Schitul Bradu, Gurguiata, Băile Olănești, Râmnicu Vâlcea

TIPĂREȘTE

Soțul meu spune că rețeta de succes pentru a scăpa de pietrele mele la rinichi constă în combinația: apă sulfuroasă de izvor + bere (băută de el) + urcat pe munte.

Conform rețetei, azi, 10 august 2019, am pornit din Olănești, drumeție de 7 km, diferență de nivel de +500/-250 m. Vremea a fost frumoasă în concordanță cu prognoza meteo. Am plecat pe traseu pe poteca ce începe în stânga Grupului Central de izvoare 9 – 14, echipați cu bocanci, bețe de tracking și apă, făcând notă discordantă printre pensionarii care mergeau agale spre izvoare.

Drumul a început printr-o ascensiune relativ dificilă prin pădure. Am ajuns în satul Tisa, cu 50 de locuitori, după aproximativ 45 de minute și apoi, după încă o oră, în satul Gurguiata, unde nu am văzut mai mult de 5 case înșirate în lungul drumului; un panou ce parea proaspat instalat ne-a întampinat cu: “Bine ați venit în satul Gurguiata”. Drumul trece prin pădure, dar și prin poieni, iar murele erau taman bune de cules. În aer plutea parfum de izmă sălbatică, busuioc inflorit, sunătoare și alte o mie de flori.

Am ajuns, după 2,5 - 3 ore (inclusiv pauzele dese pentru hidratare si mâncat mure) la schitul Bradu, așezământ monahal cu 10 măicuțe. Biserica schitului datează din 1784, iar anul acesta s-a finalizat restaurarea exterioară. Interiorul este același, ca acum 250 de ani, cu catapeteasma din zidărie, cu pictura originală. Pentru că este departe de lume și pentru că necesita oarece efort să ajungi acolo, poți să te bucuri de liniște, natură și pachetul din rucsac.

Indicații utile:

Pentru că pe traseu nu am gasit decat un singur indicator spre “schitul Bradu”, de mare folos ne-a fost informația obținută de la un localnic din satul Tisa, de a urma drumul marginit de stâlpii de current de înaltă tensiune. Astfel am ajuns fără să ne rătăcim, deși existau diverse ramificații ale drumului.

Surse de apă se găsesc la ieșire din satul Tisa, pe stânga, o fântână și la 50 de metri înainte de intrarea in schit o altă fântână.

Există un panou la intrarea pe traseu, pe aleea izvoarelor Olănești (greu vizibil) și încă unul la jumătatea traseului între satele Tisa și Gurguiata (acoperit de vegetație în această perioadă de vară).

Vă doresc să vă bucurați de drumeție așa cum m-am bucurat și eu împreună cu familia mea (atașez poze relevante).

---

VIZUALIZĂRI: 2185 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI