Hotel Alpechiara la 4* - ne-a plăcut, ne-am simțit bine

TIPĂREȘTE

După prima noastră zi de vacanță, obositoare (sculatul de dimineață, mers la București – Otopeni, zborul cu avionul la Torino și vizita – scurtă -, a orașului) ajungem seara la locul de hodină, Hotelul Alpechiara, hotel de 4* (pe clasificarea lor italiană), aflat la cca. 150 km. de Torino, în localitatea Pre Saint Didier și la 40 km. de Aosta, capitata regiunii Valle d’Aosta, undeva pe șoseaua principală (Strada Statale 26) ce face legătura între Italia și Franța prin tunelul Mont Blanc.

Cred că sosirea la hotel a fost cel mai important moment al primei zile, având în vedere oboseala cu drumul. Cu toate că ora sosirii era destul de înaintată (după ora 21.00), gazdele ne-au așteptat cu o cină caldă, bună, chiar foarte bună pentru foamea ce ne măcina.

Și pentru că veni vorba de cină și pentru că nu voi scrie un review despre “Ce se mănâncă la …? ” voi zice aici câteva vorbe despre cinele de la hotel. Fiecare cină începea cu o tărie, țuică în general (nu de la restaurant, ci de la noi din România), apoi trei feluri de mâncare: o cremă de legume, foarte gustoasă, paste (normal nu? , doar suntem în Italia), un fel principal și desert. Și ca să alunece bine mâncarea în meniu era inclus și 1 kg. de vin roșu, la 4 persoane, și apă. Atât, ca să nu vi se facă cumva poftă.

După această primă cină ghidul nostru ne-a așteptat pentru ca fiecare dintre membrii grupului să se înscrie în cel puțin una dintre cele 5 excursii opționale care urmau a se desfășura în zilele următoare (despre care am vorbit în primul meu review).

Terminată și această din urmă sarcină a zilei, ne-am putut îndrepta liniștiți spre camerele noastre, care ne vor fi casă pentru încă 7 zile, pentru mult așteptata odihnă. A doua zi urma să plecăm în prima excursie la Zermatt (Elveția).

Hotelul face parte dintr-un grup de 16 hoteluri de 3 și 4*, amplasate în nordul Italiei (majoritatea) și în zona centrală a Peninsulei, la munte și la mare. În apropierea sa, la aprox. 2 km. distanță (o stație de autobuz local) este amplasată stațiunea pentru sporturi de iarnă Courmayor.

Construcția, realizată din lemn și piatră, în deplină armonie cu mediul înconjurător, are 4 niveluri, 52 camere dotate cu baie proprie, televizor, internet (wireless) gratuit. Și desigur că are bar, restaurant, sală de conferințe, sală de fitness.

Camera în care am stat (402), cea în care a stat și colega Alina53 din Galați, anul trecut în aceeași perioadă, era foarte mare, având un pat matrimonial încăpător, o canapea extensibilă, 2 calorifere uriașe, pe care le-am ținut închise toată perioada cât am stat acolo, deoarece era cald în cameră chiar și fără ajutorul lor (noaptea temperatura afară era de 2 – 4 grd. C), minifrigider, dulap pentru haine și un mic seif pentru obiectele de valoare (n-am apelat la el că nu era cazul), mobilier din lemn de brad natur, lăcuit, 2 veioze, mochetă pe jos. O cameră primitoare în care ne-am simțit bine, chiar dacă nu am stat prea mult în ea, cu excepția unei zile când, neavând excursie programată, ne-am plimbat prin împrejurimi și am stat mai mult în odaie.

Baia spațioasă era dotată cu cabină de duș (bineînțeles apă caldă la orice oră), uscător pentru păr, prosoape, care se schimbau la 2 zile, șampoane și alte alea.

Un balcon mare, din lemn, cu vedere spre munți, întregea dotările camerei.

Și acum câteva vorbe despre hotel.

Holul hotelului, în care se găsea recepția, este mare, are fotolii și canapele pentru odihnă. Diverse decorațiuni cu specific zonal (pioleți, schiuri, o sanie, o talangă atârnată pe scara de intrare, păpuși îmbrăcate în haine caracteristice regiunii respective, o văcuță ș. a.) completează spațiile holului, creând o atmosferă plăcută. Tot în hol se află și un bar bine garnisit.

Accesul în hotel se face fie pe o scară, fie pe un plan înclinat care duc la et. I unde se află recepția. Într-o curticică interioară este amenajat un spațiu verde, cu flori, copaci și nelipsiții pitici de grădină. În curte sunt amenajate suficiente locuri de parcare.

Vis-a-vis de hotel se află mica și cocheta localitate Palleusieux cu case acoperite cu ardezie (o caracteristică a acoperișurilor caselor din zona Alpilor – nu numai în Italia ci și în Elveția).

Despre hotel doar atât. Voi reveni cu alte povestiri.

Drumuri bune și excursii frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 2509 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI