La Pensiunea Milka

TIPĂREȘTE

Daca pentru sejurul din Polonia de la Zakopane, am ales Willa Wisienka, pentru cele doua nopti petrecute in Tatra Vestica, in Slovacia de asta data, am ales Pensiunea Milka. =))

Aceasta pensiune a fost aleasa cam tot dupa aceleasi criterii ca si pensiunea din Polonia; sa aiba un prêt rezonabil, o nota si recenzii bune pe site-ul booking.com(avea nota 9,1), sa se poata anula rezervarea gratuit cu cat mai putine zile inainte de data sejurului, sa fie intr-o zona linistita fara circulatie intensa auto sau pietonala.

Pensiunea se gaseste in micuta localitate Habovka, care este lipita practice de mai maricica localitate Zuberec, ce reprezenta “polul nostru de interes” prin prisma traseelor de drumetie ce se pot face de acolo.

Stiam ca pensiunea noastra se gaseste pe o straduta lateral, paralela cu soseau principal ce traverseaza localitatea, in apropierea unui parau, care ne-a placut in fotografiile de prezentare, acolo fiind amenajata un mic ponton din lemn cu bancute, un foisor si o vatra pentru foc de tabara. Ne gandeam ca pensiunea este chiar pe malul acestui lac. Nu a fost chiar asa, pensiunea fiind de fapt pe partea opusa a drumului de acces, trebuind sa iesi din curte sa traversezi straduta, si sa ajungi in zona amenajata ca parcare a pensiunii, unde intrau cam 8 -10 masini, direct pe iarba, de unde coborai intr-adevar chiar pe malul paraului Studeny Potoc (Praul Rece), unde gaseai acel micut ponton din lemn, unde am stat in fiecare seara la aer curat, si la o bere rece, foarte rece, ajutati fiind in racirea dozelor de bere chiar de apele paraului. In cateva minute dozele scufundate in apele sale erau déjà foarte reci, tocmai bune pentru potolirea setiei. Nu degeaba se numea… … Paraul Rece. =))

Faptul ca acest mic loc frumos amenajat pe malul paraului era nu direct in curtea pensiunii ci peste sosea, trecand prin micuta parcare amenajata pe iarba nu ne-a deranjat deloc, din contra era si mai mare linistea, iar faptul ca era cu vreo 2 metri sub nivelul soselei si al parcarii, erai ferit si de “priviri indiscrete”. A fost fain acolo.

Revenind la pensiunea noastra, ajungand in poarta ei, ghidati si de un indicator cu numele ei aflat la drumul principal, am coborat din masina, am intrat in curte, trecand pe langa primul corp d clafire, ajungand la un alt corp de cladire aflat in spatele curtii. Aici erau déjà vreo 2 familii asezate la o masa afara la umbra unei umbrele mari de soare. Am salutat, fiind intampinati imediat de gazda noastra, o femeie, de varsta a doua, energica, dar…. care nu stia o boaba de engleza.

Ne-a invitat in interiorul pensiunii, in sala de mese foarte incapatoare de la parter, unde se afla si un mic birou cu rol de receptie.

Am completat fisele de cazare, am platit cash cazarea, conform conditiilor de plata prezentate pe pagina pensiunii de pe booking. Apoi am fost condusi spre cele 2 camere ale noastre. O camera a fost la parter, traversand sala de mese, intrandu-se intai intr-un hol al camerei si apoi in camera propriu-zisa, era usa de separare si intre hol si camera. Din acest hol se intra si in baia camerei.

Baia camerei am observant ca era amenajata si pentr ua fi utilizata de persoane cu dizabilitati locomotorii, cu bare de sprijin, din acest motiv fiind si foarte larga.

La fel de spatioasa era si camera, avand o masa si 2 scaune pe o latura, un dulap incapator, cu 4 usi de incapea si un mini- frigider in dulap, acolo chiar gasindu-se unul, televizor in coltul opus mesei, fixat pe o etajera sus pe perete, chiar si un cd player, o comoda complete mobilierul si asa mai mult decat suficient al camerei.

Pe jos pardoseala din gresie atat in baie cat si in camera. Lenjerie alba pe pat.

Prosoape albe, moi si curate, iar la baie doar hartie igienica, inclusiv rezerva, dar in schimb nu am avut nici gel de dus si nici sapun.

Ce ne-a placut a fost faptul ca in baie, langa lavoar era o etajera foarte incapatoare pe care-ti puteai aseza toate cosmeticile si cele trebuincioase toaletei.

Cealalta camera am avut-o rezervata la etaj, unde ajungeai urcand o scara din lemn, ajungand intr-un hol larg, unde era asezata si ocanapea, o zona de relaxare. Aici se gaseau cateva camera, parca vreo 4. Nu am avut frigider in camera, in schimb erau un frigider mare pe hol, pe care-l puteau utiliza toti turistii cazati pe acest nivel. Exista pe o latura si o chicineta bine dotata unde-ti puteai pregati de mancare in regim de self-catering.

Camera de la etaj avea pardoseala din parchet laminat. Lenjeria de pat in aceasta camera nu continea cearsaf pe pat ci doar o husa de pat ca si cele de la Willa Wisienka, la Zakopane.

Dulapul de haine comparative cu cel din camera de jos era mult mai mic, cam pe jumatate, dar pentru noi, pentru 2 nopti a fost mai mult decat incapator.

O masa cu 2 scaune completa mobilierul din camera.

Camera mobilata simplu, dar foarte functionala,cu pereti vopsiti in alb, era foarte primitoare.

Nici aici, ca si camera de la parter, camera nu avea balcon, iar semnalul internet, wi-fi, gratuit slab in camera, spre limita de deconectare. In schimb in zonele comune era foarte bun.

Toata pensiunea, incepand cu sala de mese, zonele commune de relaxare si terminand cu camerele erau foarte curate.

Dimineata o zareai pe gazda noastra, incinsa cu un sort alb, trebaluind, la fel o vedeai si dupa-amiaza punand la locul lor cele deranjate, sau curatate cele murdare. Aveai senzatia ca femeia aceasta nu se odihneste deloc. Dar erao prezenta discrete, nu deranjanta.

Aveai si optiunea de a servi masa la pensiune, atat mic-dejunul, dar si pranzul sau cina, doar trebuia sa comunici cu o zi inainte acest lucru.

Erau cazati in perioada cat am stat noi acolo si cateva familii cu copii destul de mici care au mancat mic-dejunul la pensiune, concuzia fiind ca mancarea era ok.

Intr-o zi am observant ca gazda noastra s-a intors acasa cu o sacosa de ciuperci de padure, cu hribi (pitoance cum se numesc pe la noi, prin zona Apusenilor0 care stim ca sunt foarte gustoase, culese probabil prin padurile din apropiere. Mirosea atat de bine in toata pensiunea dup ace a pregatit acele ciuperci… … … … incat nici nu mai pot scrie cu gandul la acele delicioase ciuperci. =))

Chiar daca gazda noastra nu cunoastea lb. engleza, era foarte atenta cu noi, incercand sa ne explice cum putem ajunge la diferite obiective turistice din zona, intersandu-se cand ne intorceam din plimbare cum a fost si pe unde am fost. Mai prin semne, mai prin cateva cuvinte in engleza, alte cateva in slovaca si multe zambete, astfel ca ne intelegeam de minune.

Plus ca gaseai la intrarea in sala demese si cateva pliante foarte utile cu obiectivel turistice ale zonei.

Intr-o seara cand a mdorit sa reglam un pic farurile masinii, vazand capota masinii ridicata, a venit imediat la poarta, in parcare sa ne intrebe daca avem vreo problema.

O femeie de nota10. Nu degeaba se spune ca omul sfinteste locul!

In curtea maricica a pensiunii gaseai 2 mese cu umbrele de soare, cateva sezlonguri dar si un mic loc de joaca pentru copii. O mica peluza cu iarba “regulamentar” tunsa si floricelele ce inveseleau atat curtea dar si pensiunea, aceau primitoare aceasta pensiune.

Ce ne-a mai placut aic, este faptul ca pensiunea era amplasata pe o straduta linistita, fara trafic auto, cu case cahiar daca nu excelau la capitolul arhitectura deosebita, erau majoritatea cam dupa acelasi tipc si frumos aliniate. Copilasii se plimbau nestingheriti cu bicilcetele sau trotinetele, si daca ne intalneau in strada, langa masina, ne salutau. :)

O pensiune pe care o recomand, la care as mai veni cu placere.

P. S. Chiar daca nu are legatura cu pensiunea, dar care ni s-a parut mai mult decat interesant, uitand sa prezint acest aspect in articolul scris despre zona zuberec, este faptul ca mergand pe jos intr-o seara de la pensiune catre pizzeria unde am mancat, am trecut pe langa scoala localitatii. Ne-a atras imediat atentia desenul de pe asfaltul din curtea scolii, un desen cu vopsea, schematizat, a unor strazi, cu zebre pentru traversare a pietonilor, probabil facand parte din probele practice, demonstrative, ale unei discipline scolare, in care te invata in scoala regulile circulatii pe strada. No comment!

---

VIZUALIZĂRI: 1588 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI