Iepuraşul de Paşte

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Alte subiecte off-topic, DE LA LUME ADUNATE" (deja existentă pe sait) - rubrică dintr-o secțiune OFFTOPIC sau DE INTERES TURISTIC RESTRÂNS!

@Maya_C - Pentru primul vot, care cred ca va fi bun de saftea, as dori sa va multumesc pentru aducerile aminte din copilaria noastra " comunista" atunci cand, chiar daca sarbatorile religioase erau interzise, ele erau tolerate, cel putin la noi in Giurgiu. Nu pot sa nu imi aduc aminte de munca pe care ne obliga bunica din partea mamei sa o depunem pentru curatenie bec in curte si in casa, pentru a veni iepurasul si la noi. Poanta cu iepurasul a tinut foarte putin timp, dar cadouri de Paste primeam in fiecare an. Nu pot sa uit ca luni, in a doua zi de Paste, primul lucru pe care il faceam la scoala era ciocnitul oualelor rosii. In saptamana mare cautam peste tot oua de bibilica pentru a avea sanse in plus. Anii au trecut, am intrat la liceu, apoi la STACO, dar obiceiurile nu le-am pierdut si nu ne-am departat de ele. Tin minte ca in noaptea de inviere in perioada 1968 - 1970, la miezul noptii, plecam un grup de baieti si fete de la dans, la biserica Sf. Nicolae, la intersectia str. Buzesti cu Dr. Felix de unde luam lumina si o aduceam in sala de dans si o distribuiam tuturor. Desi era o oarecare interdictie, toti veneau de acasa cu lumanari la dans, fiecare o ascundea undeva, iar la miezul noptii se prindeau toate si timp de o ora se dansa numai la lumina lumanarilor si numai muzica lenta. Nu pot uita invierea din anul 1969, cand a cantat formatia Sideral, iar dupa miezul noptii, la inceput mai timid, apoi cu mai mult curaj, Mugur Winkler si Liviu Tudan, solistii trupei au inceput, iar noi am continuat, sa cante: Hristos a inviat din morti! Recunosc ca ne-a fost teama la un momenta dat si ca sa preintampinam eventuale probleme, am revenit incet-incet, dupa consumarea lumanarilor, la cele lumesti. A fost acea noapte de ramas bun, dar mai precis de adio a formatiei Sideral. In joia care a urmat formatia a plecat intr-un turneu in Danemarca, daca nu ma insel si nu s-a mai intors in Romania.

Au mai trecut ceva ani si am ajuns salariat, am ajuns in situatia de a conduce, la inceput cateva zeci de colegi, apoi cateva sute si niste reguli pe care nu le-am inteles niciodata ne obligau ca in ziua de Craciun (care mai mereu era in mijlocul saptamanii), dar mai rau si in ziua de Paste (care era mereu duminica) sa fim la locul de munca. Dar am decis mereu ca de aceste zile de sarbatoare sa venim la servici cu mancare si bautura si sa sarbatorim la locul de munca. In mod cert nu am inventat eu acest lucru si se cam generalizase acest obicei. Norocul nostru este ca cei care trebuiau sa vada se faceau ca nu vad si nu ne deranjau. Iar cei din generatia mea isi aduc aminte ca de Paste, la oficiile postale se gaseau felicitari cu iepurasi, cu oua rosii, cu felii de cozonac si cu urarea Sarbatori fericite! Deci si atunci se mai strecura si o sarbatoare religioasa.

Acum e mai simplu cu respectarea traditiilor si mi-as dori sa se perpetueze si sa nu fie " laicizate " din motive comerciale.

Numai bine tuturor!

M-am luat cu amintirile si am uitam sa votez pozele, mai ales ca sunt mare amator de animale. Am rezolvat problema si va doresc numai bine !

@Maya_C -

Să-ți împlinești visele, cu sau fără iepurași!

Frumoase poze.

@elviramvio - multumesc frumos. să ni le împlinim cu toţii. cam la asta s-ar rezuma visul meu.

@Maya_C - Ce nostalgie. Ai scris un articol frumos plin de amintiri din copilarie.

In copilaria mea, in vinerea mare ne imbracam frumos, cu hainele noi cumparate pentru Paste si mergeam la biserica.

Dimieata mergeam la impartasit (tineam post) iar dupa amiaza mergeam la Domnul Isus Cristos, adica la biserica cu flori si ne dadeam pe sub masa de trei ori si dupa aceea la cimitir. Drumul de la biserica pana la cimitir era plin de oamenii satului, care mai de care mai frumos imbracat.

Iar seara mergem la Denie unde participam la slujba, slujba care incepea cu Prohodul.

In noaptea de inviere chiar ne facea placere sa mergem la inviere (chiar daca era interzis).

Ce amintiri frumoase mi-ai trezit.

Iti multumesc.

Toate cele bune.

@ANILU - nu ştiu dacă era o situaţie generală sau doar în zona în care am copilărit eu. poate eram copil şi nu am resimţit restricţiile. dar îmi amintesc că la sat oamenii erau foarte ataşaţi de biserică. sărbătorile erau ţinute cu sfinţenie şi era momentul lor de relaxare. bunica nu ne lăsa nici măcar să scuturăm o faţa de masă. biserica era plină şi oamenii cântau Hristos a Înviat şi în biserică şi continuau pe drumul spre casă. Şi acum biserica e plină, pentru că mulţi tineri preferă sărbătorile la sat unde tradiţiile şi spiritul sărbătorilor s-a păstrat. E drept că sunt mai reţinuţi, nu mai cântă pe drum şi nu se mai îmbracă nimeni în costume populare cum ţin minte ca se făcea pe vremuri... Dar n-a fost vreo sărbătoare în care să nu prefer să fiu acolo. La oraş ne pierdem în mulţimea de oameni. Acolo Crăciunul si Paştele au altă valoare. Şi cozonacii se mai fac în cuptoare de lut. Cine mai are...

@liviu49 - parca, ... parca imi aduc aminte si eu de ceva articole din codul muncii... interne, la fiecare loc in parte dar generale prin bunavointa tuturor... unul era 202... sa vad cine stie continuarea si las deschisa seria... eu m-am angajat la zi mare 23.08.1989 asa ca nu am multe amintiri din vremea "cealalta"

Dragute amintiri si faine completari.

@ANILU

Ce bine pica articolul tau acum in prag de sarbatoare, cu datini si vise, cu bucuria copilariei.

Implinirea viselor tine doar de noi, asa ca iti urez sa ai puterea de a-ti implinii toate visele, tu si noi toti la randul nostru.

@roth - Tare imi doresc sa mai retraiesc atmosfera din Saptamana Mare a Pastelui, in satul copilariei mele.

In fiecare an regret ca nu reusesc sa ajung macar in Vinerea Mare dupaamiaza, la cimitir, unde de la un an la altul, sunt tot mai multi din cei dragi mie.

Dar ma opresc aici, si incerc sa raman cu amintirile frumoase din perioada copilariei si nu numai.

Sa dea Domnul sa ni se implineasca toate visele.

@roth - 202... era, bea seful bem si noi.

23.08.1989... ultima defilare de 23 august, unde prin bunavointa sefilor de la aceea vreme nu ne-au luat pe noi fetele la defilare...

alte amintiri...

Nici eu n-am auzit de iepurasul de Pasti cand am fost mic. Oricum aceste sarbatori erau practic ascunse chiar daca toti le serbam.

Iti urez ca iepurasul asta modern si mediatizat sa iti implineasca dorintele, Maya!

@Dan&Ema - multumesc frumos. si voua va doresc la fel. mai ales la puisori... un iepuras zburdalnic si cu voie buna

@ANILU - Stimata colega! (Sper ca imi aprobati aceasta modalitate de adresare). Imi permit o mica erata (sper sa nu fie ca cea de la Referendum). Este vorba de vestitul decret 400 din 1981, prin care era sanctionat consumul de bauturi alcoolice la locul de munca. Noi, salariatii din epoca am mai emis doua decrete :

- 401 Nu bea nimeni, numai unul!

- 402 Bea si sefu', bem si noi!

Dar, ca orice minune romaneasca, a tinut trei zile cu cea de alaltaieri! Atunci ca sa dai afara pe cineva era mai complicat, trebuia pus in discutia colectivului, se afla ca are trei sau patru copii de crescut acasa, ca nu a mai avut nici-o abatere disciplinara si tot asa, pana cand primea o mustrare scrisa cu avertisment, ca daca il dai afara nu mai faci planul, il puneai la Gazeta de perete la rubrica Asa nu! si dupa sanctionare dadea si el o bere si gata. E foarte adevarat ca cei care au calcat pe bec in primele doua saptamani, prima luna, au avut de patimit, dar dupa aceea s-a lasat linistea si ne-am vazut fiecare de treaba lui.

Cam asta a fost pe scurt.

Numai bine si calatorii placute!

@roth - Doamna mi-ati dat emotii cu art. 202 din Codul Muncii, pentru ca stiam ca vechiul cod al muncii (cel din 1972) avea doar 198 de articole. Dar citind ecoul doamnei Anilu (folosersc acest nume pentru ca altul nu stiu si o rog sa nu se supere pe mine) am inceput sa ma prind ca laptele care sta mai mult timp la soare. V-ati gandit in mod sigur la celebru decret 400 din 1981 cu interzicerea consumului de bauturi la locul de munca. Noi, salariatii acelei epoci, ca sa nu ramanem mai prejos ca Ceausescu, am emis alte doua decrete;

- 401 Nu bea nimeni, numai unu'!

- 402 Bea si sefu' bem si noi!

Chestia cu 202 mi-a adus aminte de un fost coleg de serviciu (in anii 1977-1980), care era contabilul atelierului pe care il conduceam si care avea aceasta porecla " Nea 202 " si care ne-a amuzat intr-o excursie pe Transfagarasan, ca a trebuit ca soferul sa opreasca intr-o parcare pentru ca nu mai putea conduce din cauza rasului la spusele acestuia.

In legatura cu data angajarii dvs, (23.08.1989) aceasta data nu prea i-a purtat noroc lui Ceausescu. A fost prima si ultima defilare de 23 august cand nu s-a defilat in piata Aviatorilor. Si probabil si acestei mutari a locului defilarii, cladirea din balconul careia Ceausescu a privit ultima defilare nici pana astazi nu a fost terminata si nu a primit vre-o destinatie.

Va dorec numai bine si calatorii placute!

@liviu49: Poți să-mi spui simplu Anilu. Nu mă supăr.

Ce nostalgie a trezit @roth...

@liviu49: Dar mai bine să vorbim despre subiectul articolului scris de Maya.

Despre amintiri din perioada Pastelui.

În copilărie nici eu nu știam de Iepuraș, dar știam că ne inoim, întotdeauna părinți ne cumpărau haine și pantofi și așa mergeam la biserica.

Sărbători cu bine va doresc.