MiniGhiduri AFA GRECIA [pg.38/83]

Nu ştiu dacă mă repet, dar cartierul general al vacanţei peloponeziace a fost stabilit în Tolo, staţiunea micuţă şi cochetă, situată în capătul estic al golfului Argolic, la aproximativ 10 km de Nafplio. Fie că am venit eu cu aşteptări cam mari după doi ani consecutivi de Parga, fie că mi s-a părut a fi mai mare din tot ceea ce citisem şi văzusem pe internet, cert este că, la prima vedere, Tolo nu m-a dat pe spate cu nimic. Prima impresie m-a marcat un pic: mi s-a părut [...]citește review

De fiecare dată când păşeam în Nafplio aveam un sentiment din ce în ce mai intens de admiraţie, pentru că de carismaticul Nafplio soţul meu şi cu mine ne îndragostiserăm iremediabil, de cum l-am văzut. Dacă despre Nafplio, chiar şi cei mai mulţi dintre greci spun că este cel mai frumos oraş din ţara lor, e aproape imposibil să-i contrazici. Veniserăm prima oară în Nafplio în cea de-a patra zi a vacanţei în Peloponez cu gândul să „cucerim” şi noi cetăţile [...]citește review

Eh... sigur... dacă doriţi o Wikipediană, gasiţi surse de citire, click-uind pe unde vă doreşte inima. Evident, ar fi destul de simplu să vă malaxsez prin istoria Ierissosului, dar nu cred acesta este modulul dorit, prin care să prindeţi un crâmpei de idee despre locul în sine. Dacă doriţi o istorie a ţinutului, citiţi-o în altă parte. În primul rând aş fi puţin-mai-mult nesimţit, a face acest lucru şi în al doilea, nu vreau să-mi pierd cititorii si evident, odată cu [...]citește review

În loc de introducere. Cu rezervare făcută din iarnă (chiar în noaptea de Crăciun, parcă, Moşu ne-a spart căsuţa de e-mail şi a rezervat sejurul), ne-am trezit că vine vremea să ne gândim la creme de soare, papuci de plajă, umbrele etc., ştiţi voi, ne-am dat seama că ar cam trebui să plecăm. Şi ne-am mai dat seama că în Grecia e deranj mare cu Syriza, cu lipsa banilor din bancomate, cu bulgarii care au renunţat la grădinărit şi s-au reprofilat pe haiducie, [...]citește review

In mod cert Halkidiki si mai ales Sithonia nu mai este o destinație atractivă pentru turistul român. Asta deoarece marea majoritoare a iubitorilor autohtoni de peisaj grecesc și-au început periplul elen cu Halkidiki încă de acum 10-12 ani. Acest lucru se poate observa destul de ușor dacă treci în revistă forumurile turistice unde majoritatea postărilor sunt vechi de 3-4 ani. Având prejudecata unui loc invadat de românii care vor o vacanță mai ieftină decât pe litoralul [...]citește review

Ştiam deja că, deşi Argos nu este capitala Argolidei (sau Argolis) pe care am bătut-o în lung şi-n lat cu ocazia vacanţei din Peloponez, este cel mai mare oraş al acestei regiuni, cu o populaţie de peste 25.000 de suflete. Ceea ce nu ştiam era că, deşi nu-l ajungea din urmă pe frumosul Nafplio (capitala Argolidei), din punctul de vedere al aspectului estetic, nici Argos nu era foarte departe. Această afirmaţie din titlu recunosc că m-a intrigat şi m-a mirat puţin, în [...]citește review

Impresii de calator De cand am inceput sa merg la scoala m-am obisnuit sa numar anii dupa vacante si, desigur, mai ales dupa cea mai grozava dintre ele – vacanta mare. Pe care o astept in fiecare an cu mare bucurie, chiar si de cand am terminat toate scolile si pe care, chiar si acum, tot vacanta o numesc. Mai cu seama ca spirala timpului m-a readus in vacante odata cu copiii care au crescut si merg si ei la scoala. Si asa ma bucur, de la un an la altul, planificandu-mi concediile si [...]citește review

O introducere mai lungă. Primul meu contact cu peninsula Halkidiki (sau Chalkidiki, nu ştiu cum e mai corect!) a fost în 2004, când am avut un sejur de 7 zile cu demipensiune în staţiunea Kalithea din Kassandra, la hotelul Palini Beach, acesta la recomandarea unei agenţii care avea drept slogan ,,Cine cunoaşte Grecia mai bine decât grecii” – am mers pe mâna patronului grec al agenţiei (care am văzut că a avut ceva probleme în urmă cu câţiva ani, cu nişte şmecheraşi de [...]citește review

Inca de la prima vedere a insulei, cand avionul se apropia tot mai mult de sol si cladirile capatau contur, marea albastra se intindea linistita intre zidurile cetatii, am avut o tresarire si m-am gandit: sigur o sa-mi placa! Pai si cum altfel, cand insula soarelui se desfasura tot mai aproape, tot mai promitatoare! Dupa un zbor de aproape doua ore, am ajuns asadar pe aeroportul Diagoras, am urcat in autocare iar in decurs de o ora am ajuns fiecare la locurile de cazare, timp in care am putut [...]citește review

Încă de când proiectaserăm vacanţa în Peloponez, am ştiut că un vis mai vechi de-al meu, acela de a vedea Canalul Corint, se va transforma în realitate, căci drumul spre peninsula devenită acum o insulă, trece, neîndoielnic, peste acesta. Aşa că eu şi soţul meu ne-am decis să coborâm de pe autostrada de pe care ştiam că nu-l putem admira, pentru a ne angaja spre oraşul actual Corint, chiar de la primul indicator ce ne arăta că trebuie s-o facem la dreapta. De oboseală, [...]citește review