Prin Babadagul turistic musulman

TIPĂREȘTE

În a treia zi a sejurului din Dobrogea am făcut o excursie la Babadag, oraș aflat la circa 70 de kilometri de Greci, unde eram cazați. Am vrut să-l văd neapărat după ce am citit impresiile scrise de @tata123 despre acest oraș, un colț musulman din țara noastră. Ziua era programată pentru o plimbare la Vârful Țuțuiatu, dar cum meteo anunța ploi am schimbat programul renunțând la plimbarea pe munte…, am făcut-o ziua următoare.

Pe la ora 9 am plecat din Greci, am mers pe Drumul Național DN22D până în localitatea Slava Rusă, am continuat apoi pe Drumul Județean DJ223A până la Babadag și pe la ora 10 ajungeam la destinație.

Babadag, Muntele Tatălui în limba turcă, este un oraș tulcean atestat pe la mijlocul secolului 13, dar s-au găsit urme de viață din secolul 2 d. Hr, a fost o localitate foarte importantă în Dobrogea otomană, pentru o perioadă chiar reședința Pașei din Provincia Dunărea de Jos. Astăzi orașul are circa 9.000 de locuitori, 85% români, vreo 13% romi turci, dar se depopulează rapid, foarte mulți români părăsindu-l definitiv datorită romilor turci din ce în ce mai mulți ce nu vor să se integreze în viața orașului, ne-a spus peste câteva zile ghida de la Gospodăria Țărănească din Enisala care era detașată acolo de la Casa Panaghia din Babadag.

În oraș sunt câteva obiective turistice ce merită văzute, Geamia Ali-Gazi Pașa (Moscheea Babadag) și Mormântul lui Ali-Gazi Pașa, Mausoleul lui Sari Saltuk Dede (Baba) , Muzeul de Artă Orientală (Casa Panaghia). În vecinătăți se pot vedea ruinele Fortăreței Romane Vicus Novus din secolele 4-5 d. Hr. și, la circa 8 km de Babadag pe un deal stâncos de lânga Enisala, ruinele cetății numită local Heracleea construită de genovezi spre sfârșitul secolului 13. Acva-amatorii au la dispoziție Lacul Babadag cu bălțile și canalele lui, iar amatorii de frumos pot simții parfumul unic al „Ghioceilor de Babadag” din Pădurea Babadag-Codru, pot admira fragilitatea Bujorilor sălbatici de pe „Dealul Bujorilor” sau Flora și Fauna din Rezervațiile naturale din zonă….

Geamia Ali-Gazi Pașa (Moscheea Babadag) , la care am oprit în Babadag, a doua ca vechime după cea din Mangalia, cu părere de rău încă nu am ajuns acolo…. unul dintre cele mai frumoase lăcaşuri de cult musulmane din Dobrogea, a fost construită de generalul turc Ali-Gazi Paşa în anii 1609 – 1610, după ce şi-a mutat reşedinţa în această zonă, pentru a putea contracara mai eficient mişcările ţarilor ruși. Fermecat de frumuseţea locului, dealuri acoperite cu păduri de stejar, salcâm şi tei, un izvor cu apă rece, paşa a decis să construiască o geamie fără de seamăn, unde să se oprească toţi musulmanii dobrogeni şi nu numai și a construit-o cu resurse proprii.

Ajunși în Strada Geamiei, nr. 2 am găsit poarta încuiată, Am întrebat un polițist, ne-a spus că este blocată cu o bridă, să o ridicăm și să mergem la Casa Hogei, așa am făcut dar ușa de la parterul casei era încuiată. Am mers apoi la moschee unde știam că este afișat un număr de telefon la care răspunde Hogea care vine și o deschide, dar, surpriză, nu era nici un afiș….

Am pozat puțin prin curte și am ajuns la Mormântul lui Ali-Gazi Pașa a cărei ușă era deschisă. Generalul a iubit mult Babadagul și, prin testament, a cerut să aibă mormântul acolo, dar a și împroprietărit moscheea ca să poată exista. Mormântul, de forma hexagonală, este acolo de la moartea lui, din al doilea deceniu al secolului 17, dar reparațiile din secolul 20 i-au cam schimbat aspectul. O clădire mică, exteriorul din caramidă aparentă, interiorul simplu, doar zugrăvit și pardosit cu dale de piatră, adăpostește un Sarcofag din scânduri de lemn vopsite acoperit cu o carpetă islamică, un monument simplu pentru un mare general….

Văzut, pozat, ieșit afară, revenit la Geamie, lângă intrare se află Fântâna Kalaigi, construcție de piatră veche de sute de ani, atunci un izvor natural captat pentru abluțiunea pelerinilor (spălarea rituală a picioarelor) , azi o fântână obișnuită cu conducte exterioare.

În curte și la Casa Hogei era în continuare liniște, privindu-le mă gândeam dacă erau tot așa de liniștite și în urmă cu câteva sute de ani când acolo funcționa o medresă. Acum, reconstruită în ultimul deceniu al secolului 20 așa cum arăta când era școală are un etaj și exteriorul placat cu dale de piatră, asemănător cu al moscheii, este locuința preotului musulman.

Hogea n-a apărut, așa că am plecat spre alte obiective pe care voiam să le vedem, am văzut Geamia mai târziu după ce mi-a venit ideea să mergem la Bibliotecă, văzusem că e deschisă, să întrebăm acolo. Aici, o doamnă foarte amabilă a sunat la reprezentantul Centrului de Informare Turistică, trecusem pe acolo dar era închis, care a spus că vine în câteva minute. Am mers la centru, a sosit și tânărul care a vorbit la telefon cu Hogea ce venea și el spre geamie. Am stat puțin de vorbă cu el, ne-a spus câte ceva despre oraș, despre Hogea și despre faptul că acesta se schimbă periodic, ne-a oferit niște prospecte și ne-am despărțit plecând spre Geamie. Norocul nostru că aceste obiective erau foarte apropiate și am putut să ne plimbăm de la unul la altul….

Amabil Hogea a deschis Geamia, ne-a însoțit și ne-a povestit mai multe despre Geamie și despre Babadag și musulmanii de acolo.

După cinci ani de cereri și insistențe s-au primit aprobările necesare restaurării, reparației Geamiei, lucrările vor începe peste 2 – 3 luni și vor dura vreo 2 ani, timp în care moscheea va fi închisă, cele mai importante lucrări fiind refacerea acoperișului și a mihrabului cu faianță albastră. M-am bucurat că am văzut interiorul, mi-a plăcut, cine știe dacă mai ajung acolo ????.

Despre el ne-a spus că este foarte ocupat cu demararea lucrărilor și că deschide Moscheea când este anunțat de reprezentantul Centrului de Informare, de regulă pentru grupuri anunțate din timp. Despre Babadag și musulmanii lui a spus că sunt binecunoscute în Turcia ca o comunitate musulmană veche, importantă, cu tradiție și vestigii deosebite.

Tot el ne-a spus despre Casa Panaghia că lucrările sunt finalizate.

Dar să revenim la Moschee să o privim puțin din exterior. De formă dreptunghiulară, construită din piatră și cărămidă, Moscheea are un Pridvor cu arcade mari, un Minaret înalt de peste 20 metri și două rânduri de ferestre, cele de jos mai mari, cele de sus mai mici, decorate cu arcade.

Am intrat în Pridvorul cu tavan de lemn, ne-am descălțat, nu aveam la mine o eșarfă, nu erau nici la intrare, Hogea mi-a spus că turistele pot intra cu capul descoperit… și am ajuns în Musalla (Sală de rugăciune) , sală spațioasă, simplă, cu pereți pe care sunt scrise versete din Coran dar cu tavanul marchetărie de lemn împodobit cu o rozetă centrală, tot marchetărie, dar mai complexă. Tavanul, deosebit, și mihrabul, nișa îndreptată spre Mecca încadrată de un chenar decorat cu motive geometrice sunt cele care atrag privirile. Mă întrebam, și mă întreb și acum, cum vor arăta ele după lucrările de care vorbeam mai sus….

Mobilierul din lemn, minbarul, un turn cu o cupola terminată cu o semilună, locul de unde Hogea predică sau propovăduiește, suportul pe care se depozitează cărțile religioase, rahla (pupitrul) pe care se pune Coranul, este simplu, în armonie cu sala de rugăciune care este înconjurată și de balconul de lemn dedicat femeilor. Un candelabru destul de mare și un covor ce acoperă toată sala întregesc mobilierul moscheii.

Nu se percepe taxă de vizitare dar am lăsat o mică sumă ca ajutor deși moscheea e susținută de guvernul turc, musulmanii adevărați fiind puțini în Babadag, cei mai mulți musulmani nefiind interesați de religie.

Mausoleul lui Sari Saltuk Dede (Baba) , (Baba, Dede în traducere Tatăl, Bunicul) sunt întâlnite ambale variante, este un alt obiectiv turistic cunoscut din Babadag, pe care l-am văzut între cele două vizite la Geamie, când încercam să-l găsim pe Hogea, ca să vedem și interiorul moscheii. Aflat la vreo 250 de metri de Geamie, pe strada Măcin, nr. 9, într-o clădire mică, simplă, Mausoleul adăpostește Mormântul lui Sari Saltuk, personaj legendar, derviș dar și militar, convertitor religios dar și pacificator, care, în fruntea câtorva mii de musulmani, a venit în a doua jumătate a secolului 13 în Dobrogea ocupată de otomani, pentru a converti creștinii la islamism. A convertit, dar a acceptat și creștinismul, creștinii și musulmanii trăind în bună pace și înțelegere chiar și după ce el s-a stins din viață. De atunci faptele, pildele, aventurile, viața lui au devenit legendare iar el sfânt islamic. Chiar și moartea, înmormântarea lui este o legendă.

Devine erou, un erou de basm ce nu poate fi ucis, dar prin vicleșug a fost otrăvit și înjunghiat, totuși până să-și dea sufletul a reușit să-l pedepsească pe asasin. Pentru înmormântare erau pregătite șapte morminte la care a trimis șapte sicrie, dar el se afla în sicriul ce a rămas în Babadag…. În timp mormântul lui s-a pierdut dar povestea continuă. Un sultan de la sfârșitul secolului 15, începutul secolului 16 grav bolnav a visat că un derviș îi spune că suferințele lui vor lua sfârșit dar trebuie să recupereze osemintele Sf. Saltuk. Trezindu-se sănătos, sfătuit de învățații săi, a plecat spre Dobrogea, ajungând la Babadag. Aici un batrân pastor îi povestește că există un loc pe munte pe care oile lui refuză să pască și că acolo este un mormânt. Sultanul a găsit mormântul, a adus osemintele în oraș și a cerut să fie ridicat un mausoleu.

Distrus și refăcut de mai multe ori, ultima dată în secolul 19 când o turbe (mormânt) a fost construită peste sarcofagul de marmură care are o inscripție tătară ce atesta că era mormântul sfântului, lucru recunoscut și de Turcia actuală care l-a renovat în primul deceniu al secolului 21, inaugurarea fiind făcută de Erdogan, premierul de atunci, actualul președinte.

Am ajuns la poarta încastrată în zidul de piatră acoperit cu olane ce era incuiată, ca la Geamie, dar surpriză, cheia era în broască, ..., am intrat în curte și ne-am apropiat de clădirea simplă, pătrățoasă acoperită tot cu olane pe care tronează Semiluna, cu ziduri albe, o prispă la intrare și câte o fereastră pe celelalte laturi. Ușa era deschisă, am intrat în mausoleu, o cameră simplă cu câteva ornamente din cărămidă aparentă, cu un tavan boltit, în mijlocul căreia se află sarcofagul de marmură acoperit cu o carpetă islamică și, lângă el, o măsuță tot de marmură și acoperită tot cu o carpetă.

Câteva poze, câteva gânduri spre vremurile de odinioară și am revenit la Geamie și de acolo la Muzeul de Artă Orientală amenajat în Casa Panaghia. Era închis, nu am avut cu cine discuta dar am citit Fișa proiectului ce are termen de finalizare 31 iulie 2021. Se va încheia la timp, am aflat la Enisala de la doamna din Babadag că și exponate sunt aranjate, se mai așteaptă puțin, nu am înțeles ce?!?! , apoi se va tăia panglica inaugurală înainte de termen. Aș fi vrut să îl văd, așa vizita mea ar fi fost completă.

Complexul arhitectural musulman a fost și rămâne unul din cele mai valoroase monumente istorice musulmane din Dobrogea și din țară. Babadag merită văzut, fie în trecere pe acolo, fie mers special acolo, are multe de arătat și le arată din ce în ce mai bine….

În oraș sunt câteva obiective turistice ce merită văzute, Geamia Ali-Gazi Pașa (Moscheea Babadag) și Mormântul lui Ali-Gazi Pașa, Mausoleul lui Sari Saltuk Dede (Baba) , Muzeul de Artă Orientală (Casa Panaghia) pentru a vă face o impresie despre viața comunității turce în prezent dar mai ales de-a lungul veacurilor...

---

VIZUALIZĂRI: 1085 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI