Istanbulul în prezent.

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Excursie la porțile Orientului" (deja existentă pe sait)

14 ore din Ploiești în Istanbul este într-adevăr mult! Nu cred că vă opriți să luați prânzul/cina pe drum, astfel că nu pot să concluzionez decât că orele de intrare în Istanbul au fost cu ghinion și neinspirate.

Noi alegem întotdeauna călătoria noaptea, ajungând în Istanbul până în ora 7 dimineața, unde se merge mai mult decât lejer. Adică mai lejer decât în București în weekend. Este un sacrificiu să conduci aproximativ 800 kilometri pe întuneric (de fapt vreo 500 că restul sunt la amurg sau la răsărit), însă beneficiul de a nu prinde aglomerație în Istanbul ni se pare mult mai important.

Am scris și eu despre lucrările care se desfășoară pe Kennedy, fiind și mai complicat să ieși din Istanbul spre Antalya, GPS-ul nerecunoscând lucrările (bineînțeles!) și punându-te să faci mișcări pe care în realitate ți-e imposibil să le realizezi.

În altă ordine de idei, noi am găsit la fel de mulți turiști, mai putini vânzători ambulanți (care mie una îmi făceau plăcere) și da, preturi mai mari ÎN LIRE. Ce vreau să spun este că și noi am ajuns în Istanbul, am văzut o apă plată 1 liră și am zis "ia uiteeee, s-au șmecherit! ". Apoi am fost să schimbăm euro și am realizat că nu este chiar așa. Dacă acum doi ani și chiar și acum un an făceam o paritate de 1 liră = aprox 2 lei, anul ăsta banca ne-a făcut paritatea la 1,5 lei. Deci mărirea prețurilor este o influență economică, care nu ne-a afectat prea mult în raport de euro sau lei. Dimpotrivă, cu 50 euro am cumpărat mult mai multe lucruri... da, din bazar, că și noi suntem femei

@Mihai18 -

Mi-a plăcut teribil. Mărturisesc că și eu am contribuit la acțiunea de „recuperare” a aurului

Felicitări pentru vacanță și pentru review!

Așa DA! Și știi foarte bine la ce mă refer.

@nicole33 - Mulțumesc pentru vizită și vot. In altă ordine de idei. Noi bărbații știm ce urmează când soțiile „ne trag în Bazar” și se opresc în fața unei vitrine cu bijuterii din aur. Și acum să vă fac o mărturisire, doar sunteți nașii noștrii. Să știți că nu a fost vorba numai de un inel, ci de ceva mai mult (un set) pentru că soția mea îl merita. Știți de ce. Nu cred că știți, dar vă spun tot eu. Este foarte aproape ziua când vom aniversa 50 de ani de la data căsătoriei (doar ne cunoaștem din anii de liceu). In continuare, vă urez o vară frumoasă.

@Mihai18 -

Un cadou cu atât mai frumos și un gest asemenea.

La mulți ani sănătoși și fericiți împreună!

Respect.

@cloverina - Mulțumesc pentru vizita pe acest sit. Referitor la durata drumului până la Istanbul. 14 ore nu este mult dacă respecți viteza legală și eu o respect. Plecăm dimineața la ora 4, pe drum nu facem pauză de masă, eu mănânc sandvich din mersul mașinii. Cafeaua nu pot să o beau din mersul mașinii și facem o pauză de cel mult 1o minute. Prefer traseul prin Shipka pentru calitatea drumului. Mie nu-mi place să conduc noaptea. De regulă ajungem seara în jurul orei 18. In altă ordine de idei, și noi am simțit lipsa micilor vânzători de pe străzi. Cu ei era mai multă animație. Iți doresc o vară frumoasă.

@nicole33 - Vă mulțumim pentru felicitare și vă urăm să ajungeți și voi la o asemenea zi aniversară. Cu bine.

@Nicole33 uite pe cineva care preferă Shipka și pe ploaie și pe soare

@Mihai18, mulți ani fericiți și de acum înainte!

@cloverina - Dragă Colverina, îmi place ce scri. Ai preferințe foarte apropiate de mine și soția mea. Nu te supăra că îți spun că ești mică, doar ca vârstă. Ești mai mică și decât fetele mele. Ce bine este când cineva are vârsta ta. Bucură-te acum de viață, pentru că ea trece repede. Îți mulțumesc pentru urarea „Mulți ani fericiți și de acum înainte” Iți doresc să fi fericită în viață, să ai un partener pe măsura și valoarea ta și să ajungi să aniversezi și tu „50 de ani împreună”.

@Mihai18: Mulțumesc pentru apreciere! Mie îmi face deosebită plăcere să citesc recenzii ale cuplurilor care aniversează ani de căsnicie. Îi sfătuiesc și pe părinții mei să călătorească cât le permite timpul și bugetul, însă deseori le e teamă să plece doar în doi.

Sper să ne ajute Dumnezeu, pe mine și al meu om-cu-care-impart-viața să ajungem ca doamna @Michi și la o vârstă onorabilă să scriem pe AFA despre țările în care mergem

@Mihai18 -

Mulțumesc frumos pentru urări. Sănătate maximă și încă o dată La mulți ani fericiți împreună!

@cloverina:

Mihai 18 are o vârstă respectabilă și îl înțeleg că este mai conservator, dar de la tine, fată tânără, aveam pretenția la mai multă flexibilitate.

@cloverina - Extraordinar. Ai fost pe fază și în secunda 2 ai și răspuns la ce am scris acum câteva minute. Și acum despre părinții tăi. Ei sunt oameni echilibrați și prudenți. Iși cunosc limitele și foarte bine fac. Eu cu soția suntem conștienți că nu prea este bine să plecăm numai noi doi, dar ne bazăm pe copii, că dacă se întâmplă ceva, ne aduc ei acasă. Și mai am un argument și mai temeinic. Copiii mei sunt de vârsta 2-a. Există o deosebire de preferințe între vârsta 2-a și a 3-a, încât o călătorie împreună nu ar fi reușită. Noi preferăm să călcăm pe asfalt, într-un oraș european și să fie vară. Ei preferă iarna să meargă la schi la Insbruk sau Flakhau.

@nicole33: Știi că nu am mai ales Shipka de la inundații încoace. Deși tatăl meu insista că este cel mai bun drum (calitativ vorbind), la insistențele noastre am ales pasul Republika. Nu i-a părut rău căci i s-a părut foarte bun și acesta.

@Mihai18: daaa, eram pe AmFostAcolo, tura de seară, căci îmi place să adorm frumos, cu gândul la vacanțe. Așa că am fost promptă!

Și părinții mei s-ar putea baza pe noi, că - în ciuda vârstei - suntem oameni cu capul pe umeri, serviciu și putere de organizare. Le place însă mai mult să călătorească cu noi, oriunde am alege "noi ăștia tinerii". Acum că stau și mă gândesc cred că frica de a pleca în doi este de fapt un pretext frumos să meargă tot cu "tineretul", cum zic ei. Eh, îi luăm cu noi că și ei ne-au luat la rândul lor atâția ani de zile, plus că ne înțelegem foarte bine cu toții. Peste ei nu se văd anii, iar noi nu mai suntem la vârsta în care copiii caută cluburi și aventuri. Mai degrabă ne uităm și noi, copiii, către un viitor copil... care să devină tineretul din neam.

@cloverina - Citind ce ai scris mai sus, simt la tine o maturitate în gândire și este foarte bine pentru viitorul tău.

Cu privire la preferința voastră pentru a circula noaptea, simt nevoia să fac câteva precizări, care totodată pot fi și recomandări. De vreme ce orice autovehicul, prin construcție este prevăzut cu faruri, înseamnă că poate circula și noaptea. In acest caz, important este cum circuli. Se circulă bine noaptea doar cu fază lungă, mai ales că autoturismele din noua generație au faruri care luminează bine si părțile laterale ale drumului. Dar când se apropie din sens opus un alt autovehicul, obligatoriu treci pe faza surtă.

Ține bine minte ce îți spun acum. Noaptea, cînd circuli cu faza scurtă, ca să poți opri ori evita un obstacol din fața autoturismului, viteza acestuia trebuie să fie până la cca. 5o km. /oră. Doar în această limită de viteză poți frâna pentru a avea timp să eviți ori să oprești mașina. In viață, pe linie profesională am avut relații cu experți tehnici auto și de la ei știu toate acestea (eu nu am fost ofițer de circulație) dar m-am pronunțat în rezolvarea unor asemenea cazuri.

Și acum să revenim la prezent. Și eu mai circul pe timpul nopții și deseori vin autovehiicule din față și mereu frânez până la viteza de siguranță. Astfel, media orară este mult scăzută In altă ordine de idei. Dacă noaptea nu dormi sau nu dormi ca în pat, te întreb, cum te simți în ziua următoare. Nu cumva este o zi ratată și ce câștigi noaptea, pierzi în ziua următoare. Nu te supăra pe mine. Nu am vrut să te cert, nu imi permit, am expus punctul meu de vedere care are și o tentă profesională. Sunt sigur pe ce am scris acum, am ceva experiență la volan (conduc mașina dinnainte să te naști). Păcat că nu avem posibilitatea să discutăm acest subiect, tu cu un expert tehnic auto ales de tine si prezent la o discuție cu mine și cu tine. Consider că ți-am spus la timp niște lucruri benefice vouă care circulați noaptea.

@Mihai18: Mulțumesc pentru sfaturi! Tatăl meu are deja zeci de ani de experiență la volan și câteva sute de drumuri lungi (de peste 500 kilometri), din cauza meseriei care l-a obligat să cutreiere țara (și mai apoi și lumea). Prietenul meu are aproape 10 ani de experiență (și nu mă refer la ani de când stă permisul în portofel, cum este cazul meu). Asta face ca drumurile pe timp de noapte să se desfășoare cât mai în siguranță posibil.

Într-adevăr este o noapte pierdută, iar a doua zi suntem puțin bulversați. Noi suntem încă tineri și rezistăm 48 de ore fără somn (nu funcționăm la capacitate, dar ne plimbăm, facem cumpărături și bem cafele). Tatăl meu are o rezistență incredibilă la somn, probabil datorată experienței, iar mama mea doarme pe drum, cu un așa șofer în dreapta.

Bineînțeles nici noi nu încercăm chiar totul a doua zi după nesomn. De exemplu anul trecut ne-am gândit că ar fi o idee bună să facem croaziera pe Bosfor imediat cum am ajuns în Istanbul și am trecut bazarul. A fost o idee proastă. Prima oră am rezistat legănați de valuri, însă deja spre finalul croazierei ni se închideau ochii pe scaune. Am recuperat însă anul acesta, făcând croaziera a doua zi. Am decis ca prima zi să facem numai lucruri antrenante. Am vizitat Topkapi, moscheea albastră și după un pui de somn de după-masă, la ora 20 eram în piața Sultanahmet să ascultăm slujba de seară. A doua zi eram întregi, puși pe picioare și gata de alte vizite și de kilometri întregi parcurși pe jos.

Ceilalți pasageri, prieteni și rude, nu au resimțit problema somnului, dormind liniștiți în spate, de-a lungul drumului.

@cloverina - Incă o vorbă și mă opresc, ca să nu primesc cartonaș galben de la Webmaster. Din ce ai scris, am înțeles ce trebuie. Sunteți o familie de calitate.

@Mihai18: Cum să ne dea webmaster cartonaș galben? Vorbim frumos, ne împrietenim, facem o mini-întâlnire AFA online. Mulțumim mult pentru vorbele frumoase!

@cloverina -

Noroc cu inundațiile.

Din punctul de vedere al calității asfaltului și al lățimii drumului, chiar este cel mai bun, însă este înfiorător de luuung și cu multe serpentine. Nici bătută nu aș mai traversa Bulgaria în șase ore, când știu că pot face acest lucru în 3,40 maxim patru ore.

Despre dezavantajele și riscurile condusului noaptea, ți-a explicat foarte bine Mihai18. Să nu-mi spui că mergeai cu maxim 50 km/h că nu te cred. Noi evităm să conducem noaptea, deoarece avem probleme cu vederea și nu ne riscăm viața aiurea umblând ca orbeții.

@nicole33: Eu chioară de asemenea! D-aia nu conduc (nu că nu am condus în viața mea un drum mai lung de 200 kilometri) !

Daaa, 50 km/h. Știi deja din recenziile anterioare și din timpii petrecuți pe drum că viteza de 50 km/h ne este cunoscută doar în orașe. Sau în locuri cu gropi. Glumesc. Bineînțeles că și noi mergem normal, cu grijă, mai ales tatăl meu care își are odrasla în mașină. Dar nu aș putea spune că încetinim la 50 km/h pe timp de noapte când cineva se apropie din față. Dacă întâlnirea are loc în serpentine, cu posibilitate de reacție redusă, da! Încetinim și mai mult.

Doamne-ajută să ajungem mereu întregi acasă cu toții și noi și voi, din toate drumurile astea lungi și frumoase (sărind Bulgaria ) !

@nicole33 - „Nici bătută nu ași mai traversa Bulgaria în șase ore, când știu că ași putea face acest lucru în 3,40 ore” Asta înseamnă că eu, Mihai 18 sunt bătut măr. Doamne, 3,4o ore pentru traversarea Bulgariei. Acest timp are semnificația unui record. Îmi pun eu întrebarea. Voi sunteți în excursie ori într-un raliu automobilistic. Și într-un caz și în altul, cert este că amândoi sunteți buni conducători auto. Eu am traversat Bulgaria de 11 ori (dus-întors) dar niciodată nu am sperat la acest timp. O explicație ar putea fi. Aveți sub capota motorului mulți cai putere, care vă permit să faceți depășiri „în scurt” față de alții care așteaptă mai mult până întâlnesc în față o linie dreaptă, lungă și liberă pe stînga. Am o propunere. Hai să o rugăm pe Cloverina să discute cu tatăl ei care este profesionist și să ne spună pe acest sit, care este punctul său de vedere. Referitor la al. 2 din ecoul tău (problema cu viteza de 5o km. /oră pe timpul nopții, etc...) Si tu ai același punct de vedere, ca al meu. Și acum, atenție Cloverina. Când două persoane spun același lucru, înseamnă că amândouă au dreptate. Așteptăm răspunsul tău.

@cloverina - „Doamne ajută să ajungem mereu întregi acasă cu toți și noi și voi” (adică tu cu Nicole 33). Dar pe mine dece nu mă incluzi în această rugăciune. Cred că ași merita și eu mila lui Dumnezeu.

@Mihai18: Răspunsul lui în legătură cu ce anume? Tatăl meu este conservator și nu vrea să încerce lucruri noi în ceea ce privește un traseu, decât dacă este "băgat cu botul în miere". De acum doi ani am încercat să îl conving să încercăm traseul recomandat de Nicole33, căci și eu am convingerea că e cel mai scurt. Singura concesie pe care a făcut-o a fost Shipka versus Republika. Acum cred că ar alege din nou Republika.

În ceea ce privește timpul de călătorie, nu îmi amintesc exact în cât timp am traversat Bulgaria. Să zic un 4 ore jumătate, chiar 5. Nu oprim mai deloc, decât în peco sau în caz de nevoi... umane

Într-adevăr ne ajută caii de sub capotă, făcând călătoriile cu mașini cu 170 cai, cutii DSG, care permit niște depășiri sigure și rapide. Cutia automată ajută clar, până acum doi ani având aceeași mașină, dar cu o cutie manuală. De asemenea, probabil nerespectarea vitezei legale ne aduce un plus de timp economist pe drum.

Iar în ce privește "concediu sau raliu" să știți că alergăm mașinile, dar nu la modul raliu. De exemplu pe autostrăzile Turciei, unde drumul chiar permite, nu depășim 140 km/h, în situația în care mașinile "cer" și ar putea duce mult mai mult. Mașina e pusă pe pilot automat fie pe 130 km/h, fie pe 140 când drumul este drept, iar asta ajută la timp. Știu că pentru unii asta înseamnă raliu, dar nu cred că e chiar așa. Viteza de croazieră arătată la bord, după cei 3000 kilometri dus-intors, a fost de 91 km/h.

@Mihai18: Cum nu v-am inclus? Considerăm că în această recenzie discutăm ca la o masă. Așa că mă adresez tuturor comesenilor mei Dumnezeu să ne ajute pe toți, mai vitezomani sau mai înțelepți

@Mihai18 -

Vorbim de trasee diferite, cu grad diferit de dificultate, cu trafic diferit și chiar distanță efectivă diferită. Nu suntem șoferi profesioniști, dar suntem foarte nerăbdători să ajungem mai repede la destinație. Oprim la Ruse pentru vinietă și la vama bulgaro-turcă pentru a alimenta, fără alte opriri intermediare, deoarece mâncăm, bem, fumăm din mers. Primele drumuri în Turcia le-am făcut cu un Logan 1,6 benzină la vreo 90 CP, care nu mi se pare că ar fi prea mulți. Ulterior am cumpărat o mașină mai bună și cu un motor mai puternic, pe motorină, dar tot de 1,6. Noi folosim alt traseu, cel despre care am tot scris pe aici și care, pe lângă faptul că este mai scurt, este mult mai liber, depășirile nefiind prea dificile. Conduce doar soțul meu care, recunosc, este mai bun decât mine.

@nicole33 - + Cloverina. Este clar. Toți trei suntem „în tura de seară pe AFA” ne luăm porția, altfel nu putem adormi. Noapte bună la amândouă.

@cloverina - „Dumnezeu să ne ajute pe toți, mai vitezomani sau mai înțelepți” Mă simt vizat în afirmația ta. Cum eu vitezoman nu sunt, rămâne a 2-a categorie. Ei, aici trebuie o precizare. Eu nu mă regăsesc în expresia ”înțelepți” Seneca da, el a fost un filozof înțelept. Eu sunt mai ponderat când este vorba de pedala de accelerație. Merg așa, „ardelenește” adică mai domol. Încet, dat sigur.