Arcul de Triumf - un simbol national

TIPĂREȘTE

Exista in tara noastra cateva monumente - Mausoleul de la Marasesti, Crucea Eroilor Neamului de pe Caraiman, Mormantul Eroului Necunoscut din Parcul Carol I si Arcul de Triumf din Bucuresti, Catedrala Incoronarii din Alba Iulia - in fata carora iti pleci fruntea cu piosenie, toate comemorand participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial la sfarsitul caruia aproape toate teritoriile locuite de romani - pentru prima oara - au fost reunite.

Despre Arcul de Triumf

Arcul de Triumf, monument situat in partea de nord a capitalei, la intersectia unor mari artere de circulatie purtand numele unor ilustre personalitati militare - General Pavel Kiseleff, Maresal Constantin Prezan, Maresal Alexandru Averescu si General Alexandru Constantinescu - nu este primul monument de acest gen inaltat in Bucuresti, romanii simtind nevoia sa-si omagieze eroii si victoria Romaniei in razboiul de independenta (1878), sa marcheze jubileul celor 40 de ani de domnie ai regelui Carol I (1906) sau sa sarbatoreasca intoarcerea familiei regale din exilul de la Iasi (1918).

Toate au avut o viata efemera. In 1922, in vederea organizarii paradei in cinstea Marii Uniri, pentru ca Arcul de Triumf inaltat in 1918 fusese deteriorat de intemperii, primarul de atunci a propus construirea din lemn (pana cand se vor gasi fonduri pentru unul mai durabil) a unui nou Arc de Triumf.

Arhitectul Petre Antonescu a fost cel desemnat sa se ocupe de ridicarea unui nou si impunator Arc de Triumf in zona nordica a capitalei. Timpul scurt nu a permis decat turnarea in beton armat, decorarea constructiei facandu-se la reprezeala, in ipsos, ceea ce a dus la o degradare rapida. Abia dupa 10 ani, data fiind situatia deplorabila in care ajunsese acest monument-simbol, s-a hotarat inlocuirea basoreliefurilor din stuc cu altele, din piatra sau din marmura de Ruschita. Acelasi arhitect - Petre Antonescu - ajutat de o serie de artisti cunoscuti in perioada interbelica (Constantin Baraschi, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Alexandru Calinescu, Mac Constantinescu, Dimitrie Onofrei, Costin Petrescu) au realizat o noua decoratiune a monumentului, lucrarile celei vechi, realizate in 1922 de sculptorul Dumitru Mataoanu, nemaifiind pastrate.

Prin subscriptiile lansate de Ministerul Apararii Nationale s-au adunat fondurile necesare, anul 1936 marcand finalizarea construirii monumentului din granit de Deva, in stil clasic, dupa modelul Arcului de Triumf din Paris. Inaugurarea a avut loc la 1 decembrie 1936, la implinirea a 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu Romania, la ceremonie participand regele Carol II si mama sa - regina Maria, printul mostenitor Mihai, membri ai guvernului, precum si numerosi invitati de onoare din tara si din strainatate.

In perioada comunista Arcul de Triumf, acest monument simbol al Romaniei, a fost mutilat scotandu-i-se de pe partile laterale cele doua texte ale proclamatiilor regelui Ferdinand catre tara (cu ocazia intrarii Romaniei in razboiul de intregire a neamului si cu prilejul incoronării de la Alba Iulia, din 1922). De pe frontispiciul fatadei sudice au fost scoase efigiile regelui Ferdinand Intregitorul si reginei Maria, acestea fiind inlocuite de doua flori de piatra. La ultima renovare, 2014 - 2016, florile de piatra au fost date jos, iar in locul lor au fost montate doua medalioane din bronz, cu chipurile regelui Ferdinand I si al reginei Maria. Tot atunci, pe partile laterale ale monumentului, au fost refacute cele doua texte ale proclamatiilor regelui Ferdinand catre tara, cu ocazia intrarii Romaniei in razboiul de intregire a neamului si cu prilejul incoronarii de la Alba Iulia, din 1922. Pentru cei care inca nu le-au vazut, redau in continuare inscriptia centrala de pe frontonul fatadei de sud care aminteste de victoria in Primul Razboi Mondial: "Dupa secole de suferinte crestineste indurate si lupte grele pentru pastrarea fiintei nationale, dupa apararea plina de sacrificii a civilizatiei umane, se implini dreptatea si pentru poporul roman, prin sabia regelui Ferdinand, cu ajutorul intregii natiuni si gandul reginei Maria".

Inscriptia centrala de pe frontonul fatadei de nord care aminteste de incoronarea regelui Ferdinand si reginei Maria la Alba Iulia este: "Liberator de neam si intregitor de hotare prin virtutea ostasilor sai vrednici urmasi ai eroilor crestinatatii, Ferdinand I domn si rege al romanilor si-a facut intrarea la 16 octombrie 1922 in cetatea sa de scaun a Bucurestilor dupa incoronarea la Alba Iulia".

In vizita la Arcul de Triumf

Stiam toate acestea din cele citite anterior, vazusem si admirasem Arcul de Triumf de atatea ori in plimbarile mele sau cu prilejul paradelor militare televizate, dar evenimentul "Noaptea Muzeelor" mi-a dat posibilitatea de a vizita pentru prima oara micul muzeu din interior si de a admira imprejurimilte de pe platforma superioara. Deschis publicului larg doar cu anumite ocazii, asteptam momentul potrivit.

Recent am aflat ca Arcul de Triumf din București va fi deschis pentru vizitare in fiecare sambata si duminica pana la sfarsitul lui octombrie, accesul fiind gratuit, iar programul de vizita 12.00-20.00.

Cand am ajuns acolo, era deja amiaza. Soarele ardea cu putere si m-am bucurat ca nu am gasit coada la intrare. Desi erau multi oameni in zona, se pare ca din cauza caldurii acestia preferau o plimbare pe aleile parcului, la umbra de arbori falnici.

In fata usii masive de la baza unuia dintre cei doi piloni ai monumentului, o doamna supraveghetor invita in interior. Am inceput urcusul avand de infruntat 145 de trepte pe o scara ingusta, intortocheata, pana sus, pe terasa. Pe una dintre parti se urca, iar pe cealalta se cobora, asa incat afluxul de vizitatori nu avea sincope.

Mica expozitie este amenajata pe scara interioara si la nivelul superior al constructiei, in spatiul ceva mai larg care precede iesirea pe terasa. Vizitatorii pot vedea reproduceri dupa fotografii vechi, ilustrand momente din Primul Razboi Mondial - razboiul de intregire a neamului, de la Marea Unire din 1918, efigii din bronz si fotografii cu mari familii boieresti, vechi fotografii si machete ale Arcului de Triumf, drapele, documente, o harta a Romaniei Mari, precum si - asezate intr-o vitrina - reproduceri dupa coroana si sceptrul regal. Exista acolo si un ecran pe care in conditii normale ar fi trebuit sa ruleze un film documentar. Probabil pentru evitarea aglomerarii prin stationarea vizitatorilor acolo, in spatiul ingust, atunci cand am trecut eu, ecranul era in relache.

Expuse vizibil, sunt vechile efigii ale regelui Ferdinand si reginei Maria, precum si cele doua proclamatii catre tara ale regelui Ferdinand - cea de la Bucuresti, din 14/27 august 1916 si cea de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922.

Langa iesirea pe terasa, pe un panou mare, se pot citi cateva informatii privind alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, in ianuarie 1859, ca domn al Moldovei si Tarii Romanesti - primul pas catre definitivarea Unirii Principatelor Romane.

Pe terasa, sus, la peste 27 metri inaltime, in aer liber, vizitatorii se fotografiaza si admira bulevardele aglomerate care se intalnesc in Piata Arcului de Triumf. Casa Presei Libere, Biserica Manastirii Casin, Parcul Mihai I (noua denumire a Parcului Herastrau), vazute de sus, toate iti incanta privirea. Cred ca seara, cand luminile capitalei se aprind, privelistea de pe terasa poate fi si mai interesanta.

Cobor pe scara din celalalt pilon al monumentului, dar nu ma indepartez. Este un moment inedit si acela de a trece pe sub Arcul de Triumf. Chiar acolo, in zona arcuita, putem citi o lunga lista a localitatilor in care s-au purtat crancene batalii in Primul Razboi Mondial: Cerna, Jiu Olt, Dragoslave, Neajlov, Oituz, Marasti, Marasesti, Razoare, Vrancea, Muncelu, Cosna, Budapesta.

Pe fatada de est, in partea superioara, se poate citi o inscriptie dedicata oamenilor politici si de cultura care au facut posibila Unirea Principatelor: "Glorie celor ce prin lumina mintei si puterea sufletului au pregatit unitatea nationala! " Dedesubt, pe o intinsa zona, este reprodusa proclamatia catre tara a regelui Ferdinand, rostita la Bucuresti, la 14/27 august 1916. Fatada de vest, prin inscriptia superioara, aminteste de eroii de razboi care au luptat pentru Unire: "Glorie celor ce prin vitejia si prin jertfa lor de sange au infaptuit unitatea nationala". Inscriptia inferioara, mai mare, este o reproducere a proclamatiei de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922.

Cred ca aceste cateva randuri (poate prea impanate cu date istorice exacte), vor suscita interesul celor care inca nu au vizitat Arcul de Triumf in interior. Daca pana acum acest lucru era posibil doar cu anumite ocazii, iata ca - incepand cu evenimentul "Noaptea Muzeelor" - monumentul care comemoreaza victoria Romaniei in Primul Razboi Mondial poate si vizitat in fiecare weekend pana la 30 octombrie. Ce va fi in viitor? Vom vedea!

---

VIZUALIZĂRI: 202 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI