GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Muzeul TNB – costume, Regina Maria, fotografii și documente
Știați că în București există un muzeul al Teatrului Național? Da, un muzeu care are o tradiție istorică și care se chinuie să răzbată în peisajul muzeal bucureștean. De câțiva ani se încearcă reactivarea muzeului, primii pași fiind efectuați în urma unui proiect de restaurare a unor bunuri culturale din patrimoniul Teatrului Național. Astfel a apărut o expoziție care se dorește a fi baza unui muzeu extins, loc de expunere a numeroaselor valori ale teatrului românesc.
Vizită: ianuarie 2024
Adresă: Teatrul Național București, b-dul Nicolae Bălcescu nr. 2
Web: muzeultnb.ro
În zona Teatrului Național „I. L. Caragiale” , zona Universității din București – centrul orașului, se poate ajunge atât cu autoturismul (există parcări cu plată), cât și cu toate categoriile de mijloace de transport în comun. Veți recunoaște clădirea teatrului cu celebra formă a „pălăriei lui Caragiale” și ansamblul statuar „Căruța cu paiațe” (sculptor Ioan Bolborea, inaugurare 2010), personaje supravegheate de un Caragiale de bronz care șade tacticos pe o băncuță.
Accesul în expoziție se efectuează prin foaierul principal, coborând prin dreapta pe o scară – există un indicator către Muzeu. De altfel în Foaierul de Marmură al Sălii Mari aflat la parter și în Foaierul Tapiseriilor (la etaj) putem admira o serie de sculpturi și câteva tapiserii de dimensiuni impresionante (tnb.ro/ro/restaurarea-cel ... din-lume-la-tnb).
Program vizitare/tarif. Expoziția este situată în foaierul Sălii 99 și se poate vizita ghidat de marți până vineri, la o anumită oră (afișată pe site-ul muzeului – muzeultnb.ro/expozitie), de obicei după-amiaza. Prețul unui bilet este de 10 lei/persoană.
Exponate. În acest spațiu expozițional domnește o atmosferă misterioasă, lumini și umbre, fascicule luminoase pun în evidență anumite piese, jocuri de lumini dansează pe un perete. Piesa centrală a expoziției îmi pare a fi rochia Reginei Maria, datând de la sfârșitul veacului al XIX-lea, o țesătură din fir de argint și broderie cu mătase, ornamentată cu pietre semiprețioase, ștrasuri și mărgele cusute manual. Culoarea mov a florilor și forma lor i-au adus aminte de simbolul heraldic al Scoției – ciulinul. Trena este impresionantă, are circa 4 metri lungime și aceleași decoruri vegetale. Detalii aici: digi24.ro/special/campani ... -noastre-984031.
Vedem costume restaurate în cadrul proiectului, în diverse laboratoare specializate (la Muzeul Național de Artă, la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” , la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” ), precum și documente, afișe și fotografii recondiționate la Biblioteca Națională a României.
Am remarcat următoarele costume: caftanul personajului Luca Arbore din piesa Viforul purtat de Constantin I. Nottara (1909); cămașa personajului Nerone din piesa Britannicus purtat de Eduard de Max (1904); rochia, eșarfa și poșeta personajului Julieta din spectacolul Romeo și Julieta purtate de actrița Maria Giurgea (1904); mantia personajului Ștefan cel Mare din piesa Apus de soare purtată de George Calboreanu (1956); rochia personajului Doamna Clara din spectacolul Vlaicu Vodă purtată de Constanța Demetriade (1908); costumul personajului Hamlet din piesa Hamlet purtat de Ion Manolescu (circa 1920-1930); pelerina și coroana personajului Richard al III-lea din spectacolul Richard al III-lea purtate de actorul George Vraca (1964); redingota personajului Sufleurul Smarandache din piesa Matei Millo purtată de George Timică (1953) etc.
O serie de fotografii și cărți poștale din colecțiile unor actori celebri sau oameni de teatru sunt expuse în vitrine (de exemplu o carte poștală cu semnătura Reginei Maria din 1915 adresată lui Alexandru Davila, fotografia cu dedicație a Mariei Giurgea). De asemenea, văd afișe vechi (spectacolul Peneș Curcanul din 1902, spectacolul Hamlet din 1941), documente (contractul de angajare al lui Ion Manolescu din 1907, pașaportul actriței Maria Filotti), un album de fotografii din piesa Viforul ce a aparținut actorului Petre Liciu și altele.
Concluzii. M-am scufundat pentru câteva zeci de minute în lumea frumoasă a teatrului, a spectacolelor de colecție și a actorilor de geniu. Bănuiesc că în depozitele Teatrului Național se află alte sute de obiecte valoroase (deși au fost și momente grele în istoria sa) care vor fi expuse la un moment dat spre încântarea iubitorilor de teatru și nu numai.
Invit pe cei interesați sunt invitați să viziteze Muzeul TNB. Alegeri inspirate!
P. S. De prin presa vremii... Actorul și bibliotecarul George Franga amenaja pentru prima dată în anul 1941 muzeul Teatrului Național. Dintr-un reportaj aflăm informații despre câteva exponate: dedicația Veronicăi Micle către actrița Aristizza Romanescu din 1885, o scrisoare a prințului Ion Ghica – director al Teatrului, un portofel plin cu notițe și cărți de vizită aparținând actorului Petre Liciu, călimara lui Alexandru Davilla, cutia de farduri a lui Petre Sturdza și multe altele (Universul Literar, octombrie 1941).
Adunat şi selecţionat cu o fanatică pasiune, de către conservatorul muzeului, d-l George Franga, materialul care ne vorbeşte astăzi de o lume apusă, de o lume care a înfrânt vicisitudinile epocii în care a vieţuit, numai de dragul de-a se bucura şi suferi în grai românesc are, mai ales azi, o adâncă semnificaţie. Dealtfel, d. Ion Pehovici, ministrul Culturii naţionale şi al Cultelor, în cuvântul de răspuns la inaugurarea Muzeului Teatrului Naţional a accentuat asupra acestui fapt de o deosebită importanţă pentru cultura noastră: muzeul Teatrului Naţional relevă o vechime culturală, o Tradiţie deci, care nu poate fi pusă la îndoială. D-l Liviu Rebreanu, care a iniţiat şi desăvârşit această operă, cât şi d. George Franga care a colectat materialul muzeului, merită întreaga şi neprecupeţita noastră admirație. (în Rampa, septembrie 1942)
Trimis de tata123 🔱 in 16.01.24 15:01:14
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.
- Alte destinații turistice prin care a fost: Europa
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica " (Alte) Muzee ale Bucureştiului, BUCUREȘTI" (deja existentă pe sait)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2024 Casa Ceaușescu, Muzeul BNR, Casa Memorială Tudor Arghezi — scris în 15.06.24 de vladix18 din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Mar.2024 Palatul Cesianu-Racoviță, Muzeul Național de Artă al României și Ateneul într-o Duminică de primăvară — scris în 24.03.24 de vladix18 din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Nov.2023 Muzeul Sportului — scris în 16.11.23 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- May.2023 Casa Artelor „Dinu Lipatti” – un loc aparte în Capitală — scris în 15.07.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Feb.2023 La belle epoque în muzeul Micul Paris — scris în 04.02.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2022 Muzeul Municipiului Bucureşti (II) — scris în 26.07.22 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2022 Palatul Şuţu şi Muzeul Municipiului Bucureşti — scris în 22.07.22 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ