Super vacanta in Obertraun

TIPĂREȘTE

Am fost si eu in Austria la schi, si am zis ca hai sa impartasesc si celorlalti din experienta.

Perioada: 29 Decembrie 2008 - 02 Ianuarie 2009.

Am fost cazati in satul Obertraun Winkl (aprox 80 km sud-est de Salzburg, pe malul lacului Hallstatt), la pensiunea Dachsteinhof. Camera cu 1 pat matrimonial, toaleta si dusul pe hol, dar le-am folosit doar noi din simplul motiv ca ceilalti care erau cazati pe acelasi etaj aveau camere cu baie. Se pare ca noi am fost mai lenti la programare si camerele cu dus si baie erau deja luate (cu toate ca am facut rezervarea inca de pe 1 Septembrie).

Despre pensiune numai de bine. Se vede de la o posta ca gazda incearca sa iti ofere in primul rand liniste, si spun asta in primul rand datorita faptului ca nu sunt televizoare in camere, si nici in baruletzul de la parter unde se serveste micul dejun/cina. Doar un radio cu muzica in surdina. Ca veni vorba de mancare, din nou numai de bine. Mic dejun clasic, cu mezeluri, ceai si fructe. Dar nu orice mezeluri, ci doar de cea mai buna calitate inclusiv schwaitzer-ul care se cam stie ca la noi e cam scump. Ca veni vorba de preturi, pretul total pentru 2 persoane, 4 nopti, demipensiune a fost de 360 euro. Un pret foarte bun as putea sa spun avand in vedere preturile practicate de agentiile de la noi. De aceea sfatul meu este sa iti cauti cazare direct pe site-urile austriece (eu de exemplu am rezervat prin http://www.inneres-salzkammergut.at/)

Avand in vedere ca am fost singurii care am optat pentru cazare cu demipensiune, gazda gatea seara doar pentru mine si sotie. Astfel ca ne-a intrebat daca sunt anumite tipuri de carne de care nu mancam, daca ne place carnea de "turkey" (cu toate ca nepricepandu-se foarte bine la limba engleza, la cina am constatat cu uimire ca ei prin turkey inteleg ratza, ceea ce nu ne-a deranjat deloc). De asemenea in ultima zi ne-a intrebat daca ne place pestele, astfel ca la cina ne-a pregatit peste din lacul Hallstatt, nu stiu exact ce anume, dar a fost foarte mare si foarte bun. La fiecare cina, inainte de felul principal aveam si cate o supa de asemenea foarte gustoasa.

Locatia pensiunii - foarte buna, in special pentru cei care merg pentru schi. Fix din fatza pensiunii porneste drumul care urca la telecabina (se ajunge rapid, este doar 1 km) si de acolo cu telecabina. De la altitudinea 600 m urci in aprox 15 minute pana la altitudinea 2100 si ajungi in complexul de schi Krippenstein, unde sunt cateva partii destul de fainutze. Desigur, cu teleschi-urile si telescaunele aferente. Atentie, mai este si o partie lunga, pe care se poate cobori de la cota 2100, pana jos la 600 m, la telecabina. Insa este cu foarte multe portiuni pentru avansati atat din cauza ca este foarte abrupta, cat si pentru ca fiind foarte multa umbra, exista multe portiuni cu gheatza pe sub zapada, ceea ce este destul de periculos (pe mine chiar m-a costat o luxatie destul de serioasa la mana stanga).

Preturile nu mi s-au parut foarte mari: un skipass pentru o zi, asta insemnand permis de schiat, abonament la telecabina urcat + coborat nelimitat si abonament nelimitat la teleschiurile si telescaunele de la Krippenstein, deci toate astea la 34 euro pt o zi pt 1 adult. Preturile scad pentru copii, pensionari sau daca optezi sa-ti iei pt mai multe zile. Eu la inceput mi-am luat pt o zi si am fost destul de inspirat pentru ca fix in prima zi m-am lovit destul de tare la mana si a doua zi nu am putut schia. Abia a treia zi am mers din nou insa nu am putut sa schiez decat foarte putin in primul rand din cauza ca era o zi cu ceatza dar si din cauza mainii stangi care imi dadea emotzii sa nu cad din nou pe ea.

O sa mai aduc aici in discutie ca o posibila optiune de cazare pentru cei care merg in zona si hostelul Jutel. Este la distanta de aprox 3-400 m de Dachsteinhof, unde am stat eu. Il recomand pentru ca la Jutel a stat un verisor de-al meu pentru care tot eu am cautat cazare. Insa nemaifiind locuri la Dachsteinhof, doamna de la inneres-salzkammergut.at/ m-a indrumat la Jutel si atat varu-mio cat si prietena-sa au fost foarte multumiti de conditii. Ei au dat si mai putin: 245 EUR/2 pers cu demipensiune, aceeasi perioada ca si mine, deci 4 nopti. Deci aprox 125 euro/pers, pomana curata (si in plus aveau si cabina de dush in camera si mic dejun/cina tip bufet suedez, deci cat poti sa bagi in tine).

Asa cum a mai spus lumea care a fost in zona, inca de la inceput te mira linistea care domneste in zona. Pentru cei neobisnuiti poate fi un pic chiar scary. La sosire, daca ajungi de exemplu in jurul pranzului cum am facut-o noi, ai impresia ca oamenii sunt toti plecati si casele sunt toate goale. Insa e doar o impresie. Masini foarte putine, drumurile locale foarte inguste, abia cat sa incapa o masina, dar cu toate acestea nu mi s-a intamplat niciodata sa dau nas in nas cu o masina. Din pacate in aceasta perioada (septembrie-aprilie) pesterile din zona sunt inchise. Noi pornisem cu gandul de a vizita si pesterile. La fel in ceea ce priveste mina de sare din Hallstatt, nu se poate vizita pana in aprilie.

Ar mai fi de mentionat si celelalte locatii din zona care merita vazute. Avand in vedere ca a doua zi nu am putut schia (adica pe 31 Dec 2008), am zis ca hai sa dam o raita prin zona. Astfel ca dimineata dupa micul dejun am urcat in masina toti 4 (doar eu eram amatorul de schi, asa ca celorlalti trei le-a picat bine) si am mers dupa cum urmeaza: Altmuster (vizitat lacul Traunsee), Attersee (vizitat lacul Attersee), Salzburg (vizitat diferite chestii) si inapoi catre Obertraun insa pe alta ruta: St. Gilgen (unde am vazut si lacul Wolfgagsee) si apoi Bad Ischl-Hallstatt-Obertraun. De remarcat satul St. Gilgen: stradute inguste si intortocheate, pietze discrete, hoteluri si pensiuni mici si cochete, si avand in vedere ca eram cu cateva ore inainte de anul nou, peste tot erau focuri aprinse, casele, strazile impodobite de sarbatoare (simplu si cu bun gust) si lumea statea la o vorba la tarabele la care se vindea carnatzi si ceai fierbinte, in diverse combinatii cu whisky sau rom. Pe fond se auzea muzica clasica in surdina si toata lumea se plimba alene pe strazi fara sa vezi pe nimeni alergand, urland sau grabindu-se. La fel si in Obetraun unde am fost cazati, de Revelion am iesit un piatza centrala a satului, in fatza primariei s-a pus muzica, s-au facut focuri (niste buturugi de 1-1, 5 m puse pe verticala care ardeau si dadeau caldura, s-a baut ceai cu diferite combinatii (rom, etc) iar la 12 noaptea pe o muzica gen Jean-Michelle Jarre a fost un foc de artificii super, dupa care s-a pus muzica clasica si lumea a dansat vals.

Si cel mai important lucru care m-a lasat cu gura cascata in toata Austria: bai nene cum facetzi de nu aveti pe strada nici o bucatzica de hartie aruncata aiurea?????? Invatati-ne si pe noi! Va rugam! Totul arata de parca ar fi niste angajatzi care umbla pe strazi zi si noapte si aspira orice rest, orice chistoc, orice hartie, orice fir de praf. Impecabil! O nota de 10 si pentru traficul lor, nu ma refer doar la cel de pe autostrada unde se stie ca se circula ca lumea, dar si la cel de pe drumurile nationale, unde se circula constant cu 100-110 la ora in afara localitatii si cu 50-70 in localitate. Depasiri foarte putine, chiar daca drumul permite o sa te miri cand o sa vezi ca nimeni nu te calareste sa te depaseasca, ci lumea merge frumos, in acelasi ritm zeci de kilometri.

Daca o sa-mi mai amintesc ceva esential o sa mai adaug ulterior.

Toate bune!

---

VIZUALIZĂRI: 3348 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI