British Library, British Museum, Windsor Castle & Windsor Royal Tattoo

TIPĂREȘTE

Joi 12 Mai 2011

Inainte de a pleca in Anglia, cu destul timp inainte, am urmarit paginile cu Events. Vroiam sa fac si ceva mai deosebit in afara vizitelor “obligatorii” pe la muzee si alte atractii turistice. E bine sa vedeti paginile cu “Events”, ale siteurilor importante care ofera informatii despre Londra. In perioada in care urma sa fiu eu in Londra, am prins spectacolul lui Nikki Yanofsky de la Queen Elizabeth II Hall, despre care am scris aici iar pentru Joi, am ales: Windsor Royal Tattoo (click aici). Windsor Royal Tatoo este un eveniment care are loc in fiecare an in luna mai. Regina deschide portile gradinii ei de la Castelul Windsor si acolo are loc acest show. Banii castigati din bilete sunt donati armatei britanice si trupelor care lupta prin Afghanistan, Iraq etc. Incepand cu ora 20.00 incepea spectacolul Royal Tattoo, iar in timpul zilei aveam: “The Royal Windsor Horse Show” – fel de fel de competitii de calarie. De asemenea mai multe magazine si mai multe exponate ale armatei. Cu biletul de la Tattoo, aveam intrarea gratuita si la Horse Show, care se desfasura pe perioada intregei zile. Am zis ca am sa acord jumatate de zi Windsorului, sa vad castelul, centru orasului etc. apoi vom merge la Royal Show unde vom sta pana seara cand va incepe Royal Tatoo.

Mai trebuie sa mentionez un site: See Tickets (click aici), atat la showul lui Nikki Yanofsky cat si la Royal Tatoo, am cumparat bilete prin aceasta agentie. Cred ca sunt printre cele mai mari. E bine sa le vedeti pagina daca sunteti interesati de events, dar cautati bilete in mai multe locuri. S-ar putea ca in alt loc sa gasiti mai ieftin.

Plecarea inspre Windsor se poate face din statia Paddington sau statia Waterloo. Din Paddington, calatoria dureaza mai putin si trenurile sunt mai dese. De asemenea Paddington era mai potrivita pentru mine deoarece stateam in nord. Am zis ca-n prima jumatate a zilei leg ceva de prin zona asta, iar dupa amiaza mergem la Windsor. Cum British Library si British Museum sunt in Nord, acestea doua mi-au picat cel mai bine. In prima instanta am vrut sa merg la British Museum prima data, dar am schimbat planurile din mers, deoarece British Museum se deschide pe la 10. Am mers prima data la:

British Library

Pagina Oficiala (click aici)

Cea mai apropiata statie de metrou este King's Cross/St Pancras, prin care trec urmatoarele linii: Hammersmith and City, Piccadilly, Northern, Circle, District, Metropolitan si Victoria.

Noi am venit cu Northern Line din Finchley si am coborat la King’s Cross. De la metrou, in vreo 5-10 minute se ajunge la British Library. Am ajuns exact la 9:30 in curtea din fata muzeului si era coada. Cei care stateau la coada nu erau turisti. Erau oameni care veneau la librarie pentru studii, cercetare etc. S-a deschis la 9:30 si a mers extrem de repede. In vreo 3 minute eram inauntru. Pe turisti ii intereseaza in special o singura camera: “The Sir John Ritbalt Gallery – Treasures of the British Library”. Aici este o expozitie permanenta, unde se pot vedea cele mai importante comori ale librariei. Unele din exponate sunt schimbate, dar cele importante sunt acolo tot timpul. Pe pagina lui Rick Steves, este oferita gratis o harta a acestei camere si un ghid audio, care poate fi copiat in format mp3. Am sa atasez poza cu harta acestei camere. Singura diferenta este, ca eu am intrat pe usa care pe harta lui Steves apare ca iesire. Nu am vazut cealalta usa sa fie deschisa. Lumina dinanuntru este destul de scazuta, pentru a proteja exponatele. Toata camera cred ca are vreo 150 -200 de metri pereti. Nu este o camera mare, dar detine lucruri importante. Aici nu poate fi vorba de a rata ceva. Pe pagina asta (click aici) ni se da lista cu exponatele din fiecare vitrina. Daca vreti sa aflati mai multe despre un exponat anume, consultati acea lista. Trebuie sa spun ca fotografitul in aceasta camera este interzis si nici nu am incercat sa fac vreo poza. Ca sa va faceti o idee cum arata camera, vedeti acest video (click aici)

Sa luam cateva la rand:

De exempul vitrinele cu “Sacred Texts”contin urmatoarele (lista luata de pe pagina British Library):

CODEX SINAITICUS

•A Mandala representing the twenty-four Jinas Or 13472

Din aceasta lista, sa luam doar un exemplu: Codex Sinaiticus –cea mai veche biblie completa din lume. Adusa de la manastirea Sf Ecaterina din Peninsula Sinai – manastire despre care a vorbit si iulianic foarte pe scurt aici (click aici). British Library detine cele mai multe pagini din aceasta carte. Alte pagini mai sunt la Manastirea Sf. Ecaterina, la Biblioteca Universitara din Leipzig si la Sankt Petersburg. Paginile de la British Library se gasesc online si pe siteul lor aici (click aici). Toate aceste pagini impanzite in lume au fost reunite in format digital in urma unui proiect initiat de British Library si singurul loc unde puteti gasi aceasta Biblie in versiune completa este online, aici: www.codexsinaiticus. org (click aici).

“Codex Sinaiticus este cea mai veche Biblie din lume, care a fost digitalizată, tradusă şi publicată pe Codex Sinaiticus

Azi, o parte din manuscris este păstrată la British Museum din Londra (aprox. 400 de pagini), restul fiind la Biblioteca Naţională din Leipzig, în Rusia şi la mănăstirea “Sf. Ecaterina” din peninsula Sinai. ” (sursa Wikipedia).

Codex Sinaiticus, e doar un exemplu, deoarece ne intereseaza cumva direct. E o senzatie stranie sa vezi toate aceste carti “de capatai” una langa alta. Daca despre Biblie, sa zic ca mai stiam cate ceva – mi-am observat ignoranta privind celelalte religii. Ce au ele in comun? Cartea!

In vitrina cu Illuminated Manuscripts, veti gasi mai multe “manuscrise iluminate”, carti cu multe desene si caligrafii. Foarte multe poleite in aur sau argint. Majoritatea sunt lucrarile calugarilor, care copiau de mana textele importante, inaintea descoperiri tiparului, dar mai sunt si alte carti – de exemplu bestiarele. De mentionat aici: Lindisfarne Gospels. Ar fi prea mult sa vorbesc despre fiecare carte in parte si nici nu am competenta necesara. Mai am multe de citit, pentru a-mi face macar o parere generala.

O alta sectiune importanta e sectiunea “Dawn of Printing”, unde printre altele se poate vedea una dintre primele biblii tiparite – The Gutenberg Bible. Inventia tiparului in Europa (el fusese descoperit cu mult inainte de chinezi) a revolutionat productia de carti.

O sectiune speciala este dedicata pentru Magna Carta - actul prin care Regele John renunta la anumite puteri, fiin fortat de baroni. Prin aceasta hartiuta, apare un precedent - suprematia legii. Regele nu mai este egal legii, ci trebuie sa i se supuna.

De asemenea veti mai vedea alte caiete de notite ale lui Leonardo da Vinci – Codex Arundel in sectiunea “Science”. Sunt cateva codexuri ale lui Leonardo da Vinci impanzite prin lume, printre proprietari se numara si Bill Gates care a dat milioane bune pentru a le avea. Codex Forster il vazusem la Victoria & Albert – not bad, doua codexuri in tot atatea zile :). Aici mai gasim si “Sidereus Nuncius”, prima publicatie stintifica a lui Galileo Galilei si prima carte de medicina ilustrata, de Joannes de Ketham, tiparita in Venetia pe la 1500.

In sectiunea Music, aveti opere importante, scrise de mana de autori ca Handel, Beethoven Mozart. Ce e interesant e ca sunt casti, langa aceste vitrine si poti asculta muzica in timp ce te uiti la notele muzicale. Pentru muzicieni – it must be something. Tot aici ii gasim si pe Beatles.

In sectiunea Historical Documents, gasiti jurnalul capitanului Robert Falcon Scott – cel ce a murit dupa ce a ajuns la Polul Sud, o scrisoare a lui Charles Dickens catre Adam Sedgwick, o pagina de Sigmund Freud din 1907 din 'Der Dichter und das Phantasieren' (Poetul si Fantezia) si altele.

Mai exista e sectiune dedicata lui Shakespeare & Contemporaries, unde avem un First Folio, apoi: “Literary manuscripts and printed books”, unde-i gasiti pe Oscar Wilde, Viriginia Woolf, Wordsworth, Lewis Caeroll etc. Chaucer, Beowulf...

Desigur ca mai exista si o sectiune cu “Maps & Views”, unde vedeti treptat cum hartile au inceput sa fie din ce in ce mai detaliate cu trecerea timpului si descoperirea unor noi teritorii.

Cred ca am pierdut vreo ora pe aici – dar am plecat cu senzatia ca am multe de invatat, de citit, de descoperit.

Dupa cum am zis, camera e mica, dar valoarea exponatelor, atat in bani, cat si pentru istoria omenirii e inestimabila. Nu as rata o vizita la British Library – este o experienta aparte. Am incercat sa vorbesc cat de cat despre highlights, dar personal cred ca am de ma documentat mult mai mult. M-a impresionat povestea lui Codex Sinaiticus, dar am foarte multe de citit despre fiecare dintre exponate. Vecini de seama. Vizita de la British Library a fost o placere si datorita faptului ca am venit de dimineata si nu era nimeni. Adica eram vreo patru sau sase vizitatori in toata camera. Am putut sta pe indelete in fata fiecarei vitrine si chiar trece de mai multe ori pe la ce mi s-a parut interesant. Daca ar fi fost aglomerat, nu cred ca ar fi fost la fel de placut.

Dupa ce am terminat cu British Library, am hotarat sa mergem la British Museum. Nu sunt chiar foarte aproape unul de celalat, dar am pornit pe jos. Nu stiu ce autobuz as fi putut lua sa ajungem mai repede. Cred ca am facut aproximativ vreo 10 minute, poate putin mai mult. De-a lungul drumului sunt mai multe harti care-ti arata unde esti. Am folosit intrarea dinspre Montagne Place, trecand prin Russel Square.

British Museum

Pagina Oficiala (click aici)

Statii de metrou la 10 min. distanta: Russell Square, Holborn si Tottenham Court Road.

Despre British Museum e greu de scris, datorita multimii de exponate care le ofera (vreo 8 milioane). Pentru o instruire prealabila, informatiile sunt atat de multe, incat te ametesc. Cand esti acolo – la fel. Sunt prea multe de vazut si de asimilat. Am petrecut mai multe ore aici, dar nu cred ca as fi putut sta mai mult. De la un moment dat, nu mai poti fi atent si degeaba te plimbi. Pentru cei care au mai mult timp la dispozitie cred ca doua vizite in doua zile diferite, ar fi o idee. Adica o jumatate de zi, pentru o anume parte a muzeului, iar intr-o alta zi de vazut restul. A fost foarte aglomerat si foarte multi tineri galagiosi, un alt lucru care nu este foarte placut.

Dupa cum am mai zis si-n celelalte reviewuri, eu m-am folosit in special de hartile lui Steves. Le ofera gratis pe siteul lui si sunt insotite si de un ghid in format mp3. In hartile si turul lui, e prinsa in special aripa de vest a muzeului.

M-am uitat si la hartile de pe siteul muzeului si sunt foarte bine puse la punct. Sunt linkuri pentru fiecare galerie, direct de pe harta. Prin galerii gasiti mai multe inscriptii cu “A history of the World in 100 Objects” (click aici). Este un proiect derulat impreuna cu BBC in care este prezentata istoria lumi prin prisma a 100 de obiecte pe care le puteti gasi in British Museum. Pentru fiecare din cele 100 de obiecte, gasiti poze, explicatii in text si cate un scurt audio produs de BBC, toate pe pagina British Museum. Ca sa va faceti o idee despre unele dintre obiectele care le veti vedea, e bine sa consultati aceasta lista – organizata cronologic. Datorita faptului ca e organizata cronologic, locatia numerelor in muzeu e anapoda. De aceea aceasta lista e buna doar pentru o documentare prealabila, asupra unora dintre highlights. Majoritatea exponatelor din muzeu sunt organizate in special dupa provenienta geografica + veti gasi majoritatea statuilor mari, fresce etc. la primul nivel, iar lucrurile mai marunte la nivelele superioare. La subsol, sunt putine camere – una este cu inscriptii Romane si Grecesti, alta cu arhitectura – multe capete de coloane etc si designuri arhitecturale.

Am intrat pe la Montagne Place Entrance, am trecut pe langa statuia - Hoa Hakananaiun “moai" de pe Insula Pastelui (recomand sa vedeti filmul Rapa Nui click aici, mie mi-a placut mult) si am ajuns in Central Court. Cu cateva minute in urma eram langa Codex Sinaiticus, adus tocmai din Sinai, acuma treceam pe langa o statuie adusa din Insula Pastelui :) Dupa o tura prin Central Court am inceput cu Ground Floor – aripa de west. In primele camere veti gasi statui din Egipt. Unul dintre cele mai importante obiecte din aceasta camera este Rosetta Stone – piatra pe care a fost gasit inscriptionat acelasi decret in trei limbi – Egipteana Veche, Demotica si Greaca Veche. Datorita acestor inscriptii s-au putut descifra hieroglifele. Aici mai gasim statui ale lui Ramses, o bucatica din barba Sfinxului, statui de animale care reprezinta zeii egipteni etc. Mumiile sunt la etaj. In aceste camere gasim doar statui.

Dupa Egipt, urmeaza camerele Asiriei.

“Asirienii au trăit în nord-estul Mesopotamiei. Au creat un imperiu puternic, fiind unul dintre cele mai puternice imperii din Orient. În mil. III î. Hr. , pe cursul mijlociu şi superior al râului Tigru constituie o serie de oraşe-state: Assur, Ninive, Urbilum (Arbela). Orientul antic ca 1400 î. Hr. Leu asirian Zeul lor principal era Assur, al cărui nume a fost împrumutat capitalei imperiului. Foloseau în război care de luptă, din care arcaşii trăgeau în inamic din fuga cailor şi foloseau prăştii, scuturi, arcuri şi berbeci de luptă, fiind războinici de temut. Curând, Asiria a devenit un imperiu puternic, distrugând Babilonul, cucerind Egiptul, Siria şi Anatolia, capitala imperiului fiind Ninive. Sub domnia regelui Tiglatpalasar I si a lui Asurbanipal hotarele imperiului atingeau Golful Persic şi Marea Mediterană, devenind principala putere a Orientului mijlociu. Regele Sennaherib cucereşte Babilonul în anul 689 î. Hr. , oraşul fiind distrus, iar în anul 671 î. Hr. , succesorul său Asarhaddon cucereşte Egiptul În anul 609 i. Hr. , imperiul asirian a fost cucerit de babilolieni, capitala Ninive fiind distrusă, iar în Babilon, principele caldeean Nabopalasar se proclamă rege al Babilonului. În anul 614 î. Hr. , mezii cuceresc oraşul Assur, iar în anul 612 î. Hr. , Ninive şi Kalakh sunt ocupate. În cele din urmă, un an mai târziu, ultimele rezistenţe ale asirienilor sunt spulberate de către mezi. ” (sursa Wikipedia)

Pe langa statui de regi barbosi si lei inaripati, gasiti mai multe placi de piatra care intr-un timp ornau camerele unui palat asirian. Aici sunt infatisati regii asirieni la vanatoare de lei, un sport practicat doar de regi– probabil inca nu se inventase fotbalul pe atunci :) Sa nu ratati Dying Lioness (Leoaica pe Moarte) , care e foarte realistic realizata. Comparati acest leu, cu unii lei de prin bestiare, sau statui facute de sculptori de prin Vest - sau chiar leii de pe manastirile noastre din Bucovina. Asirienii stiau cum arata leii si stiau sa-i sculpteze foarte bine. Pe aceste placi de piatra, se poate observa si scrierea cuneiforma, preluata de asirieni de la sumerieni. Folositi cei doi imensi Lei inaripati cu Cap de Om (observati ca au cate 5 picioare), ca punct de reper. Veti trece printre ei cand veti intra la galeriile Asirienilor si e bine sa iesiti tot pe acolo, sau puteti trece din camera 8 in camera 23, unde va va intampina o Afrodita pe care ati prins-o facand baie, urandu-va bun venit in Grecia. Pe harta British Museum, Grecia e trecuta cu culoare verde si scrie “Ancient Greece and Rome”, dar defapt cele mai multe statui sunt grecesti, sau copii romane a unor originale grecesti.

In ultimile cameri – cele cu nr. 18, veti gasi statuile de la Parthenon. Camera e in forma unui templu si arata statuile si placile de marmura in pozitia in care ar fi fost pe templu. Parthenonul era un templu inchinat zeitei Atena, zeita intelepciunii. Statuile infatiseaza nasterea zeitei Atena, din capul lui Zeus. Ceilalti zei sunt si ei prezenti. Pe panourile ce inconjurau templul, erau prezentate fesitivitatile care aveau loc in ziua de sarbatoare a Atenei. O parada de cai si razboinici, iar femeile aducea daruri. De asemenea mai sunt reprezentate luptele grecilor cu centaurii – cei jumatate om, jumatate cal.

Pana sa ajungeti la camerele Parthenonului, as mai mentiona Mausoleum of Halikarnass, din camera 21. Intr-un timp, considerat una dintre cele 7 minuni ale lumii antice, aceasta a fost mormantul satrapului Mausolus, construit intr-o locatie de langa orasul de astazi – Bodrum, Turcia.

“Mausoleul din Halicarnas (azi Bodrum, Turcia) a fost opera arhitecţilor Pytheos şi Satyros şi a sculptorilor Scopas şi Timotheos. Mausoleul poartă numele guvernatorului local Mausol, care a fost guvernatorul (satrapul sau regele) provinciei elenistice Caria (377-353 î. Ch.) pentru care fusese destinat, ca mormânt-templu. Acest monument arhitectural a fost considerat una dintre cele şapte minuni ale lumii antice.

Ei s-au deosebit de ceilalţi concurenţi prin proiectul lor, pe cât de neobişnuit, pe atât de impunător: nu au conceput un monument scund, tradiţional in Grecia, ci o construcţie foarte înaltă. Mausol nu a putut însă să vadă terminat mausoleul său. El a murit în anul 353 î. Ch. Văduva sa, Artemisa, care îi era şi soră, a continuat lucrările începute, nu fără intenţia de a ridica un monument şi pentru ea însăşi. ” (sursa Wikipedia)

In camera 21 veti vedea doua statui de 3 metri, care se crede ca-l reprezinta pe Mausulus si pe sotia lui Artemisia.

Mai exista o camera dedicata Monumentului Nereidelor. Toate aceste galerii sunt foarte bine explicate, pornind de pe harta Ground Floor (click aici) de pe pagina British Museum. Pe scurt, statuile mai mari, Egipt; Asiria si Grecia Antica le gasiti in Ground Floor- Aripa de Vest.

Am coborat si la subsol, unde am vazut camerele cu inscriptii. Am sa vorbesc putin mai multe prin poze. Dupa care am urcat la etaj, unde vroiam sa vedem camerele cu Mumii. Pana sa ajungem la mumii, am trecut printr-o camera despre Ancient Cyprus, unde am facut ceva mai multe poze, deoarece ma intereseaza istoria Ciprului si planuiesc sa scriu cateva rewieuri in viitor. Am facut mai multe poze, macar sa am material didactic. Pe pereti erau doua poze, ambele din locuri in care am fost. O poza a muntilor, facuta de la Castelul Buffavento si o poza aeriana a siteului arheologic de la Salamis.

La etaj sunt mai multe colidoare lungi cu teme diferite in fiecare galerie. Din galeriile Ancient Greece and Rome – am poposit mai mult in camera cu Cipru. Din galeriile despre Europa, am fost mai atent la obiectele descoperite la Sutton Hoo

(click aici). Auzisem despre Sutton Hoo in documentarele care le-am vazut despre Istoria Mari Britanii si-mi captase atentia. Este vorba despre descoperirea unui mormant al unui nobil anglo saxon, ingropat impreuna cu barca sa, candva prin seculul 6 – 7. Timpurile lui Beowulf.

De asemenea mi-au placut mult camerele 38-39 (Clocks and Watches) , mai ales ca ma instruisem cat de cat despre ceasuri, pentru vizita la Greenwich si ceasurile lui John Harrison. Fel de fel de ceasuri, multe din ele functionale. Unul de pe centru, cu greutati, chiar a dat ora exacta cand am intrat noi. :) Foarte interesant. Nu ar trebui ratata aceasta camera.

Imi pare rau ca nu am acordat mai multa atentie camerei 66 “Ethiopia and Coptic Egypt”, dar stiu foarte putine despre subiect. Mi-a fost deschis apetitul pentru aceasta regiune de unele articole de pe amfostacolo si mai mult ca sigur ca voi citi mai multe in viitor.

In camerele despre Europa mai gasim sticlarie venetiana, chiar si mai multe artefacte aduse de la Sf. Sofia. De asemenea de mentionat in camerele Roman Britain – scrisori in latina ale soldatilor romani si a nevestelor lor, gasite pe langa Zidul lui Adrian. De asemenea la ceramica, mi-am adus aminte de povestea Vazei Portland –“The most famous cameo-glass vessel from antiquity” (click aici Cred ca am trecut pe langa ea si nu am vazut-o. Portland Vase se afla in Room 70 – Roman Empire. Acum ma gandesc ca ar fi trebuit sa-mi iau notite si sa fi scris ce e de vazut mai important in fiecare camera, dar e prea tarziu.

Pe scurt povestea e urmatoarea: aceasta vaza romana, facuta candva intre anii 5-25, i-a uimit pe toti constructorii de ceramica prin frumusetea ei. Foarte multi au incercat sa faca o copie prin secolul 18, dar nimeni nu a reusit. Josiah Wedgwood e primul care reuseste, dupa ce s-a chinuit cativa ani. Vedeti si povestea de la Wikipedia (click aici).

Dupa ce am vazut si mumiile, am urcat la ultimul nivel, unde am vazut camera despre Japonia. Cred ca Mithubishi a donat bani pentru aceste galerii, deoarece ele sunt numite: “The Mitsubishi Corporation Japanese Galleries”. Mi s-a parut interesant ca o companie, sa fie reprezentata la British Museum si chiar una din Galerii sa-i poarte numele.

Acum ca stau si ma uit la harta, vad ca am acoperit destul de bine British Museum. La partier, nu am ajuns prin East Wings si nu am fost la Reading Room, unde era o expozitie temporara despre Afghanistan, la extra cost.

Sper ca pozele ce le voi pune, va vor ajuta sa va faceti o idee despre muzeu. Chiar si fara o lista, sau un plan de vizita anume, British Museum e un must see. Totusi, pentru cei care au rabdare sa faca o lista cu lucrurile care-i intereseaza si locatia lor, pagina British Museum poate fi extrem de folositoare.

Era deja trecut de amiaza si am zis sa plecam cat mai repede la Windsor si vom manca acolo. Am plecat pala la Russell Square, de unde am luat metroul pana in Paddington Station.

Datorita London Passului, aveam platita si calatoria pana la Windsor.

Despre calatoria cu trenul la Windsor

In Windsor sunt doua gari. Windsor/Eton Central si Windsor/Eton Riverside. Trenurile de la Paddington merg la Central – fac aproximativ 35 de minute si trebuie schimbat trenul la Slough. Cele de la Waterloo merg direct pana la Riverside, dar calatoria dureaza mai mult.

Trenul de la Paddington ne convenea mai mult, atat faptului ca era mai aproape de zona in care stateam, cat si datorita faptului ca era inclus in London Pass.

Din statia Paddington se ia orice tren care va trece prin Slough. Noi cred ca am luat un tren inspre Oxford – oricum intrebasem oamenii pe acolo. Ne-am miscat foarte repede in gara si n-am avut timp sa fac poze. Trenul tocmai trebuia sa plece. Trenurile apartin de “First Great Western” – sunt mai multe companii feroviare private care circula pe diferite rute.

In fiecare vagon este harta traseului si statiile sunt bine semnalizate. Pana la Slough, daca vine controlorul ii aratati Travelcardul de 1-6. Slough e in una dintre aceste zone – probabil in 6.

Am coborat la Slough si am mers pe platforma pentru Windsor. De la acea platforma este un singur tren care vine si doar el pleaca spre Windsor. Vine si pleaca din 20 in 20 de minute. Am asteptat vreo 5-10 minute si a venit. In scurt timp, am fost la Windsor – la statia Windsor/Eton Central.

Cum cobori, castelul se vede in zare. Windsor mi s-a parut un oras foarte dragut. Cladirile sunt pe doua nivele si sunt foarte multe magazine. Daca ar fi de ales intre Windsor si Hampton Court, cred ca Windsor nu trebuie ratat.

Dupa ce am dat o scurta raita pe la magazine, am zis sa mergem sa mancam. Cartea lui Steves, ne-a recomandat:

Restaurantul The Crooked House

Pagina Oficiala: click aici/

Nu stiam nimica despre acest restaurant. Vroiam sa mancam undeva bine, ieftin si sa fie cat mai aproape de traseul nostru. Ajungem la restaurant –o casa mica, care acuma, acuma zici ca o sa se prabuseasca.

Zice nevasta:

"-Esti sigur ca aici trebuie sa mancam? "

"-Asa zice, omul in carte. "

Ce sa zic, acuma m-am uitat putin la istoria locului si cica a fost construita pe la 1592 si reconstruita pe fuga in 1687 cu lemn verde. Cica de aia s-a indoit asa. Mai e vorba ca exista un pasaj subteran care o lega de castel si Charles II isi aducea amantele prin acel pasaj – acuma inchis.

Nu stiam nimic, despre istoria locului. Era un restaurant recomandat si ne lovise foamea. Inauntru, era o indianca. Cateva mese jos, foarte inghesuit totul, mai o masa cu o familie de japonezi, langa geam. Am comandat noi ceva si nevasta-mea zice ca vrea sa mearga la toaleta. O intreaba pe indianca unde-I toaleta, era la etaj. Se duce singura si incepe sa ma strige si pe mine. De la primul etaj, pe o usa minuscula, mai trebuie urcat pe niste trepte in spirala pana-n pod. Toate astea fiind in partea in care e lasata casa …Ii era frica sa urce singura :) Ne-am urcat amandoi …si aveam senzatia ca acum, acum, ne rasturnam si cu casa si cu WC cu tot. In capatul scarilor, trei usi. Intr-una gasim o chiuveta, dar nu vedeam WC-ul. Intru si-n celelate camere – cred ca erau ale personalului – niste bulendre aruncate pe acolo. Pana la urma descoperim Wc-ul in aceeasi camera (daca-I pot zice asa) cu chiuveta. Era cumva ascuns dupa colt. Eu am ramas de paza la usa … :) In fine.

Mancarea a fost proasta. Pretul a fost ok …dar mancarea cat si serviciul lasa de dorit. Nu va recomand sa mancati acolo. Cand am iesit afara, tot am vazut turisti care veneau si-si faceau poze... cum incearca sa indrepte casa. A fost o experienta interesanta... but Not Recommended :), mai ales de sotioara mea.

Dupa ce am mancat am pornit inspre:

Windsor Castle

Pagina Oficiala (click aici)

Deschis in fiecare zi: Din Martie pana-n Octombrie: 09:45-17:15 (ultima intrare 16:00) Din Noiembrie pana-n Februarie 09:45-16:15 (ultima intrare 15:00)

Se trece prin controale de securitate ca la aeroport, dupa care vi se da un audioghid gratis. Audioghidurile sunt foarte bine gandite – cumva similare cu cele de la Westminster. Cat urcati la deal, Printul Charles (himself) va ureaza bine ati venit si va explica putin despre istoria locului. “Windsor Castle is the largest inhabited castle in the world, and the oldest in continuous occupation (over 900 years) ” - cel mai mare şi cel mai vechi castel locuit din lume (peste 900 de ani).

William Cuceritorul a construit o fortareata de lemn la aceasta locatie, atat pentru a controla populatia din afara Londrei cat si pentru a pazi un punct important de pe Tamisa. Urmatorii regi, au tot marit si fortificat acest castel. Multe cladiri, sau renovari ale vechilor turnuri, sunt destul de noi – secolul 19, iar castelul a avut mult de suferit si de pe urma unu-i incendiu in 1992. Castelul e impartit in trei parti:

Lower Ward; Middle Ward si Upper Ward. Cand veti intra veti ajunge in Middle Ward. Acolo va spune audioghidul ca puteti alege sa vizitati intai St. George’s Chapel sau sa mergeti la State Apartments. St. George’s Chapel se inchide putin mai repede decat State Apartments. Cel mai bine e de mers la State Apartments intai. Chiar cum veti intra, in stanga, veti putea vedea “Queen Mary’s Dolls House” (click aici) – e o casa de papusi construita in 1920-24, pentru Regina Maria, sotia lui George V. Multe dintre obiectele din casa de papusi sunt copii fidele ale mai multor originale de la Windsor. Casa de papusi are curent electric propriu, instalatii si apa curenta la bai – se poate trage si apa la WC. :)

Dupa camera in care este Casa de Papusi, urmeaza “The Drawings Gallery” camerele in care sunt expozitii care se schimba. Cand am fost eu era: “Prince Philip: Celebrating Ninety Years”. Diferite poze si tablouri cu si despre Printul Philip – sotul reginei. Dupa Drawing Room, urmeaza "The State Apartments”. Sunt interzise pozele inauntru, deci nu am nici o poza. Pe pagina Monarhiei, sunt cateva poze 360. Veti intra prin aceasta camera: “The Grand Staircase and the Grand Vestibule” (click aici). In aceasta camera sunt mai multe armuri si mai multe colectii de arme pe pereti. Un lucru interesant din vitrine sunt obiectele care i-au apartinut lui Tipu Sultan (click aici). Acest print indian le-a dat mult de furca englezilor si e bine sa stiti cate ceva despre el.

Din aceasta camera veti trece in “The Waterloo Chamber” (click aicil). Camera construita in cinstea victoriei lui Wellington asupra lui Napoleon Bonaparte la Waterloo. Va fi un cordon chiar langa usa si veti fi trimisi in camerele de langa. In cele din urma veti ajunge si-n “St. George’s Hall” din State Apartments, o camera foarte lunga, unde au loc banchetele date de regina. Sunt mai multe videouri pe youtube, apartinand TheRoyalChannel. De exemplu vedeti acest video (click aici) in care regina l-a primit pe Emirul Qatarului. Chiar la inceputul videoului ei trec prin The Waterloo Chamber si ajung apoi in St. George’s Hall – camera in care este imensa masa.

In camerele de pe langa, foarte multe tablouri valoroase. Multe tablouri de Rubens, un autoportret de Rembrandt etc. Stindardul reginei flutura pe turnuri – ceea ce insemna ca era la castel. Regina locuisete in cladirile de peste drum de State Apartments.

Dupa ce am terminat cu State Apartments am mers si la St. George’s Chapel. Langa St. George’s Chapel – in Lower Ward, este o zona de locuinte a celor care lucreaza la castel –a slujitorilor, cum ar veni :). Normal turistii nu au ce intra acolo, dar nu observasem placuta cu Resident’s Only. O fetita se dadea cu trotineta, iar una mai mare tocmai se intorcea de la scoala. Va puteti face o idee cum aratau castelele pe timpuri. In anumite luni, vor deschide si Round Tower – cred ca este interesant de vazut.

Pe scurt castelul se imparte in doua zone ma mari la care au acces turistii: Cladirea State Apartments – in Upper Ward si St George Chapel in Lower Ward. Am sa atasez si harta care vine impreuna cu audioghidul.

Cum spunea si cineva pe site, parca nu te impresioneaza atat de tare Windsor, dupa ce ai vazut Peles. Daca la interior – cred ca Peles are cateva note-n plus, Windsor impresioneaza atat prin exterior si prin dimensiuni. Nici interiorul nu e de aruncat :) Sa nu uitam ca putem sa vizitam doar o mica parte din el.

Dupa ce ne-am plimbat putin prin oras, am mers roata pe langa castel, in gradinile din spate la locul unde se desfasura “The Royal Windsor Horse Show. ” Regina iubeste foarte mult caii si are mai multe poze calare. De obicei vine si viziteaza si ea The Royal Horse Show. Am vazut poze cu ea, din aceeasi locatie si-n aceeasi zi... dar n-am avut placerea sa o salut :) Probabil fusese pe acolo mai de dimineata. Erau mai multe arene, in care se desfasurau diferite concursuri. Nu sunt expert in cai, dar mi-a parut foarte interesant. Intr-o arena mai mica era un concurs pentru ponei. De asemenea Range Rover aveau si ei un poligon, unde te suiai alaturi de un sofer profesionist si-ti faceau o tura peste fel de fel de obstacole. Pe langa concursurile cu cai, erau mai multe elicoptere, tancuri si minuni din astea, in care puteai intra si le puteai vizita.

De asemenea foarte interesante mi s-au parut si automobilele pentru dus caii. Nu stiu daca au vreun nume. Foarte luxoase. La tarabele de pe acolo se vindeau fel de fel de instrumente pentru calarie, dar si multe altele. Am luat o sapca (ceva de genul celor purtate de Ceausescu) de i-am dus cadou tatei. La Horse Show nu era mare aglomeratie, dar pentru Royal Tatoo, s-a umplut.

Royal Tatoo, se face pe perioada a 4 zile, iar in ultima zi de obicei vine si Regina. Cand am fost noi –Joi, au fost doi generali – unul francez si unul britanic. Trupele din legiunea straina au fost invitate si au facut ceva exercitii comune cu englezii. De asemenea au avut fanfara lor. Un moment foarte interesant a fost cand au venit cei cu tunurile... si au tras in noi :)

Am inregistrat doua videouri. In unul sunt fanfarele de cimpoieri “The Massed Pipes and Drums” (click aici) iar in celalalt “The Musical Drive of The King's Troop Royal Horse Artillery”. (click aici). Au dat dovada de mare iscusinta. Dupa ei a urmat “The Royal Navy Field Gun Run competition” – echipe din orase diferite fac un concurs in care cara tunurile. Desigur ca cei din tribune tineau cu o echipa sau alta. Dupa acest concurs, a fost “The Band of The French Foreign Legion”, Fanfara Legiunii Straine, care au cantat destul de slabut fata de cimpoierii scotieni :) Apoi a fost “Joint Fire Fight Display” – au similat un exercitiu militar. Niste teroristi in Range Rovere iau niste ostatici, la care intervin britanicii si francezii. Au bagat si tancurile si masinile de lupta. Interesant tot exercitiul. Dupa, a fost “Joint Musical Ride of The Household Cavalry Mounted Regiment and La Garde Republicaine”. Pe muzica, au defilat regimentul Household Cavalry si cel al Garzii Republicane. Unul dintre motivele pentru care nu mi-am batut capul cu Schimbarea Garzii – a fost si faptul ca aveam sa vin la acest spectacol.

La Windsor Castle are loc o schimbare a garzii in fiecare zi pe la 11. Alte lucruri care se mai pot vizita in Windsor sunt Eton College si Legoland. Dupa ce s-a terminat spectacolul, pe la 22.00, am fugit rapid la tren si am ajuns destul de repede la Londra. Aveam emotii ca nu am sa mai gasesc metrou – am inteles ca nu mai circula dupa 12, dar ne-am descurcat. A fost o alta zi extrem de plina.

Reviewul asta a iesit putin mai incarcat, decat mi-as fi dorit, dar asta e. Sper sa fie cu folos celor ce vor merge in Anglia :)

P. S. Web rog sa se ataseze acest clip click aici si scuze ca am pus atatea linkuri: P

---

VIZUALIZĂRI: 7766 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI