MoMA - Muzeul de Artă Modernă NY

TIPĂREȘTE

Să fi fost într-o frumoasă dupămiază de început de octombrie la New York, cu temperaturi încă onorabile, când hoinăream prin Manhattan, împreună cu fiica mea, locuitoare a Brooklyn-ului când, ”ex abrupto”, m-a întrebat: ”Tată, vrei să-l vezi pe Brâncuși? ” Întâi am crezut că nu am auzit bine, apoi am rămas interzis câteva zeci de secunde bune și, în final, am râspuns tot cu o întrebare: ”Unde să-l văd?! ”. Și mi-a arătat o clădire micuță, cu 6 etaje, destul de modernă ca stil, pe care scria MoMA - Museum of Modern Art.

Văzusem în vizitele anterioare Guggenheimul și Metropolitan Museum, dar de MoMA nu auzisem. Acum știu că acest muzeu poate rivaliza oricând cu celelalte două, în ceea ce privește comorile artistice deținute.

La muzeul situat în intersecția lui Fifth ave. cu 53rd. street se ajunge cel mai bine cu metroul până la stația din strada 53 sau cea din 5 ave.

Am intrat și am nimerit într-un soi de grădină, (”Grădina sculpturilor”), dotată cu flori, tufișuri, bănci și statui moderne, plus două cafenele, unde te puteai relaxa în voie. De aici pe o altă ușă, am pătruns în holul central, care roia de lume și unde trona recepția, la care puteai achita taxa de intrare - 25$ de persoană (studenți 14$, vârstnici peste 65 de ani 18$ și copii sub 16 ani - gratuit) și puteai primi pliante gratuite și informații. În zilele de vineri, între orele 16,00 - 20,00, INTRAREA ESTE GRATUITĂ. Cel mai rentabil este procurarea unui ”New Yory Pass” (85$), care îți permite intrarea liberă nu nmai la MoMA, ci și la încă 90 de obiective turistice ale New York-ului. Noi nu am plătit intrarea, fiica mea lucrând la JP Morgan Manhattan Chease Bank, unul dintre sponsorii muzeului, avea pass de intrare gratuită, înclusiv pentru membrii familiei. Ba am fost scutiți și de controlul de securitate executat de paznicii muzeului.

Și acum câteva elemente de istorie a muzeului. Au existat trei personalități, iubitoare de artă, dar și dispunând de mijloace financiare redutabile - Abby Aldrich Rockefeller (soția vestitului magnat american), Lili P. Bliss și Marry Quinn. Sullivan, care, la începutul secolului XX, au decis să înființeze un muzeu dedicat exclusiv artei moderne, cu scopul de a contribui la educția artistică a publicului american și de a-i face cunoscuți pe artiștii contemporani, așa că, văzând și fâcând, muzeul a fost inaugurat la data de 7 noembrie 1929. Succesul la public a fost atât de mare și achizițiile de artefacte atat de bogate, încât muzeul și schimbat de trei ori locația, ultima în 1939, în Midtown Manhattan, unde se află și astăzi. Este vizitat de 7.000 - 12.000 de vizitatori zilnic și de cca 2 milioane anual (cu un maxim de 3,1 milioane în 2013).

Muzeul expune la etajele 2,4(artă modernă americană) și 5 (salile Picasso și Dali) peste 3600 de opere (multe din ele capodopere!) din totalul de 200.000, începând din secolul XIX și până astăzi, Etajul III găzduiește peste 10.000 de desene în creion sau în tuș, colaje și alte exponate realizate în tehnici neconvenționale. Tot aici este o subsecție de arhitectură și o colecție de fotografii, stampe și cărți poștale ilustrate. La etajul I, într-o sală de cinematecă pot fi văzute filme din colecția care cuprinde 22.000 de pelicule, printre care și filmul ”Pollock”, unde rolul principal a fost interpretat de actorul Ed Harris. Tot aici găsim și o bibliotecă cu peste 300.000 de volume referitoare, ca și filmele de altfel, la artiștii a căror opere sunt expuse. Cca 75.000 de opere sunt disponibile online. Achizițiile de piese valoroase, aparținînd unor artiști contemporani, continuă și în prezent, fiind o recunoastere certă a valorii acestor artiști.

Ei unde să mergem mai întâi?! Nici nu am stat să mă gândesc prea mult și am cerut înformații despre cum să ajungem în sala unde erau expuse capodoperele marelui nostru sculptor Constantin Brâncuși. Aceasta, țineți-vă bine! , cuprindea nu mai puțin de 89 de lucrări semnate de el și achiziționate cu grijă de către conducerea MoMa, dealungul timpului. Aici am putut admira sculpturi celebre cum sunt cele intitulate ”Măiastra” (una dintre primele lucrări în care apare motivul păsării), ”Pasărea în spațiu”, ”Peștele”, ”Negresa blondă”, ”Socrate”, etc. Din total de 89 exponate sunt expuse 24, iar 25 sunt accesibile online. Oare noi mai avem în țară, de toate, 89 de capodopere brâncușiene sau ne pregătim să le înstrăinăm și pe acestea care mai sunt?! Mi s-a înegurat inima citind o plăcuță, unde Constantin Brâncuși era trecut de naționalitate francez, nâscut în România, fără ca nimeni din așa zișii ”oameni de cultură” din România să ia atitudine și să le spună clar: Constantin Brâncuși, de naționalitate român s-a născut în România, a trăit în România, și a emigrat, în Franța, unde în 1953 (cu 4 ani înainte de a muri) a DEVENIT cetâțean francez! De haram să ne fie! .

Muzeofilii și nu numai, care vizitează MoMa, mai pot admira tablouri de Van Gogh (”Noapte înstelată”,”Mâncătorii de cartofi” și altele pe care nu le văzusem când vizitasem muzeul ”Van Gogh” din Amsterdam), ”Domnișoarele din Avignon” și ”Vază cu flori” în sala Picasso, ”Marea scăldătoare” în sala Paul Cezanne, ”Persistența memoriei” în sala Salvator Dali, ”Dans” în sala Henri Matisse. Ca să nu mai vorbim de întâlnirile extraordinare pe care le-am avut cu pânzele semnate Miro, Mondrian (”Broadway Boogie Woogie”), Georges Seurat, Claude Monet; Paul Gaugain, Gustav Klimt și bineînțeles artistul reprezentativ pentru expresionismul abstract american, Jackson Pollock.

În muzeu te mai poți întâlni și cu pictori români, dacă ai destul timp ca să-i cauți (o jumătate de zi e o nimica toată). Întâi am dat peste numele lui Bogdan Achimescu (n. 1965) cu un exponat, apoi de Pic Adrian, Victor Brauner, Horia Damian, Ion Grigorescu, Arthur Segal, Dan Perjovschi, Marcel Janco, Reuven Rubin, Frederick Kiesler, Saul Steinberg, Daniel Spoerri, Tristan Tzara, Louis Schanker și poate că mai sunt și alții, dar nu i-am dibăcit pe toți. Toți cei enumerați s-au născut în Romănia și au avut calitatea de cetățean român până cănd au emigrat și au solicitat altă cetățenie. Am avut parte și de o surpriză plăcută. Am aflat că din 2010, dintre curatorii muzeuuii face parte și o româncă, Roxana Marcoci, licențiată la Sorbona și cu un doctorat luat la NYU's Institute of Fine Arts, ceea ce, nu-i așa, nu-i de ici de colo.

Muzeul este deschis pentru vizitatori între orele 10,30 și 21,00. În interior este menținută o temperatură de 21,1 grade C și o umiditate relativă de 50%. Praful este sters cu regularitate, cel mai greu exponat de curățat este elicopterul Bell 47 D1 (produs în 1945), în toată mărimea lui naturală, suspendat de tavanul casei scărilor, operație care se face de patru ori pe an. La etajul II este și un bufet, unde cei care au venit la muzeu direct de la slujbă, pot încropi o gustare... Se recomandă ca vizitarea muzeului, mai ales dacă dispuneți de suficient timp, să se facă de sus în jos, începând cu etajul VI. La etajul III am aflat și un magazin de suveniruri, unde cei care au bani pot achiziționa, printre altele și litografii după tablourile îndrăgite:Nu am întrebat de prețuri gândindu-mă că mi-ar fi venit greu să ajung cu o asfel de comoară (întreagă) în România.

MoMa mai găzduiește,pe cei 12.000 m patrați din săli, expoziții itinerante, aduse din vreme la cunoștința publicului larg sau face schimb temporar de exponate cu marile muzee ale lumii.

Am încercat să fac niște fotografii, dar mi s-a atras politicos atenția asupra semnului ”Fotografiatul interzis” și am aflat că, în caz de recidivă, puteam fi condus, tot atâta de politicos, afară din muzeu.

În final recomand călduros o vizită la acest muzeu,CEL MAI MARE MUZEU DE ARTĂ MODERNĂ DIN LUME nu de altceva, dar măcar acolo să ne întâlnim cu un român, cu care România se va mândri și peste veacuri:CONSTANTIN BRÂNCUȘI!

---

VIZUALIZĂRI: 1980 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI