Peninsula Karpaz - un alt loc inedit din nordul Ciprului

TIPĂREȘTE

Ultima zi a vacantei in Ciprul de Nord a fost rezervata excursiei in Peninsula Karpaz. A fost o calatorie placuta si relaxanta,

Soseaua strabate o regiune stancoasa, cu peisaje superbe, avand mereu marea aproape. Am aflat de la ghida noastra ca peninsula este strabatuta de-a latul de multe drumuri, pe care le-am si vazut, folosite frecvent de pescari. Am aflat si de ce: de obicei, conditiile meteo sunt diferite pe cele doua coaste ale peninsulei. Daca apele de pe o coasta nu ofereau conditii bune pentru pescuit, pescarii strabateau insula pe jos, de-a latul, si mergeau pe cealalta coasta, unde sigur aveau mai mult noroc.

Aceasta parte a Ciprului de Nord este, din punct de vedere economic, mult in urma celorlate locuri pe care le-am vazut.

Am vazut sate parca uitate de lume, cu case degradate si neingrijite, cu masini vechi, cu magazine saracacioase. Ghida a subliniat din nou, indignata, nepasarea celor care au ocupat casele parasite de cipriotii greci si carora nu le pasa de intretinerea lor.

In cateva sate am vazut bisericile ortodoxe transformate in moschei, prin adaugarea unor minareturi. Cele care nu devenisera moschei erau in paragina sau chiar ruinate.

Pe drum am vazut cateva plaje frumoase, cu cateva hoteluri sau vile. Nu stiu cum erau aceste spatii de cazare, dar peisajul era frumos, marea superba. Nu prea am poze, dar va rog sa ma credeti pe cuvant.

Una dintre plaje are nisipul galben si se numeste, cum altfel decat Golden Beach!

Punctul terminus al peninsulei este manastirea Sfantului Andrei. De fapt al drumului auto, pentru ca pamantul se mai prelungeste in apa, dar exista numai o poteca ce poate fi facuta cu piciorul.

Angela, ghida noastra din acea zi, ne-a povestit o legenda legata de acest loc.

Se zice ca apostolii Andrei si Pavel calatoreau incognito, cu o corabie, din Palestina catre Constantinopol. Pe drum capitanul corabiei si-a pierdut vederea. Sf. Andrei i-a spus sa acosteze pentru ca stie de existenta unui izvor cu apa tamaduitoare. Cum pe tarm nu era niciun izvor, Sf. Andrei a mutat o piatra si dintre stanci a inceput sa curga o apa dulce si limpede. L-a pus pe capitan sa se spele pe ochi cu acea apa si vederea i-a revenit. Atunci Sf Andrei a fost nevoit sa isi dezvaluie identitatea. (Ne-am spalat si noi pe fata, mai ales ca era cald, dar ochelarii ii purtam si acum. Poate trebuia sa ne spalam de mai multe ori!)

Ajuns la Constantinopol, capitanul a descris unui pictor chipului vindecatorului sau, iar acesta a facut cateva icoane ale Sfantului Andrei. Una a fost lasata de capitan la izvorul tamaduitor, pentru ca si altii sa stie si sa-l foloseasca.

Pe acel loc s-a construit in anii 500 o mica bisericuta, care intre timp „s-a risipit”, cum zicea Angela.

In secolul 14 s-a construit o biserica mai mare, care s-a extins si a inflorit. Pentru greci este un loc sfant, la care se organizeaza anual pelerinaje.

Dupa invazia turcilor, aceasta a inceput sa se degradeze, desi nu a fost abandonata. In anul 2006, Turcia a vrut sa dea bani pentru renovarea bisericii, dar cipriotii greci nu au vrut sa accepte, spunand ca nu au nevoie de banii turcilor.

Ca urmare, Turcia s-a opus multa vreme renovarii, refuzand eliberarea autorizatiilor si avizelor necesare.

Dupa indelungi negocieri, in urma cu doi ani Biserica cipriota a putut incepe renovarea, care a costat pana acum 5 milioane euro.

Biserica este renovata, dar in jur se lucreaza inca de zor. Mai e nevoie de timp si bani pentru finalizare.

Privelistea pe care o ai in fata ochilor este minunata, marea de o parte si muntii de cealalta.

O curiozitate a zonei: acolo traiesc multi magari in libertate. Pe masura ce ne apropiam de manastire i-am vazut pe drum, uneori chiar oprea autocarul pentru ca ei nu se dadeau de-o parte. Cam... magari, ca sa zic asa.

In parcare erau foarte multi si dadeau navala sa le dam mancare. Bineinteles ca era si un intreprinzator care vindea morcovi pentru magarusi.

Cei mai multi erau civilizati si luau frumos mancarea, eu am avut noroc sa dau peste unul mai magar, care m-a strans cam tare de degete. Un coleg din grup a fost calcat pe picior destul de rau si s-a ales cu o plaga la un deget.

Asa ca, atentie la magarus!

In jurul manastirii erau tarabe cu tot felul de suveniruri mai mult sau mai putin indoielnice dar sigur scumpe.

Pana si intrarea la toaleta era mai scumpa decat in orase.

Pe drumul de intoarcere am vizitat o fabrica de ulei, dar din pacate am uitat numele.

Am vazut utilajele vechi, adica niste pietre mari de tot, care zdrobeau maslinele, si niste prese cu care se scotea uleiul din masline. Acestea functionau doar pentru turisti. Alaturi erau utilaje noi, mult mai eficiente si mai rapide. Frunzele erau indepartate cu ajutorul unui jet puternic de aer, maslinele erau spalate si apoi zdrobite. Am intrebat cam cate masline sunt necesare pentru 1 litru de ulei. Ni s-a raspuns ca intre 5 si 7 kg, in functie de soi, de precipitatii, de numarul zilelor insorite.

In curtea fabricii exista si un magazin, de unde multi au mai cumparat diverse maruntisuri: ulei, sapunuri, dulciuri.

Ne-au servit cu bautura, o tarie pentru barbati si un lichior pentru femei.

Am ajuns la hotel cu regretul ca excursia se terminase si odata cu ea si minunata vacanta in Ciprul de Nord.

Concluzii:

1. Agentia a respectat tot ce scria in contract. Degeaba au protestat doua-trei cupluri ca resorturile erau in camp sau pustietate (nu era chiar asa), in contract scria „zona Famagusta” si „zona Kyrenia”

2. Toti ghizii pe care i-am avut au fost amabili si au incercat sa ne ajute cand am avut nevoie.

3. Micile neajunsuri s-au datorat faptului ca noi am fost primul grup organizat in aceasta parte a Ciprului. Dar toate au fost chestii minore, care in niciun caz nu au influentat negativ vacanta. Astept pe cei care au urmat sau urmeaza dupa noi sa ne povesteasca.

4. Faptul ca ne-au restituit contravaloarea cinei pierdute in ziua cu excursia in sud denota respect fata de turisti.

5. O bila alba pentru cazarea la un hotel superior fata de cel din contract, deoarece acela nu avea atatea locuri.

6. In total noi am platit 700 E pt avion, transfer, 7 nopti de cazare la 5 stele, mic dejun si cina si excursii in fiecare zi.

Va recomand din toata inima sa vizitati aceasta parte a Ciprului, mai ales ca vad ca oferta de care am beneficiat noi mai exista.

PS Peste tot am vcazut brazi impodobiti si multe alte simboluri ale Craciunului nostru. Clar ca erau pentru turisti, deoarece eram in luna decembrie.

---

VIZUALIZĂRI: 4300 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI