ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 11.12.2016
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Sinaia [PH]
ÎNSCRIS: 19.05.13
STATUS: PARTENER
DATE SEJUR
SEP-2016
DURATA: 7 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
CADRUL NATURAL:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Șapte zile de vis la Parga – septembrie 2016 (V)

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

Câțiva pași prin Albania - Sarandë

După vizitarea complexului Butrint, în jurul orelor 13.30, am plecat spre Sarandë (Saranda). Aici, aveam să servim masa de prânz, inclusă în prețul excursiei, după care, urma să avem la dispoziție, o oră program liber pentru vizitarea orașului.

Drumul, care nu a durat foarte mult ca timp, a continut într-un peisaj asemănător cu cel de la granița cu Grecia până la Butrint, doar că dacă pe partea dreaptă, puteam să vedem în continuare Marea Ionică cu apa ei albastră, treptat pe partea stângă a început să se înalțe un munte golaș, la baza căruia, începând de la nivelul mării se ridică orașul Sarandë. Acesta se întinde, sub forma unui arc de cerc, pe o distanță de doi, sau poate chiar trei kilometri, având în spate ca o imagine de fundal muntele înalt, lipsit de vegetație, și brăzdat de niște linii ce par a fi niște poteci sau drumuri foarte înguste, care urcă spre culmile lui iar în față Marea Ionică.

Spre deosebire de Parga și de altfel de toate celelalte orașe grecești pe care le-am vizitat, unde stilul arhitectural predominant este cel de influiență venețiană, aici ne-a întâmpinat un oraș cu o arhitectură modernă, cu construcții înalte, frumoase, care de la prima privire, îți arată că sunt dispuse în teren pe baza unui plan urbanistic bine gândit și aplicat, începând de la baza muntelui, foarte aproape de nivelul mării, până la o înălțime apreciabilă pe panta muntelui, pe toată lungimea arcului de cerc de care vorbeam. Sper să mai găsesc în arhiva mea foto, una sau două poze din 2012, când aflându-mă în Corfu, în stațiunea Sidari, am făcut fotografii de pe mare de la bordul vasului de croazieră cu care făceam o excursie în partea de nord est a insulei de unde se vedea foarte bine Sarandë.

Pe țărm, pe toată lungimea lui se află faleza orașului, largă, pavată toată cu mozaic venețian. Pe parte opusă mării se găsesc o mulțime de restaurante, cafenele, baruri și magazine cu suveniruri.

Principala activitate economică și sursă de venituri pentru populație, este turismul. Există acolo, o mulțime de hoteluri, marea lor majoritate cu capacitate mare de cazare și confort ridicat, care oferă toate facilitățile, motiv perntru care sunt foarte solicitate, iar în ultimii ani afluxul de turiști este într-o continuă creștere în Sarandë.

Am servit masa de prânz la un astfel de complex hotelier, unde se găseau de toate, respectiv, cazare, un restaurant foarte mare, cu terasă baruri de zi și o cafenea. Complexul se numește ”Nertili”, și este construit în partea de sud a orașului, la o înălțime apreciabilă față de mare, pe țărmul stâncos al acesteia. Restaurantul, cu ferestre mari, oferă o panoramă extraordinară la Marea Ionică, unde spre vest se vede Insula Corfu care este destul de aproape de țărmul albanez.

Mâncarea a fost foarte bună. Primul fel, o ciorbă, la care am cam strâmbat din nas când am auzit că este numai din zarzavat, dar după ce ne-a adus-o, când am gustat din ea ma-am gândit să mai cer o porție, dar m-am păstrat pentru felul al doilea, la alegere, o friptură de porc, în concurență cu una de pui sau cu o porție de pește prăjit sau creveți. Alegerea mea s-a dovedit a fi foarte inspirată pentru că celelalte concurente, erau cam mici, iar cei care le-au preferat au regretat că nu au luat ce am luat eu. Am avut și felul trei, o prăjitură bună și fructe.

Pentru că Sarandë este un oraș stațiune, pentru cei ce eventual vor alege să meargă acolo pentru mai multe zile, trebuie spus că au suficiente posibilități de a-și petrece timpul într-un mod plăcut. Astfel cei ce doresc să stea la soare, au la dispoziție mai multe plaje cu nisip fin și apă potrivită ca adâncime. Două dintre ele sunt în apropierea falezei, dar mai sunt și altele, aflate la o distanță mai mare cea mai îndepărtată aflându-se la doisprezece kilometri de oraș.

În afară de a merge la plajă, turiștii au posibilitatea să viziteze Complexul Butrint, Muzeul Etnografic, stațiunea Ksamili, aflată în apropere de Butrint, și biserica Shen – Kolli din Sarandë.

Nu m-am oprit asupra unor aspecte de ordin istoric despre orașul Sarandë, pentru că în mare, istoria lui este asemănătoare cu cea a Butrintului. Ar fi totuși ceva de spus, în legătură cu numele lui. Din informații pe care le-am găsit pe internet, reiese că numele de Sarandë, ar fi fost menționat pentru prima dată în anul 1412, și că acesta ar fi provenind din preluarea numelui unei biserici cu hramul celor 40 de Sfinți Martiri, ”Agii Sarandë” în limba greacă, sau ”Sancti Quarante” în limba Italiană. Potrivit unor scrieri din antichitate, în acele vremuri așezarea s-ar fi numit Onhezmi. Din anul 1939, pentru perioada cât localitatea s-a aflat sub ocupația fascistă italiană, orașul a fost denumit, ”Porto Eda”, în onoarea fiicei celei mai mari a lui Benito Musolini.

Tot căutând pe internet informații pentru a afla ceva mai mult despre dezvoltarea orașului și cum a ajuns un oraș atât de modern, am găsit câteva date despre locuitorii acestuia, care mie mi s-au părut înteresante. În anul 1913, când Albania s-a constituit ca stat de sine stătător compoziția populației aflate pe teritoril din sudul țării era una multietnică. După albanezi, cea mai consistentă parte a locuitorilor zonei era deținută de greci. Soarta acestora după înființarea statului albanez, nu a fost foarte fericită. Problemele cele mai mari pe care le-au avut s-au născut din motive religioase, deoarece statul albanez a incercat să interzică religia ortodoxă pe teritoriul său, pentru că, după cum se cunoaște, albanezii sunt musulmani. Mari probleme au avut grecii și cu folosiea limbii lor materne fiind obligați să învețe și să cunoască limba oficială a statului în care trăiau. Așa se face că, mulți dintre ei au ales să părăsească Albania și să se stabilească în Grecia.

După greci o altă etnie importantă era cea a ”Aromânilor”. Spre deosebire de greci, aceștia s-au dovedit a fi mai concilianți în raporturile cu noile autorități și nu au avut de suferit, adaptându-se noilor reguli de viață socială.

Citind despre aromâni, mi-am adus aminte că de fapt ceea ce m-a impresionat mai mult la povestea profesorului meu de geografie, a fost aceea că albanezii ar avea multe în comun cu noi românii și că am avea aceeași origine. Am dorit să fac această introducere despre aromânii din Albania și mai ales despre cei din Sarandë, pentru a crea un moment cât mai potrivit să aduc în discuție un eveniment foarte recent despre care în mod sigur nu multă lume a aflat.

Este vorba de o știre de care ca români trebuie să fim mândri. Iată-o: ”În data de 19 noiembrie 2016, de la ora 12:00, a avut loc evenimentul prilejuit de dezvelirea bustului marelui istoric si politician roman Nicolae Iorga, lucrare realizata cu sprijinul ICR de catre sculptorii de origine aromana Zisa Musa si Mario Musa, din Fier, Albania”. Am redat-o exact așa cum se află scrisă într-un articol pe internet.

Pentru a înțelege ce a determinat acest eveniment, redau în continuare un alt citat din articolul găsit pe internet: ”Nicolae Iorga (1871–1940), istoric, scriitor si om politic roman, academician si profesor universitar, prim-ministru al Romaniei (19 aprilie 1931–6 iunie 1932).

Prelegerile sale despre istoria Albaniei, care oferisera delegatiei albaneze la Conferinta de la Londra (1913) argumente pentru afirmarea drepturilor istorice ale poporului albanez, au fost publicate, in anul 1919, in cartea Brève histoire de l’Albanie et du peuple albanais.

Drept recompensa, Regele Ahmet Zogu i-a daruit lui Iorga, in anul 1931, un teren pe malul marii, in Sarandë, langa port. Nicolae Iorga a donat statului roman terenul in anul 1934, iar aici s-a construit, intre anii 1937 si 1938, cladirea Institutului Roman din Albania sau „Casa Iorga“, dupa planurile arhitectului Petre Antonescu. Institutul a devenit ulterior un important asezamant de cultura romaneasca. Se intăreau, astfel, relatiile diplomatice si culturale romano-albaneze.

Incepand cu anul 1935, Nicolae Iorga l-a delegat să se ocupe de viitorul Institut Roman din Albania pe profesorul Dumitru Berciu, ilustru istoric si arheolog.

Iorga a fost cel care a descoperit, in anul 1915, la Biblioteca Medicea Laurenziana din Florenta, cel mai vechi document cunoscut in limba albaneza, datat 1462 – Formula e pagëzimit, o formula de botez, un text liturgic scris de arhiepiscopul romano-catolic de Durrës, Pal Engjëlli. ”

Impulsul de a scrie despre acest eveniment, mi-a fost dat mai întâi, de faptul că sunt sinăian, oraș unde N. Iorga avea o casă, de fapt ea există în continuare și în prezent, și în al doilea rând de acela că fiica mea trăiește în Vălenii de Munte, unde Iorga a trăit și unde casa lui este azi Muzeul Iorga. Ar mai fi de spus că orașul Sarandë, este înfrățit cu orașul Vălenii de Munte. Cum s-a ajuns la asta nu mai trebuie discutat.

În încheiere, fac mențiunea că melodia care a însoțit cele cinci capitole review-ului meu se numește, ”Sto Perigiali to Krifo”, compusă de Mikis Theodorakis.

Sfârșit.

(youtube)


[fb]
---
Trimis de Ioan Raita in 11.12.16 09:52:07
Validat / Publicat: 11.12.16 17:42:40
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.

VIZUALIZĂRI: 3312 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Ioan Raita); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P09 Faleza. Vedere spre sud.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 20899 PMA (din 23 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

webmaster26
[11.12.16 15:03:59]
»

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

elviramvio
[11.12.16 17:53:23]
»

@Ioan Raita:

Interesant, chiar deosebit articolul de final, felicitari! Si pacat ca a fost ultimul.

Ioan RaitaAUTOR REVIEW
[11.12.16 17:55:59]
»

@elviramvio: Mulțumesc mult. Mă gândesc serios să mergem din nou în iunie.

În mod siggur aș mai face o excursie la Sarande.

elviramvio
[11.12.16 17:59:39]
»

@Ioan Raita:

Si noi in septembrie. Daca se realizeaza ce v-ati propus, avantaj eu, primesc informatii proaspete, 2017!!!

Sa va aduca Mosu' toate vacantele dorite!

Ioan RaitaAUTOR REVIEW
[11.12.16 18:12:34]
»

@elviramvio: Corect. La fel de la moșu și dvs.

adrianaglogo
[13.01.17 22:08:37]
»

@Ioan Raita: Buna, studiez de zor pentru Grecia 2017. Pentru ca orice am mai face, e musai ca in fiecare septembrie sa fim undeva in Grecia.

Suntem cam nehotarati. Am vrea sa fie Parga, articolele tale imi intaresc convingerea.

Poate ma ajuti cu niste detalii: preturile cum sunt, comparativ cu alte locuri din Grecia?

Excursia in Albania cat a costat?

Sunt ape bune pentru snorkeling?

Cam cate zile ar fi suficiente? Putem sta mai mult de sapte zile, mergem cu masina noastra.

scuze pentru multele intrebari.

Multumesc

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Dragoș_MD
[13.01.17 22:21:01]
»

@adrianaglogo: îmi permit să bag și eu o fisă aici, având în vedere că și eu amfost (cândva) acolo:

- prețurile în cap de sezon nu mi s-au părut exagerate. Nu știu însă cum o fin când e plin de lume pe-acolo.

- pentru snorkeling e chiar o destinație ideală. Păcat că era prea rece apa când am fost noi, că mă băgam și io.

- aș sugera vreo zece zile, suficiente pentru excursii prin zonă. Sau 14?

Vacanțe de vis!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
adrianaglogo
[13.01.17 23:00:53]
»

@Dragos: Multumesc, binevenit ecoul tau. Asta cu snorkelingul ne bucura, suntem pasionati rau! cat om mai fi in stare (inaintam in varsta, de) vrem sa profitam in fiecare vara. La zece zile ma gandeam si eu si poate inca 3-4 la Mytikas, ca e aproape.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adrianaglogo, elviramvio, Ioan Raita
Alte impresii din această RUBRICĂ[Alte] 'Opționale' din Parga:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.056017875671387 sec
    ecranul dvs: 1 x 1