Sari Saltuk Dede (Baba) – „Gânditorul” de la Babadag

TIPĂREȘTE

Știați că Babadagul a fost un important centru spiritual musulman pentru sute de ani? Știați că mulți sultani ai Semilunei au venit și s-au închinat pe pământurile dobrogene? De ce? Pentru că aici a trăit, a propovăduit și a fost înmormântat dervișul Sari Saltuk Dede, Babadagul devenind un punct important de pelerinaj musulman. Există voci care afirmă că însăși numele orașului provine de la gânditorul turc care s-a așezat aici. O perioadă așezarea a purtat numele „Baba Saltuk” – Baba = „tată”, Saltuk = „munte” – Muntele Tatălui. Interpretarea denumirii de azi, Babadag, ar fi: Baba + dag = „Pădurea lui Baba”.

Zona de podiș și existența unui râu au constituit un mediu propice dezvoltării comunităților umane, astfel că pe teritoriul actualului oraș Babadag istoricii au descoperit vechi urme de locuire. Mai întâi o așezare din epoca fierului, apoi un nucleu protourban – o comunitate romană cu facilități avansate (de ex. clădiri de piatră, conducte de apă etc.). Epoca de mare dezvoltare o așezării dobrogene a fost sub ocupația otomană.

Cine a fost Sari Saltuk Dede? Personajul intrat în legendă și considerat sfânt de musulmani a fost un conducător al unui grup de câteva mii de turci selgiucizi care a colonizat stepele dobrogene la jumătatea veacului al XIII-lea. Migratorii turci conduși de Sari Saltuk, un învățător cu veleități militare, s-au așezat pe pământurile disputate de Imperiul Bizantin și Hoarda de Aur.

Așezarea turcilor anatolieni în Dobrogea este consemnată de cronici bizantine, apoi de cele turcești (elaborate la câteva zeci de ani distanță de la moartea dervișului). Sari Saltuk Dede și oamenii săi ar fi sosit după 1260 pe pământurile dobrogene; gânditorul s-a stins în anul 1297. Faptele sale, pildele, aventurile și miracolele sale au devenit legendare începând din secolul al XV-lea când sunt redate în tot mai multe cronici și culegeri de texte islamice. Chiar s-a scris o carte despre peregrinările acestui erou musulman din Crimeea până în Balcani, lucrare intitulată Saltuknâme (Cartea despre Saltuk) .

Ocupația turcească în zonele europene a condus la apropierea unor populații cu religii diferite, astfel că musulmanii s-au trezit că trăiesc lângă creștini și invers. S-a produs o acțiune de sincretism religios în care se îmbină vechi concepte religioase, chiar identificarea unor sfinți creștini cu sfinți musulmani. Este și cazul dervișului-sfânt Sari Saltuk care apare în epopeea sa drept cel care ucide un balaur, călătorește îmbrăcat într-un costum de călugăr creștin, poposește la mănăstiri creștine și chiar era numit „Sf. Nicolae” în țări creștine.

Sari Saltuk Baba ar fi cerut ca după moartea sa să fie pregătite 7 morminte, anticipând faptul că va fi revendicat de 7 regi. Se pare că mausoleul de la Babadag este cel în care a fost îngropat sfântul, legenda consemnată în cronici vorbind despre păstorul Koyun-Baba („tatăl oilor”) care descoperă mormântul cu ajutorul oilor care ocoleau locul acela.

Evlia Celebi, cronicarul turc medieval, scrie despre descoperirea în 1484 de către sultanul Baiazid al II-lea a mormântului (türbe) sfântului Sari Saltuk la Babadag: După cucerirea Cetății Albe, pe locul acestei mănăstiri au fost construite: o moschee, un imaret, o medrese și un han de către Baiazid Veli. De asemenea, a fost construită și o boltă strălucitoare peste mormântul lui Saltuk Mehmet Buhari. Pe poarta ei fericită se află această inscripție: „Veniți și vizitați poarta cea Înaltă”. În prezent, acelui oraș i se zice Babadag și este un oraș plăcut.

După amenajarea mausoleului spre Babadag se îndreaptă numeroși pelerini musulmani, chiar și o serie de sultani s-au închinat la mormântul lui Sari Saltuk (de ex. Soliman Magnificul). Distrus și refăcut de mai multe ori mausoleul dervișului sanctificat a constituit un punct de atracție pentru pelerinii musulmani, călătoriile lor și „investițiile” conducătorilor otomani conducând la formarea unui adevărat centru urban la Babadag.

Ce am văzut la turbeaua lui Sari Saltuk din Babadag

După ce am vizitat geamia Ali Gazi (vezi impresii) ne-am îndreptat spre mormântul dervișului din Babadag. Accesul e ușor, adresa exactă fiind strada Măcin nr. 9. Se merge pe bulevardul Republicii, se traversează râul Tabana și se virează dreapta pe strada Măcin – după 100 m ați ajuns la destinație.

Locul nu e spectaculos, construcția are dimensiuni reduse, monumentul este semnalizat prin panou specific. Nu există locuri de parcare amenajate, se poate lăsa autoturismul vis-a-vis pe un spațiu pavat cu piatră cubică.

Distrus de creștini de mai multe ori, turbeaua a fost refăcută, construcția pe care o vedem azi datând probabil de la sfârșitul secolul al XVIII-lea; ultima restaurare s-a desfășurat între 2004-2007 cu sprijinul autorităților din Turcia.

Înspre stradă un gard de piatră acoperit cu olane mărginește monumentul, o poartă arcuită facilitează accesul – pe poartă sunt trecute două numere de telefon pentru cei care vor să viziteze. În mijlocul incintei se află o clădire pătrată, acoperișul de olane e „păzit” de simbolul Semilunei. Fațada placată cu piatră aparentă beneficiază de un fel de prispă acoperită, o anticameră a mormântului; pe celelalte trei laturi există câte o fereastră pentru a oferi suficientă lumină în interior. În mijlocul încăperii unice se află sarcofagul clasic turcesc, cu vârf ascuțit, acoperit de o țesătură cu înscrisuri religioase – nu l-am văzut, poarta era încuiată și nu am mai apelat numele de telefon afișate.

În curte se mai văd contururile unor clădiri, posibil urme ale geamiei/școlii/băii turcești care au înconjurat acest loc sacru pentru musulmani. Ansamblul monastic a rezistat până în primul sfert al veacului al XX-lea. De asemenea, în spațiul curții acoperite de iarbă se află două morminte, de fapt acei stâlpi de piatră specifici culturii turcești. Unul din stâlpi are gravate mai multe rânduri de inscripții în limba turcă.

Concluzii. Nu știu dacă pot recomanda să vizitați neapărat mormântul dervișului Sari Saltuk din Babadag deoarece pentru mulți turiștii nu va reprezenta un obiectiv spectaculos. Monumentul are însă importanța sa istorică și religioasă pentru populația turco-tătară dobrogeanp și nu numai. Cercetătorii încă se chinuie să descifreze tainele și miezul de adevăr din cronicile vechi: care a fost rolul acestui gânditor, filozof, conducător militar, derviș santificat, misionar? Secolul al XIII-lea e încă acoperit de nori, relațiile dintre Imperiul bizantin, Hoarda de Aur și turcii anatolieni erau complicate, religiile se întrepătrundeau și influențau reciproc.

Dacă ajungeți în orașul Babadag și aveți o oră la dispoziție puteți trece pe la geamia Ali Gazi Pașa și mormântul lui Sari Saltuk Dede – reprezintă o pagină din istoria religioasă musulmană de pe teritoriul dobrogean. Aș fi vrut să vă recomand și o vizită la Muzeul de Artă Orientală care ne-ar fi conturat aspecte din cultura turcilor și tătarilor, dar sediul instituției muzeale, Casa Panaghia (monument de secol al XIX-lea, fostă școală turco-tătară), se află într-o stare de degradare accentuată, astfel că muzeul e închis pe o perioadă nedeterminată.

P. S. Un atribut popular al lui Sari Saltuk era acela că este protectorul vânzătorilor de boza (bragă) , băutură fermentată care se bea de către tătari în secolul al XIV-lea.

---

VIZUALIZĂRI: 1721 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI