Restaurant-Pizzeria 'Cocodile'- Propriano

TIPĂREȘTE

Relatând despre hotelurile care ne-au cazat în Propriano - Le Neptune Hotel & Spa - Propriano și Hotel Roc e Mare - Propriano - am specificat faptul că acestea nu oferă și servicii de masă la cină. Pentru a rezolva problema mesei de seară, organizatorii circuitului Sardinia-Corsica s-au văzut nevoiți să aleagă una dintre locațiile din oraș. Aceeași pentru ambele seri. Nu dețin prea multe informații despre Restaurant-Pizzeria 'Cocodile' - Propriano, dar pentru că pe AFA se cer relatări distincte despre hoteluri și despre locuri de servit masa, în plus, pentru că pe AFA (cel puțin în ultima vreme) sunt acceptate și rewiev-uri mai puțin substanțiale legate de aceste subiecte, iată-mă aliniată la ultimul trend!  

Amplasat în magnificul Golf Propriano, aproape de portul comercial, de portul de agrement și de Plaja Lido, Restaurant-Pizzeria 'Cocodile' - Propriano are o parcare imensă, gratuită, la dispoziția oaspeților săi.  

Adresa este: Quai l’Herminier, nr. 7.  

De la Le Neptune Hotel & Spa - Propriano, străbătând orașul prin centru, strada principală te conduce spre port. La capătul celor 800 m de deplasare pietonală, puțin la dreapta, spre far, descoperim Restaurant-Pizzeria 'Cocodile' - Propriano. Privită din exterior, n-aș spune că locația impresionează prin ceva. Lângă intrare există o terasă în aer liber frecventată mai ales de tineri, seara, precum și un loc special pentru fumat, spațiu dotat cu mai multe butoaie cu rol de mese.  

Interiorul, cu o sală mare, în formă de L, este un loc potrivit pentru organizări de evenimente private sau de mese de grup, cu mai mulți invitați. Noi eram un grup de 30 de persoane, așadar, pentru noi, localul a fost exact ceea ce ne trebuia.

Meniul Restaurantului-Pizzeria 'Cocodile' - Propriano oferă o varietate de delicii culinare pentru a satisface și gusturile celor mai pretențioși gurmanzi. Bineînțeles, nu lipsește pizza crocantă, burgerii delicioși și salatele proaspete pentru cei care preferă o masă mai ușoară. Mâncărurile în sos și carnea sunt, de asemenea, în centrul atenției. Ceea ce se poate remarca este faptul că meniul se schimbă în funcție de anotimpuri, oferind clienților posibilitatea de a se bucura de preparate cu ingrediente proaspete, de sezon.

Desigur, toate acestea au fost informații pe care le-am primit acolo. Pentru noi, un grup organizat și ghidat, formalitățile cu restaurantul erau deja puse la punct când am ajuns acolo, meniul nefiind la alegerea noastră. Toată lumea a primit aceleași preparate. Așadar, nu vă așteptați să vedeți atașate poze cu file din meniu, cu prețuri sau cu note de plată.

În prima seară am avut parte de un aperitiv cu terina cu salată, castravecior murat și unt, urmată de lasagna și de o mare prăjitură Tiramisu (prea mare pentru mine). Mi-a plăcut terina, francezii fiind mari maeștri în prepararea ei, originile acestei specialități culinare (foarte vechi, datând din sec. XI) fiind franțuzești.  

Băuturile - comandate și plătite individual - au fost berea la sticlă și vinurile (roșu sau alb) la pahar. Eu nu am comandat băuturi. M-am mulțumit cu apa rece, prezentă pe mese în sticle mari, aburinde.

A doua seară petrecută la Propriano (și a patra petrecută în Corsica) a fost mai cu probleme. Veniserăm din călătoriile noastre de peste zi destul de târziu, mai întâmpinaserăm și dificultăți la cazare cu găsirea camerelor la Hotel Roc e Mare - Propriano, așa încât transportul la restaurant a fost asigurat de microbuze.

Se însera când a sosit primul microbuz pentru a ne conduce la cină, la același  Restaurant-Pizzeria 'Cocodile' - Propriano. Nu se punea problema deplasării pietonale, distanța până acolo fiind de 2,5 km. Microbuzul a făcut două ture pentru a ne transporta pe toți. La întoarcere, în același timp, au sosit două microbuze, iar problema deplasării s-a rezolvat mai operativ.

Dar, ce ni s-a servit? Ca aperitiv o combinație de mezeluri de calitate însoțite de unt și de castravecior murat, iar ca fel de bază carne de vițel cu măsline în sos tomat cu... mămăliguță. Ei bine, francezii au oferit românilor (cu tradiții străvechi de mămăligari) preparatul care se potrivea cel mai bine cu carnea de vițel în sos.

Desertul, recunosc, m-a uimit peste măsură. Știu că francezii obișnuiesc să-și încheie masa cu brânză, dar nu-mi închipuiam că în felul acesta. Am primit câte două felii de brânză foarte bună, puțin sărată, un fel de brânză de burduf care - în opinia mea - n-ar prea avea a face cu desertul, mai degrabă cu mămăliga sau cu pâinea, la micul dejun. Alături de această brânză, pe farfurie trona o moviliță de gem de prune. Le-am consumat, dar nu împreună, ci separat. Ca românii.

Nu trebuie să uit a menționa faptul că, din partea casei, fiecare a primit - la alegere, în această seară (ultima petrecută în Corsica și deci în Franța) - o bere sau un pahar cu vin franțuzesc, alb sau roșu.  

---

VIZUALIZĂRI: 157 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI