La Paris... (impresii de calator) / Ep. 1- 'E suflete in aparat'

TIPĂREȘTE

by Marius Mandache Kdj on Friday, April 8,2011 at 1:31pm

Pentru mine si fete a fost prima iesire din tara. Si prima calatorie cu avionul. Sper sa va fie de folos review-ul daca plecati... de tot, sau deloc.

Aeroportul Henri Coanda supranumit si Otopeni, ne primeste cu buna dispozitie la 5 dimineata. Masina am lasat-o in apropiere la o pensiune pentru 80 lei pentru 4 zile. Nu ti-o si spala. Pacat. Dar o gasesti la fel cum ai lasat-o. Asta e bine.

Asa, deci, daca-ti faci si check-in online, cum l-am facut si noi, treci ca Vantu, prin puscarie, adica rapid si fara dureri, dar te poti preface. Totul merge ca uns, si te trezesti in noul terminal, proaspat vopsit. "Asa, da frate! " imi zic. "60 de mil de euro, dar face! ". Ce face? Arata! OK, zic... si ne asezam cumintei sa vina bestia de Airbus A320.

Bestiile frantuzite de la bord vorbeau numai franceza si o engleza cu accente frantuzesti, de mai bine-mi vorbea in swahili (limba pe care o si stapanesc foarte bine, de altfel).

In avion, petit dejeune si turbulente, servite impreuna si separat. Mai ales ca la o cafea se si cerea ceva turbulente bune, sa simti aroma. Pe tine. Fii-mea a avut ceva de obiectat, si s-a exprimat cum a putut mai bine la adresa lor, a turbulentelor... Direct in punga de hartie ce o aveam la indemana.

Buna dispozitie ne-a fost asigurata inca din aeroport de o mana... doua, de baieti de baieti, ce se duc la munca peste hotare. Voiosi, si cu glume de la tara, savurate la peste 2000 m altitudine, ce le simteam ca manevrele de resuscitare.

Trei ore cat a durat zborul, am urmarit diverse filme cu scene si finaluri diferite. Nu pe vreun ecran, ci in mintea mea de Tarantino speriat ca-l cauta David Carradine sa se razbune... Echipajul era cu zambetul pe buze, dar astia sunt pregatiti sa moara asa. Eu nu. Noroc ca pe aripa din stanga, ce falfaia mai ceva ca un Colibri, l-am zarit pe Bruce Willis, ce mi-a facut semn ca e ok. M-am linistit. Pe aripa cealalta, a lu' fii-mea, erau Mickey Mouse and friends. Taiau ei aripa cu un fierastrau, dar nu credeam asta, ca erau desene animate, ce naiba... ;)

Nu stiu cine m-a pus sa citesc si sa aflu cu stupoare ca la aterizare sunt cele mai multe... sa le zic, probleme.

Asteptam cu sufletul la gura, epilogul. Cu happy-end si in vocea miorlaito-franciscana din difuzor, ce ma anunta ca am aterizat. Bravo! iBine lucrat! Dar mai este un zbor... Nu pot si astia sa zboare ceva mai jos?

O tanti de la verificari mutre si carti de identitate, imi da emotii, cica nu prea mai seman cu... Asa din gesturi... Deci am mai luat ceva proportii, recunosc, dar sa-mi zica asa in fata... :)

Ne luam bagajele si ne indreptam spre Gara RER si TGV. RER-ul e al nostru, dar nu inainte de a lua si abonamentul Paris Visite. Pentru amatori 5 zile - 6 zone= 128 euro. Te scuteste de stresul biletelor si al zonelor de taxare diferita din Paris, si-ti ofera si multe reduceri in diferite puncte turistice si Disneyland.

Va urma... episodul 2

---

VIZUALIZĂRI: 3365 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI