O plimbare de o zi prin orașul Gent printre picături de ploaie

TIPĂREȘTE

În vezi impresii spuneam că în sejurul din Bruxelles îmi propusesem să văd neapărat Gent și l-am văzut într-o plimbare de o zi făcută cu transportul în comun, metrou, tren, autobuz.

Marți, 2 aprilie dimineața, pe la 8 și jumătate, plecam de la cazarea noastră din Rue de Laeken spre Stația de Metrou De Brouckere, 6 – 7 minute de mers pe jos, de unde cu Metroul 4 am ajuns în circa 7 minute la Stația Gare du Midi.  

Ajunși la ieșirea din Stație poarta mea de nu se deschidea. Am vrut să merg la cea alăturată dar am auzit o voce: „Poftiți pe aici!” și am văzut poarta de servicii deschizându-se. Era cineva din personalul stației de metrou, român din Bacău, stabilit de 19 ani în Bruxelles. Am stat puțin de vorbă, apoi s-a oferit să ne conducă la Casa de Bilete a Căilor Ferate. Pe drum am vorbit despre țară, spunea că el și băiatul lui care lucrează deja s-ar întoarce în România, dar soția vrea să rămână acolo, ne-a povestit despre Belgia și capitala ei cu foarte mulți expați, marea majoritate arabi, destul de mulți africani dar și români. A așteptat să cumpărăm bilete, 26 euro dus – întors de persoană, și ne-a condus la peron unde ne-am despărțit cu mulțumiri și urări de bine.  

Pe la 9 și jumătate ajungeam la destinație, Gara Sf. Petre din Gent.

Gent în flamandă, Gand în franceză, este capitala provinciei belgiene Flandra de Est. Numele orașului derivă din mai multe limbi, care semnifică „deltă, confluență, gură de râu” , datorită așezării sale la confluența a două râuri, Leie și Scheldt.  

Așezarea Gent a fost locuită încă din epoca de piatră, continuând să fie locuită în perioada romană. A devenit un mic oraș - stat în secolul 11 pentru ca în secolul 13 să fie al doilea cel mai mare oraș din Europa de nord după Paris. Au urmat perioade de creșteri și descreșteri, astăzi fiind un oraș - port cu peste 250.000 de locuitori, al treilea ca mărime în Belgia.

Este cunoscut ca „oraș al bicicletelor” , cu cea mai mare rețea de piste pentru biciclete, aproape 400 de kilometri, peste 700 de străzi cu sens unic unde bicicletele au voie să meargă împotriva curentului și cu primul bulevard pentru biciclete din Belgia, unde mașinile sunt considerate „oaspeți” și trebuie să meargă în spatele bicicliștilor, cu multe și mari Parcări pentru biciclete.  

O atracție deosebită este centrul orașului, zonă pietonală unde arhitectura medievală intactă și foarte bine conservată și restaurată atrage împreună cu cele trei mari festivaluri ce se desfășoară în Gent anual peste 1,5 milioane de turiști.  

Prima oprire în Gent a fost la St. Pietersstation (Gara Sf. Petre), principala stație de cale ferată din Gent, o gară veche, are aproape 150 de ani, mică atunci, azi mare, printre cele mai mari din Belgia, modernă, cu 12 Peroane lungi și late, cu Scări rulante și cu Lift, cu o Stație de autobuz în fața ei și o Stație de tramvai cu acces direct la peron, chiar și cu o Parcare pentru biciclete. Aici am coborât din trenul de Bruxelles și de la Peronul 6 am plecat cu Autobuzul P4 la Stația Korenmarkt (Piața de Grâu) , circa 15 minute, și în continuare pe jos circa 150 de metri. Biletul costă 2,6 euro și este valabil pe orice mijloc de transport o oră de la prima taxare. Se  plătește cu cardul, am folosit Revolut.

St. Niklaaskerk (Biserica Sf. Nicolae) , primul obiectiv turistic la care ne-am oprit, se află în Cataloniëstraat, are site sintniklaaskerk.be și poate fi vizitată, fără taxă de acces, zilnic între orele 10 – 16.  

A fost construită în stil gotic schelde, cel mai auster stil arhitectural specific regiunii Schelde din Belgia și Olanda, de-a lungul secolului 13, mai târziu, în secolele 14 și 15, i-au fost adăugate Capelele Breslelor. Interiorul este de exceptie, foarte înalt și realizat din piatră, cu mai multe Coloane, o Cupolă deosebită și multe Statui de sfinți, din marmură albă. Deosebit este și Exteriorul din piatră de culoarea gri – albăstruie, cu un singur turn, Turnul de trecere, aflat nu deasupra intrării, ci deasupra intersecției coridoarelor principale și laterale.  

Ne-am continuat plimbarea trecând prin Emile Braun Plein (Piața), Emile Braun fiind primar în Gent în anii 1930 când a fost instalată De Fontein der Geknielden (Fântâna Tinerilor  Îngenunchiați) , cinci tineri identici, introvertiți, goi, cu brațele încrucișate la piept și capul lăsat stând în genunchi pe marginea unui bazin de apă, apreciată de unii ca formă de protest împotriva tiraniei, hulită de alții care o consideră imorală, numind-o Pisserkes (Pipi-i necesar) .  

Foarte repede am ajuns la Sint-Baafsplein (Piața Sfântul Bavo) , principala piață a orașului) oprindu-ne la Belfort van Gent (Clopotnița din Gent) parte a Patrimoniului Mondial UNESCO împreună cu alte Clopotnițe din Belgia.  

Este vizitabilă zilnic între 10 și 18 cu o taxă de 9 euro, se poate urca cu un lift la platforma de văzut și pozat priveliștea uluitoare asupra orașului spre toate punctele cardinale.  

A fost construită în circa 80 de ani fiind finalizată în anul 1380, partea superioară fiind reconstruită de mai multe ori, în special pentru a găzdui numărul tot mai mare de clopote, astăzi sunt 54 ce alcătuiesc un impresionant carillon (instrumentul muzical de origine flamandă constituit din cât mai multe clopote prevăzut uneori cu o claviatură).  

Mai multe despre Clopotniță găsiți pe site-ul historischehuizen.stad.gent/nl/belfort. Am urcat și coborât cu liftul oprind la fiecare nivel la întoarcere. La nivelul 0 este Dragonul din vârful turnului și machetele turnului în diferite etape, la nivelul 1, Casa Clopotelor, la nivelul 2 Sala Roelland cu imensul clopot și la nivelul 3 Tamburul. De la ieșirea din lift se mai urcă o scară îngustă și spiralată până la platforma de sub ceas. Afară ploua destul de tare, bătea și vântul, începuse să plouă când am ajuns la turn dar când am coborât, după circa o jumătate de oră ploaia se oprise și ne-am putut continua plimbarea la Lakenhalle (Hala de pânze) aflată în fața ei, o clădire cu trei etaje în care a funcționat Piața de textile în evul mediu.  

Am mers apoi la Koninklijke Nederlandse Schouwburg (Teatrul Regal Olandez) nu pentru un spectacol.... Construit la sfârșitul secolului 19 în stil eclectic cu caracteristici renascentiste are o bogat împodobită Fațadă cu partea centrală încununată de un Fronton monumental cu un foarte frumos Mozaic. Pe Fațadă se află și cinci Statui, patru bărbați în costume din secolul 17, ce reprezintă cele patru camere ale retoricii, (asociații de poeți și interpreți amatori), din Gent și o femeie cu o liră, geniul muzicii.  

În fața lui, Jan Frans Willems Gedenketekenmonument ridicat în anul 1899 în memoria scriitorului flamand, părintele mișcării pentru promovarea culturii flamande în prima jumatate a secolului 19 când Belgia era condusă de francezi.  

Am mers apoi la St. Baafskathedraal (Catedrala Sf. Bavo) , cea mai veche și cea mai maiestuoasă biserică din Gent, imensă, în care a fost botezat Carol al V-lea cel Sfânt.  

Este o biserică gotică ridicată pe la mijlocul celei de-a doua jumătăți a secolului 13. În secolele următoare au fost efectuate ample lucrări în stil gotic, s-au adăugat un cor, capele, nave laterale fiind adusă la forma actuală.  

Se află pe Strada St. Baafspleinstraat, 1, are site sintbaafskathedraal.be, fiind vizitabilă duminica între 13 și 17, în celelalte zile între orele 10 – 17.  

De departe se vedea biserica imensă, impresionantă prin dimensiuni și Exteriorul ei din piatră, predominant de culoare gri. Se remarcă Fațada decorată cu detalii arhitecturale elaborate și sculpturi, dar mai ales prin Turnul cu cinci nivele, încoronat de patru pinacole, turn ce oferă o panoramă grandioasă asupra orașului. Le-am văzut, le-am pozat și am pășit în Interiorul sumbru datorat „Pietrei Tournai” de culoare închisă. Am pozat impresionantul Amvon rococo de la mijlocul secolului 18 realizat din stejar aurit, marmură albă și neagră cu un grilaj din fier forjat. Catedrala găzduiește multe opere de artă religioase dar cea mai faimoasă și valoroasă rămâne Altarul. Este un Retablu înaripat, un „Poliptic” realizată de frații Van Eyck, o capodoperă a Renașterii timpurii, având pe partea lui fixă „Adorația Mielului Mistic” . Este așezat în spațiu protejat, accesul la el se face cu o taxă de vizitare de 12,50 euro. Am achiziționat bilete, am așteptat puțin și am ajuns în fața grandiosului Poliptic. Am avut timp să-l vedem, să-l pozez și să-l privesc, este impresionant atât prin dimensiuni, 325 pe 520 centimetri cât și ca pictură. La el se ajunge și pe scări sau cu liftul pentru persoanele cu probleme de deplasare și nu numai. Altarul este imens, are multe capele laterale ce se pot vizita.

Am părăsit Biserica mergând la mica Piață Achtersikkel, cu clădiri din secolele 14, 15, de remarcat Turnul de colț din cărămidă aparentă și Turnul rotund din cărămidă tencuită și văruită terminat cu un Punct de belvedere din piatră, octagonal. Am continuat plimbarea până la Monument Gebroeders Van Eyck (Monumentul Frații Van Eyck) din Limburgstraat, omagiu adus de gentenari celor doi pictori, frații Van Eyck, Hubert și Jan. Tot ei aduc un omagiu și antreprenorului și spionului industrial născut în Gent care, la sfârșitul secolului 18 „a adus” din Anglia și răspândit în Belgia și Franța tehnologia engleză de fabricare mecanică a bumbacului, Monument voor Lieven Bauwens, o statuie din bronz de circa 3 metri pe un soclu de piatră așezată în piața cu același nume.

Am trecut pe lângă Geeraard de Duivelsteen (Castelul lui Gerard Diavolul) o clădire din secolul 13, gotică, cu ferestre ascuțite, turnulețe și un donjon, proiectată de Gheeraert Vilain, supranumit Diavolul, reședință pentru cavaleri, arsenal, mănăstire, apoi seminar, chiar și închisoare, azi Arhivele Statului.  

Am continuat plimbarea până la Gent Stadhuis (Primăria) ce se poate vizita în grup organizat, nu am vizitat-o, pe site stad.gent/nl se pot afla detalii. Am văzut doar exteriorul impresionant cu cele două Fațade ce provin de la două clădiri din perioade și stiluri arhitecturale diferite: Fațada din Strada Hoogpoort de la începutul secolului 16 în stilul gotic târziu flamboyant, contrast puternic cu cea din Strada Botermarkt finalizată în prima parte a secolului 17. Această aripă în stil renascentist are Coloane și Pilaștri dorice, ionice și corintice inspirate de palatele italiene, iar nișele de pe fațada Primăriei sunt ocupate de statui ale unor nobili din Flandra.

Am mers apoi în Bij St. Jacobs, populara piață din centrul orașului, loc de întâlnire pentru localnici, pelerini și turiști, la St. Jacobskerk (Biserica Sf. Iacob) , o adevărată fortăreață romanică a credinței și a rezistenței armate. Ridicată în secolul 12, puternică și impunătoare, este și azi în picioare fiind un amestec interesant de arhitectură predominant romanică cu elemente gotice și baroce. Are Fațada din piatră gri-cenușie, masivă cu mai multe Ferestre înalte și înguste și o Fereastră rotunda vitrată și atașate la ea două Turnuri în stil romanic cu acoperișuri diferite. Al treilea este Turnul Clopotniță de formă octogonală, construit încă de la prima zidire a bisericii.

Lângă Biserică, Standbeeld Karel Waeri (Statuie lui Karel Waeri), Waeri, numit și Béranger din Gent, popularul cântăreț folk din a doua jumătate a secolului 19, ținând vioara în mână este așezat în vârful unei coloane de circa 5 metri, acoperită cu scene din cântecele sale satirice, politice, relaxante, comice sau ambiguu erotice. 

Am continuat plimbarea prin Vrijdagmarkt (Piața de Vineri), piață istorică din centrul orașului ce funcționează acolo din anul 1199. Este cunoscută pentru Monumentul Jacob van Artevelde, statuia unui erou local din timpul Războiului de 100 de ani. Piața este cunoscută și pentru clădirile ei istorice, printre ele două monumentale Art Nouveau, Bond Moyson și Ons Huis cu impresionante Fațade neorenascentiste ridicate de Partidul Socialist în anul 1899, respectiv 1902.

Am trecut Râul Leie peste Zuivelbrug (Podul de lactate), odinioară aici era Piața de lapte și am mers pe malul apei cu case vechi, tradiționale, frumos colorate printre care și Huis van Alijn (Casa lui Alijn), azi Muzeul de Folclor, muzeul culturii locale din secolul 20 până la Vleeshuisbrug (Podul Măcelăriei) aflat lângă vechea Vleeshuis (Măcelarie) a orașului. 

Am ajuns în St Veerleplein (Piața Sf. Veerle), la Hrad Gravesteen (Castelul Conților). Înconjurat în secolul 10 de Ziduri de apărare mari, puternice, cenușii, cu Turnuri și Creneluri, azi muzeu de armuri mult apreciat de copii, oferea și oferă și acum perspective panoramice la oraș. Este vizitabil cu programari la anumite ore și număr maxim de vizitatori zilnic între orele 10 și 18 cu diferite taxe de vizitare, pentru noi 13 euro de persoană. Mai multe detalii se găsesc pe site-ul muzeului historischehuizen.stad.ge ... /nl/gravensteen. 

Vizavi de castel, Poarta de la vechea Piața de Pește împodobită printre altele cu Statuia lui Neptun din marmură ce veghează râurile Scheldt și Lys din Belgia, bărbatul și femeia de la nivelul inferior. Acum, aici este Centru de Informare Turistică, orar 10 – 17, unde am găsit câteva pliante și multe informații date de amabilul personal al Centrului.

În mijlocul Pieței se ridică o coloană înaltă de granit, în vârful ei un leu încoronat purtând steagul armelor Flandrei. Este Monument Sire van Maldegem (Monumentul Părintelui Maldegem), copia unuia dintre cei patru stâlpi de biciuire din Piața medievală, loc de execuție a pedepselor, coloană amplasată acolo în anul 1926. 

Am mers apoi la Grasbrug (Podul de iarbă), lângă el Debarcaderul pentru plimbări pe canalul Lieve până la Turnurile Rabot, detalii în poza 62. 

Știam de debarcader și plimbări și doream să continui plimbarea cu un vaporaș dar era o zi noroasă, plouase puțin mai înainte, peste câteva minute ploua din nou, am renunțat și am continuat plimbarea pe jos, pe Cheiul Leiei. Cele două maluri au denumiri diferite, Korenlei (Strada porumbului), cel stâng, Graslei (Strada cu ierburi, legume) malul drept, cunoscute pentru pentru clădirile lor medievale impresionante, în trecut hale de breaslă, depozite și case de comerț, azi terase, restaurante, cafenele. Am ajuns la St. Michielsbrug (Podul Sf. Mihail), monumentalul pod vechi de peste 100 de ani pe care ești înconjurat de 360 de grade din frumusețea orașului, vegheat de Sf. Mihail, care sus pe un stâlp de iluminat omoară dragonul. Lângă el St. Michielskerk (Biserica Sf. Mihail), ridicată în stil gotic târziu, cu un Turn înalt de 46 metri. În Interiorul bisericii se află numeroase picturi și sculpturi ale unor cunoscuți maeștri printre ele Golgota lui Van Dyck.

Ne-am continuat plimbarea pe Ramenstraat, cu restaurante și cafenele, unde se prepară și autenticul „ramen” japonez spre Karmelieterkerk (Biserica Carmelitelor). Construcția începută pe la jumătatea secolului 17 a fost finalizată după mai bine de 50 de ani, fiind realizată din gresie albă și piatră albastră într-o tranziție de la stilul baroc la clasicism.  

De aici am plecat spre Oud Begijnhof St. Elisabeth (Vechiul Beghinaj Sf. Elisabeta), fondat în secolul 13, „colțul sfânt” unde comunitățile de beghine romano-catolice, ortodoxe sau protestante trăiau o viață evlavioasă, „împreună în izolare”, fără a depune un jurământ monahal. Era odinioară un adevărat orășel cu circa 100 de case. Din anul 1998 este Patrimoniul Mondial UNESCO în grupul de beghinaje belgiene. 

Am mers mai întâi la St. Elisabethkerk (Biserica Sf. Elisabeta) romano-catolică, fondată în secolul 17, o biserică în stil gotic, cu o Fațadă simplă dar frumoasă, cu Interiorul simplu dar elegant, cu vitralii deosebite, totul îndemnând la reculegere, la reflecție. Ne-am plimbat pe străzile mai largi sau mai înguste, printre casele mai mari sau mai mici, albe sau cărămizii, am trecut și pe la Statuia „Bruges-la-Morte”, omagiul adus de sculptorul Georges Minne lui George Rodenbach, autorului cărții cu același nume. Am ajuns la St. Andreaskerk (Biserica Sf. Andrei) ortodoxă, sfințită în 1997 cu Fațada împodobită cu cei 12 apostoli din mozaic. De aici am mers la Rabotkerk (Biserica Rabot) protestantă, o clădire de căramidă simplă, sobră, elegantă. 

Am părăsit liniștitul Beghinaj și am mers la Het Rabot, Poarta de apă a orașului, un pod fortificat peste Lieve construit 1488 cu două Turnuri și între ele o Ecluză, parte a zidului de apărare a Gentului. Până aici ajunge vaporașul în croazieră pe canal.

Lângă el Stația de Autobuze Rabot de unde am luat același Autobuz P4 cu care am mers la Gara Sf. Petre și apoi la Bruxelles unde am ajuns pe la ora 18.

A fost o plimbare plăcută, chiar dacă a fost nu numai „printre ci și prin picături”, nu prea multe, nici prea dese, în care am văzut piețe, străzi și clădiri deosebite, statui și picturi unice, unele semnate de artiști celebri, orașul fiind un adevărat „muzeu în aer liber”. Mă gândeam dacă ar fi fost o zi cu soare superbele clădiri care erau destul de întunecate prin stilul auster gotic schelde ar fi arătat mult mai bine!

Mi-a plăcut orașul, mi-au plăcut gentenarii, mi-au plăcut monumentele văzute și sunt convinsă că vă vor place când le veți vedea, mai întâi în poze, apoi și în realitate. Mergeți acolo și nu veți regreta!

---

VIZUALIZĂRI: 698 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI