Palatul Wilanow, resedinta regelui Ioan Sobieski al III-lea

TIPĂREȘTE

O alta minunatie de palat, care a apartinut regelui Ioan Sobieski al III-lea si sotiei sale, Marysieńka Sobieski, este palatul Wilanów, situat in partea de sud-est a Varsoviei.

E situat la circa 20 km fata de Orasul vechi, la capatul liniei de autobuz 116, la circa 100 metri de statie. In zilele de joi intrarea este libera, insa e necesar sa iti procuri biletul care permite accesul la ora programata.

Constructia acestuia a inceput in 1677, proiectul extinzandu-se timp de 18 ani, devenind un palat dupa modelul francez al lui Ludovic al XIV–lea. Dupa moartea regelui, palatul a devenit proprietatea mai multor familii de nobili polonezi, unii neglijandu-l si lasandu-l in ruina, altii redandu-i vechea stralucire. Palatul a stralucit„ca in vremurile bune” , in perioada printului Adam Czartoryski si a fiicei sale, ducesa Izabella Lubomirska, care au modificat arhitectura exterioara a palatului si au extins gradinile. In prezent, palatul e in proprietatea statului, nefiind afectat de distrugerile razboaielor, suferind o renovare completa finantata de UE, in perioada 2004-2008.

Inainte de a intra in curtea palatului, am trecut pe langa Biserica Sfanta Anna, ridicata de acelasi Adam Czartoryski, in cripta careia se afla o parte dintre mormintele familiei Potocki. Aceasta a suferit daune imense in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, insa o pictura cu tematica Bunei Vestiri a supravietuit in altar.

In curtea palatului, pe partea stanga se afla un impresionant mausoleu sculptat, Mausoleul Potocki, ce adaposteste ramasitele a doi fosti proprietari ai palatului, Stanisław Potocki si sotia sa Aleksandra (nascuta Lubomirska). E inconjurat de un grilaj metalic, pe un postament in trepte, strajuit de patru lei si scuturi cu stemele heraldice ale celor doua familii. Acestia pazesc baldachinul in stil neo-gotic ce adaposteste mormantul comun, deasupra caruia sunt statuile celor doi.

Mergand pe aleea principala am ajuns la poarta principala, masiva, din fier forjat, sprijinita pe coloanele inalte de granit sculptat, in varful carora sunt asezate doua statui reprezentandu-i pe Marte si pe Venus, simbolizand razboiul si pacea. Curtea este pazita de un urs, personificare a perseverentei si curajului si de un caine, simbolizand vigilenta si fidelitatea.

Palatul, colorat in galben cald, in forma de U, are doua aripi simetrice, insa in partea dreapta exista anexele, care adaposteau bucataria, grajdurile si odaile personalului, iar in prezent aici isi are sediul administratia palatului si e deschisa vizitatorilor o cafenea.

Intrarea in palat se afla in aripa dreapta a palatului, pe hol aflandu-se macheta acestuia si o expozitie vestimentara feminina, din epoca regelui Ioan Sobieski al III-lea. Vizita continua la etaj, unde se afla camerele chinezesti ale lui Stanisław Potocki, un ansamblu de trei sali amenajate si dotate in stilul palatelor chinezesti, originale, apartinand secolului al XVIII-lea.

In una dintre incaperi este expus un obiect unic, Masa Nanban, realizata in secolul al XVII-lea, in Japonia, decorata cu lac, sidef, aur si argint. Pentru a fi conservata cat mai bine, e asezata intr-o vitrina, cu iluminare redusa si temperatura stabila.

In Camera chinezeasca cu cufere, imaginile dragonilor decoreaza tavanul casetat, insa tapetul cu model oriental al acestei camere este reconstruit. In vitrine sunt expuse obiecte din portelan, smalt si mici colectii de artizanat care contin articole originale din Orientul Indepartat printre care si renumitii pantofi din matase diafana, pe care eu ii ador. Vazele mari sunt punctul culminant al acestei camere, cu decoratiunile lor multicolore ce combina elemente aurii, rosii si albastru cobalt.

Ultima incapere chinezeasca este Camera cu acuarele, al carei nume vine de la scenele orientale pictate pe pereti. Biroul rosu dateaza inca din vremea lui Augustus al II-lea si a fost refacut de catre Stanisław Kostka Potocki.

Am trecut apoi in Salile de vanatoare, cu peretii acoperiti cu„lemn fals” , o tehnica de finisare a lemnului ce utilizeaza vopsea pentru a imita aspectul si textura diferitelor specii de arbori. Pentru a pastra aerul oriental, in prima camera, mobilierul european, cele două comode si biroul, sunt acoperite cu lac adus din Asia. In schimb, cele doua dulapuri asezate pe mesele console sunt europene, imitand arta Orientului Indepartat.

Cea de-a doua Sala de vanatoare a servit drept birou lui August Potocki, proprietarul palatului Wilanów in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pasionat de vanatoare. Se remarca doua mese ovale avand tablele pictate cu scene de vanatoare si o canapea cu tapiserie inspirata din fabulele cu animale ale lui La Fontaine.

La parter am vizitat Apartamentul printesei Izabela Lubomirska, care cuprinde trei camere: salonul, dormitorul de aur, anticamera familiei Lubomirski si baia, amenajate in conformitate cu ultimele tendinte in arta.

In Salon sunt atarnate farfurii si boluri din Orientul Indepartat, dar si oglinzi englezesti, iar cateva manechine cu haine in culoarea albastra, preferata contesei, cunoscuta și sub numele de Marchiza Albastra, completeaza decorul.

Dormitorul de Aur, avea pe vremea Izabelei Lubomirska, peretii acoperiti cu un fel de tapet impodobit cu ornamente florale, motive chinezesti si arabescuri, care erau la moda in secolul al XVIII-lea. Patul principesei si setul de cinci fotolii au fost realizate de un atelier local de tamplarie.

Antecamera ilustreaza perfect gustul pentru arta al Izabelei, avand oglinzi englezesti intre ferestre, mobilier tapitat in Franta, un birou si o soba circulara bogat ornamentata.

Pe pereti sunt atarnate portrete ale Izabelei, ale celor patru fiice ale ei, ale parintilor ei si ale celor doi gineri.

Salonul Alb, cea mai somptuoasa incapere, cu oglinzile venetiene asezate in fata ferestrelor, pentru a crea impresia de infinit, este totodata si cea mai eleganta incapere a palatului, avand interiorul complet alb, iar pardoseala cu placi de marmura model table de sah (patrate alb si negre). A fost sala de concerte si receptii, gazduind si astazi astfel de evenimente, pianul asteptand invitatii. Doua seminee de fonta sunt amplasate pe pereti diferiti, fata in fata, iar deasupra lor, sunt doua boxe suspendate, folosite de catre instrumentisti pentru a evolua. Acestea au fost descoperite dupa cel de-al doilea razboi mondial, in timpul restaurarilor. Peretii sunt decorati cu portrete, printre care si doua tablouri de mari dimensiuni, reprezentandu-i pe regele Ioan Sobieski al III-lea şi pe Stanislaw Kostka Potocki, intemeietorul muzeului Wilanow, in postura semeata de calaret. Langa semineul de la intrare, se poate admira o reproducere in relief a aceluiasi portret al lui Potocki, realizata din cristal de Meissen.

Statuia ecvestra a lui Ioan Sobieski al III-lea il infatiseaza pe rege in pozitia invingatorului, calul sau zdrobind doi turci sub copitele lui. Aceasta a fost initial pozitionata in Marele vestibul si a fost ulterior mutata in actuala locatie. De aici am ajuns in Galeria Poludniowa, cunoscuta sub denumirea de Galeria inferioara de sud, unde sunt expuse statui albe din marmura si granit, cu un tavan decorat cu casete pictate si in basorelief. Intr-o sala mica cu peretii caramizii, Lapidarium, sunt expuse obiecte din perioada antica.

In continuare am strabatut cele mai frumoase incaperi ale palatului, dedicate regelui si sotiei sale, prima dintre ele fiind Biblioteca, ce a gazduit o bogata colectie de carti ale regelui, mutata apoi la proprietatea familiei sale din Żółkiew (acum Zhovkva, Ucraina). Podeaua este cea mai veche si autentica din palat, realizata din placi de marmura in trei culori. Tavanul e decorat cu picturi care reprezinta alegorii ale celor doua stiinte principale ale secolului al XVII-lea, Filosofia si Teologia. Intr-o vitrina sunt expuse arme si cateva obiecte asiatice, precum si un portret miniaturial al lui Konstantyn, cel mai mic fiu al lui Sobieski.

Apartamentul regelui este alcatuit din patru incaperi: Antecamera, Dormitorul, Cabinetul chinezesc si Garderoba regelui. Antecamera functiona ca o sala reprezentativa, unde invitatii si curtenii asteptau audienta la rege. Plafonul este in intregime pictat cu alegoria iernii, iar pe peretii tapetati cu catifea imprimata, sunt agatate oglinzi stil Régence si cateva tablouri de mari dimensiuni, intre care cele mai pretioase par a fi Portretul in picioare al lui Ioan Sobieski, Portretul lui cu familia si Batalia de la Viena.

Din antecamera am patruns in Dormitorul regelui, incaperea in care regele primea oaspetii. Peretii sunt acoperiti cu catifea imprimata cu desene alb-albastre, iar parchetul podelei are modele geometrice. Si aici plafonul este pictat cu o alegorie, de data aceasta simbolizand vara, cu un chenar in relief si tablouri rotunde cu figuri de ingeri sau care reprezinta activitati de vara la tara. Un tablou il reprezinta pe Ioan Sobieski sezand si altele doua o infatiseaza pe regina Marie Casimire. Ramele oglinzilor Regency sunt decorate si ele cu motive de vara. Mobilierul este alcatuit din canapele tapitate cu aceeasi catifea folosita la capitonarea peretilor, patul regal, acoperit de draperii purpurii, cu decoratiuni aurite si o copie a unei comode purtand o tava din argint aurit daruita regelui de catre cetatenii Cracoviei dupa celebra sa victorie in batalia de la Viena.

Din dormitorul regelui, am ajuns in Cabinetul chinezesc, la moda in acea perioada, regele Ioan Sobieski al III-lea amenajand si el unul dintre birourile sale private cu motive din Orientul Indepartat. Decorul de astazi al Cabinetului chinez este insa rezultatul reamenajarilor din vremea lui Augustus al II-lea. O nota particulara a incaperii sunt peretii decorati cu paneluri din lemn pictate cu lac si acoperite cu mici piese din argint cuprat. Frescele de pe tavan infatiseaza pasari exotice si dragoni.

Din cabinetul chinezesc se trece in Garderoba regelui, care servea pe vremea lui Sobieski ca dressing, insa astazi nimic nu aminteste de vechea utilizare.

Cabinetul olandez a folosit initial pentru a expune lucrari ale maestrilor olandezi, inclusiv Rembrandt insusi. Amenajarea actuala, inclusiv fresca din tavan dateaza din vremea regelui Augustus al II-lea. Interiorul este decorat cu mobilier saxon, oglinzi Régence, iar peretii sunt acoperiti cu catifea cu motive imprimate in relief.

Apartamentul reginei Marie Casimire este simetric cu cel al regelui, constand din Antecamera, Dormitor, Cabinet Al Fresco si Cabinet cu oglinzi. Antecamera a servit drept vestibul, decorul fiind la concurenta cu cel din antecamera regelui. Plafonul este pictat cu scene din alegoria toamnei, iar in chenar stucat, picturi ce prezinta activitati specifice acestui anotimp, continuand seria anotimpurilor, inceputa in camerele regelui.

Catifeaua genoveza imprimata in relief, in culorile negru, auriu si rosu, capitoneaza peretii pe care este agatata pictura reprezentand-o pe Maria Casimire cu copiii, realizata de acelasi autor ca si tablourile alegorice ale anotimpurilor de pe plafoanele dormitoarelor si antecamerelor.

Dormitorul, una dintre cele mai impresionante camere baroc, are un pat mult mai mare decat cel al regelui, cu draperii de matase alba si catifea rosie, toaleta originala a reginei, un ceas de perete cu oglinzi, o oglinda Régence de colt si o masa Régence, pe care este asezata cutia originala din argint aurit de bijuterii a reginei. Plafonul este pictat cu alegoria primaverii si picturi infatisand activitati specifice primaverii.

In Cabinetul cu oglinzi este pastrat un plafon cu o imagine a Aurorei, care contine cripto-portrete ale Mariei Casimire si ale fiilor ei.

Cabinetul Al Fresco este decorat cu picturi murale originale din secolul al XVII-lea care reprezinta scene mitologice cu Apollo. Decorul a fost descoperit in timpul restaurarilor in 1955, inainte de descoperire aici fiind amplasata o scara de lemn care ducea la nivelul superior al palatului.

Ne-am intors apoi pentru a ajunge in Marele vestibul, care, pe vremea regelui Ioan Sobieski al III-lea, era cea mai mare camera din Palat, folosita initial ca Sala de mese, bogat decorata.

Aceasta asigura legatura dintre camerele regale situate pe cele doua laturi ale sale: camerele regelui, in dreapta intrarii si ale reginei Marie Casimire, in stanga. Peretii sunt placati cu marmura in doua nuante, alba si cafenie, iar plafonul complet alb este ornamentat cu stucaturi reprezentand cele patru vanturi mitologice. Singurele elemente de mobilier aflate in sala sunt ceasul vertical cu oglinzi, o raritate in lume si cele doua mese franceze, dintre care una cu incrustatii de onix.

Capela este o mica incapere construita la initiativa Aleksandrei Augustowa Potocka, pentru a comemora moartea regelui Ioan Sobieski al III-lea, fiind opera unor artisti renumiti ai epocii.

Aceasta a fost ultima incapere vizitata, aripa de nord fiind la momentul vizitei noastre temporar inchisa, pentru renovare. Ne-am multumit chiar si cu atat, concluzionand, inainte de a ne muta in exterior, in gradini, ca resedinta regala de la Wilanow este poate cea mai desavarsita transpunere in materialitate a dragostei pe care Ioan Sobieski al III-lea a purtat-o sotiei sale. In prezentarea gradinilor palatului, care urmeaza, voi sintetiza povestea de dragoste a celor doi.

---

VIZUALIZĂRI: 697 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI