In drum spre EK BALAM

TIPĂREȘTE

Iata-ma revenind la articolul meu despre MEXIC pentru ca azi ma simt inspirata, pentru ca merita sa va descriu experientele mele din aceste locuri unde putini ajung si pentru ca afara ploua si m-am gandit sa va incalzesc ziua. Dupa cum va relatam in povestea precedenta, odata ajunsi la hotelul nostru din Playa del Carmen, am gasit aceasta oferta de excursie 4 zile tur de peninsula Yucatan. Bineinteles ca nu puteam rata asa ceva si am cumparat, 400 euro a costat, si desigur am pierdut 4 zile de cazare all inclusive deja platita dar a meritat din plin. In aceasta excursie am invatat o multime de lucruri noi pe care mi le amintesc perfect si pe care vreau sa vi le impartasesc.

Planul excursiei era sa plecam de pe coasta de est de la Playa del Carmen pana pe coasta de vest a Yucatanului, la Merida si inapoi si sa exploram cat mai bine jungla mexicana si tot ce are ea de oferit. Dimineata pe racoare ne-am adunat in fata hotelului am format grupul de vreo 20 de persoane si am facut cunostinta cu ghidul acestei excursii. Era o fata micuta dintr-un trib maya, foarte pitoreasca si in final s-a dovedit a fi un ghid extraordinar prin informatiile pe care ni le-a transmis pe parcursul excursiei. Am urcat intr-un autobuz modern cu toaleta si aer conditionat si am purces catre necunoscut.

Drumul trecea prin zeci si zeci de kilometri de jungla de-o parte si de alta a strazii. Trebuie sa remarc perfectiunea soselei, fara gropi si fara nici un fel de problema desi se afla in mijlocul naturii salbatice. Ba chiar din loc in loc erau damburi din acelea ca sa te zgaltaie si sa nu adormi la volan din pricina monotoniei peisajului si a caldurii.

Din loc in loc prin copaci am remarcat pungi de plastic colorate si ma gandeam ce porci trebuie sa fie aia care au aruncat asa ceva din masina drept in natura. Cum ma gandeam eu asa intens la asta o aud pe ghida spunand…hei stiti de ce sunt pungile alea prin copaci? Ele nu sunt puse intamplator acolo ci marcheaza locul de intrare pentru a ajunge la un trib maya care traieste in acea directie. Am inceput sa ciulesc urechile, credeam ca maya au disparut, dar ei traiesc bine mersi si in ziua de azi, urmand vechile lor obiceiuri, adanc in inima junglei si nu ies de acolo niciodata. Sunt foarte multe triburi la care este foarte greu de ajuns, ele pot fi si la 30 de km in inima junglei, pornind de la acele semne in copaci. O data pe an capeteniile lor ies si merg la un festival anual, mai degraba o intalnire a triburilor, la Merida, doar atunci si doar capeteniile, se arata in public iar orasul este in sarbatoare. Maya poarta vesminte albe stralucitoare iar femeile au camasi brodate cu flori colorate care aduc destul de bine cu costumele noastre antice. Triburile care traiesc mai aproape de sosea, aproape insemnand 5-6 km in jungla, trimit uneori tineri cu produse lucrate manual, pentru a face troc cu ceea ce le trebuie lor de genul semninte si animale (purcei) sau pasari (gaini, rate). Acesti tineri merg pe jos pana la sosea, leaga acolo o punga colorata in pom, si iau o masina de ocazie pana in orasul cel mai apropiat. La intoarcere stiu unde trebuie sa coboare si sa intre in jungla pentru a ajunge acasa. Fata ne-a povestit si despre shamanii maya, cei care sunt renumiti ca prin forta vindecatoare a plantelor junglei pot vindeca absolut orice boala inclusiv cancerul. Acestia sunt si mai greu de gasit, dar nu imposibil. Cu ajutorul unui ghid trebuie sa ajungi la un trib din jungla si apoi sa astepti venirea shamanului. Shamanul traieste singur in jungla, nimeni nu stie unde, adunand plante si fierband leacuri. Din cand in cand viziteaza triburile. Doar asa poate fi gasit, cand vine el.

Ei si tot povestind asa, am ajuns la prima piramida din planul nostru de vizitare EK BALAM. Este destul de bine amenajata, dezgropata in mare parte, si aici am avut multe lucruri interesante de invatat. Am urcat pe ea si am descoperit bine acoperite cu pergole din paie si plante niste statui extraordinar de bine pastrate. Langa una din ele ne-am oprit si fata ne-a explicat ca acela este modelul de frumusete absoluta pentru maya. Un pitic cu o mana mai scurta decat cealalta, un picior mai scurt si celalalt mai stramb si cu ochii strabici, pe modelul cu unul se uita la ceapa si cu altul la slanina si le vede duble pe ambele! Uimiti am intrebat cum adica asta e frumusetea si nobletea absoluta? Ei bine, maya admira tot ce este deosebit, tot ce nu face parte din standard, ba mai mult pentru a fi frumosi in viziunea lor, copiilor mici le legau niste bilute in dreptul ochilor ca sa ramana strabici. Mai aveau obiceiul si sa le lege capetele nou-nascutilor si sa le stranga tare cu carpe ude ca sa il faca foarte conic si cat mai alungit posibil, pe model Oblio. Si personajul din statuie avea un astfel de cap conic-tuguiat si alungit. Maya venerau pur si simplu defectele fizice asa ca toate mamele se straduiau sa isi sluteasca copiii pentru a avea parte de un viitor luminos. Cu cat mai slut era copilul, cu atat putea sa ajunga mai sus pe scara sociala. Oamenii insemnati erau venerati. Tot aici ne-a explicat cat de greu se dezgroapa piramidele din jungla. Ele sunt foarte usor de depistat de la inaltime, in Yucatan, pentru ca peninsula e plata, oriunde apare un deal, sigur e piramida. Problema abia dupa asta incepe, trebuie defrisata padurea crescuta deasupra. Se numeroteaza fiecare piatra si se fotografiaza pozitionarea ei. Apoi se smulg radacinile plantelor, operatiune care practic face sa explodeze intreaga structura si pietrele sa sara in toate partile. Abia ulterior conform pozelor si numerotarii pietrelor, piramidele se reconstruiesc. Munca este titanica si implica enorm de multi bani, timp si munca! Iata de ce majoritatea piramidelor si oraselor inghitite de jungla nu vor fi descoperite niciodata. Am atasat o poza care demonstreaza ca de la nivelul solului e imposibil sa vezi o piramida la 1 metru distanta de tine, datorita plantelor care o ingroapa. Poti trece pe langa ea fara sa ai idee ca ea este acolo, desi este enorma. EK BALAM este un sit foarte frumos si avand in vedere ca a fost prima piramida vizitata in Mexic, ne-a ramas in suflet si in minte. Este mai putin cunoscut si vizitat de turisti si chiar se poate urca pe marele templu spre deosebire de Chichen Itza. Atentie la coborare, intotdeauna e mai greu decat la urcare, scarile sunt foarte abrupte. Privelistea de sus merita toti banii…. deasupra junglei, deasupra tuturor, vantul prin plete, soarele in fata, suflet purificat!

Recomand cu caldura vizitarea ei.

Voi continua povestirea cu urmatorul sit, un loc vizitat de foarte multi turisti, CHICHEN ITZA si cu multe alte informatii despre civilizatia maya.

---

VIZUALIZĂRI: 1916 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI