă?!).
Îți mulțumesc pentru vizită și ecou!
@iulianic
”... am primit ecouri de la persoane care au mărturisit că nici nu au auzit de acele lăcașuri. Deși vechi, cu o îndelungată tradiție în lumea noastră ortodoxă, acestea nu au stat în drumurile prea multor călători AFA.
Din păcate nici eu nu auzisem de ele și - pentru asta îți mulțumesc încă o dată! Nu au stat în drumurile noastre, noi nefiind „motorizați” , ne deplasăm doar cu trenul.
”Acum e rândul meu să spun că nu am auzit până acum de existența unei biserici care......Și asta în condițiile în care locuiesc în București și mai și am frate ofițer.
Probabil că nu i s-a cerut, sau nu a participat la contribuția benevolă a cadrelor militare , despre care am scris în articol, altfel, cred că ai fi auzit!
Stranele și tot mobilierul sculptat și frumos ornamentat mi-a plăcut și mie tare mult! Tot interiorul este liniștitor, îți dă o stare de bine, iar faptul că toate cele patru candelabre erau aprinse, puneau și mai bine în valoare pictura murală.
Mulțumesc pentru vizită și vot!
@doinafil:
”Probabil că nu i s-a cerut, sau nu a participat la contribuția benevolă a cadrelor militare , despre care am scris în articol, altfel, cred că ai fi auzit!
Dacă a participat sau nu la contribuția benevolă, nu implică faptul ca eu să fi auzit de la el despre existența bisericii. Pur și simplu nu am discutat astfel de subiecte. Nu am de unde să știu dacă a participat sau nu sau cum s-au făcut colectele benevole de la cadrele militare. Dar nu asta e problema. Eu mă miram că nu l-am auzit niciodată vorbind despre existența acestei biserici. Motivul, l-am expus. Nu este bisericos deloc.
Aflându-ne la Mănăstirea Radu Vodă, la cununia fiicei sale, arătând spre racla cu moaștele Sf. Nectarie, m-a întrebat la modul cel mai naiv: "Ce este aici, măi? "
@doinafil: Frumoasă biserică și la exterior și la interior! Nu știam de existența unei bisericii ce aparține unei unități militare, Brigada 30 Gardă și Protocol. Ai dreptate, dacă nu citeam și priveam doar poza credeam că este Sf. Gheorghe și nu Sf. Mina, este adevărat că nu apare balaurul...
Frumoasă prezentare!!
@mprofeanu:
”... dacă nu citeam și priveam doar poza credeam că este Sf. Gheorghe și nu Sf. Mina, este adevărat că nu apare balaurul...
Din 2009, de când s-a sfințit biserica, am trecut de multe ori pe lângă ea, dar de intrat s-a întâmplat acum vreo cinci ani și, abia atunci am reușit să descifrez înscrisul hramului, cu litere așezate în plan vertical. Abia atunci am aflat că balaurul ar fi fost în plus!
Mai sunt biserici bucureștene ce aparțin „ostășiei” (biserici militare), dar n-am ajuns să le văd. Știu că una este tot în Drumul Taberei, în curtea MApN-ului, unde în dec. '89 s-a tras la greu! Mai știu și o biserică a pompierilor, relativ aproape de Casa Poporului. Ele au fost construite în ultimii ani.
Da, biserica mi-a plăcut și mie și tocmai de aceea m-am încumetat să scriu despre ea.
Mulțumesc pentru ecou și vot!
@doinafil:
Nu despre UMEB este vorba, ci despre o altă construcţie, tot "ostăşească" - mi-a plăcut expresia - aflată în curtea unei alte unităţi militare. În timpul construcţiei bisericii, înainte de finalizare, se puteau observa cărămizile puţin ciobite pe la colţuri.
Am amintit de biserica Sfânta Vineri Nou de pe Titulescu, singura pe care o ştiam cu acest nume, deoarece aceasta are o semnificaţie aparte pentru mine, aici făcând cununia religioasă în urmă cu mulţi ani şi am şi locuit vreo şapte ani în blocul alăturat.
Revenind la discuţia despre biserica militară Sf Mina, la sfinţirea acesteia în 2009 parcă, eu am fost surprinsă de hramul ales, la biserici militare cel mai adesea fiind preferat ca patron Sf Gheorghe din motive evidente.
Mutat, la reorganizare, în rubrica «Biserica Sfântul Mina Vergu» (nou-creată, între timp, pe sait)
-
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
Mutat în rubrica "Biserica Sfantul Mare Mucenic Mina, BUCUREȘTI" (nou-creată pe sait)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)