Muzeul Automobilelor – Torino

TIPĂREȘTE

Adresa: Corso Unita d'Italia nr. 40, Torino
Program; luni 10,00 – 14,00
marti – duminica 10,00 – 19,00
Pret bilet; 12 euro/adulti
10 euro/seniori si copii intre 6-18 ani
5 euro/ copii pana la 8 ani
Se poate ajunge si cu autobuzul turistic hop-on/hop-off linia B.

Daca va plac autoturismele asa cum ne plac noua, vizitarea acestui muzeu este ca intrarea unui copil intr-o cofetarie; te face sa lesini de pofta si de dorinta de a atinge exponatele. Muzeul are de toate; masini si masinute, vechi si mai recente, povesti si premii, culoare si inovatie, nou si vechi. Este o istorie explicata si demonstrata cu ceea ce pentru noi este normalitate si necesitate, dar in urma cu peste doua sute de ani era inovatie, cautare, cercetare si nu in ultimul rand lux. Caci asta inseamna autoturismul; pasiune si necesitate, arta si tehnologie.

Am ajuns la muzeu in una din diminetile zilelor de vacanta din acest an. Cladirea mi-a placut de cand ne-am apropiat de ea si de cand o priveam din parcarea (gratuita) in care ne-am lasat masina.

Muzeul este construit pe o micuta colina pentru a impresiona si pentru a demonstra locul de frunte pe care aceasta industrie si l-a castigat in ultima suta de ani. Este o constructie rotunda moderna si de jos, de la strada ce o inconjoara, se ajunge la ea, pe o scara in panta lina alaturata unei rampe.

Toata fatada este din otel si sticla, asa cum ii sta bine unui muzeu de secol XXI. Muzeul auto din Torino este singurul de acest tip din Italia si unul din cele mai mari si frumoase din Europa.

Am intrat plini de nerabdare in holul spatios al muzeului si primul lucru pe care l-am remarcat pe peretele din dreapta a fost bustul lui Carlo Biscaretti. Primul presedinte al muzeului infiintat in 1960. Talal acestuia, Roberto Biscaretti (unul din fondatorii companiei Fiat) alaturi de Cesare Goria Gatti (fondatorul Automobil Clubului Auto din Torino) au foat initiatorii realizarii unui muzeu auto in anul 1932. Acest lucru l-am citit pe placa comemorativa din holul muzeului.

In holul foarte spatios este receptia de unde am cumparat bilete de intrare. In spatele este magazinul de suveniruri, iar in spatele lor in partea stnga a holului sunt cafeneau si grupurile sanitare. Totul este realizat ca si restul muzeului in stil modern, caci muzeul a fost renovat si modernizat in 2002.

Cu biletele in mana am pornit in descoperirea comorilor expuse in acest muzeu.

La parter, langa holul de la intrare am facut cunostinta cu o trasura din sec. XVII caci inaintea autoturismelor, au fost trasurile.

Apoi privirea ne-a fost atrasa de un Jannarelly din 2018. Cu o linie inspirata din anii '50 '60 acest automobil realizat din fibra de carbon, cu o greutate de doar 800kg. poate fi inchiriat pentru diverse evenimente, contra sumei de 800 euro/zi. Langa el era expus un Aston Martin DB11 condus de James Bond in celebrul film „ Agentul 007”. Are un motor impresionant; peste 5200 cmc. atinge o viteza maxima de 322 km/h, si poate fi inchiriat cu 1500 euro/zi.

Dupa aceasta introducere in lumea automobilelor celebre am urcat scara si la etaj a inceput turul istoric. Desigur in dreptul fiecarui exponat sunt informatii despre modelul expus; numele modelului, anul fabricatiei si date tehnice. Cand am vizitat noi muzeul, erau prezente si doua grupui de liceeni, a caror ghide vorbeau atat de tare si spuneau povesti atat de interesante, incat nu puteam sa fiu indiferenta la prezenta lor.

Dar sa va spun ce am vazut. Din randul primelor autoturisme nu putea lipsi un Fiat din 1902, cu o capacitate de 3768 cmc care dezvolta 16 cp. Frumos si elegant mi s-a parut si un „ Panhard & Levassor” primul realizat in 1898 in Franta. Mi-a placut mult si un „Benz” din 1899 in doi cilindri, cu o capacitate de 2280 cmc ce putea atinge 35 km/h - viteza ametitoare pentru acele timpuri. Din acelasi an dateaza si un Renault ce cu ai sai trei cai si jumatate putere atingea o viteza de 45km/h. O adevarata racheta pentru ultimul an al sec. XIX. De „ Ceirano” nu auzisem; avea un singur cilindru, o capacitate de 639 cmc si in anul 1901 alerga cu 45 km/h.

In timp ce eu admiram aceste bijuterii pe patru roti, o ghida le povestea copiilor - iar eu am tras cu urechea – ca era o mare aventura sa conduci in acea epoca un autoturism prin satele italiene. Caci motoarele lor faceau un zgomot atat de puternic, incat taranii care habar nu aveau ce-i acela un autoturism, trageau in ele cu ce aveau la indemana sau pur si simplu aruncau cu pietre. Deci sofatul era un adevarat sport extrem pe drumurile rurale.

Am admirat peste 400 de masini si cred pe langa nici una nu am trecut indiferenta. De la masini de epoca construite inainte de sec XX, una mai frumoasa ca alta si pana la autoturisme moderne si de curse... de la masini cu motoare cu aburi pana la variante electrice, de la primele inventii si pana la cele mai recente tehnologii... de toate am vazut in acel muzeu. De la marci de care recunosc ca nu auzisem (caci demult nu se mai fabrica) cum ar fi Delage, Storero, Acma, Iso Rivolta, Diatto, Packard, sau Florentia... la marci atat de cunoscute cum sunt Fiat, Alfa Romeo, Citroen, Bugatti, Lancia, Ferrari si Volkswagen. De toate pentru toate timpurile.

Pe langa masini ce s-au produs in serie mai mare sau mai mica sunt expuse prototipuri si modele pe care se testau tehnologii avangardiste. Un automobil solar realizat in 1987, sta mandru nu departe de cele cu vapori, cu benzina sau electrice, caci viitorul poate oricand fi schimbat de la combustibili clasici la cei nepoluanti si neconventionali.

Ati auzit de autoturismul „ Jamais contente” = „ niciodata multumit”? Nici eu pana sa il vad in acest muzeu. Seamana cu o rachata ce circula desigur pe orizontala. A fost realizat in 1899 in Franta, era electric si alerga cu 105 km/h prin puterea celer 68 cp ai sai.

Nu va puteti imagina cu cata duiosie am admirat un BMW Isetta 250 din 1962, de 245 cmc cu 21cp. De ce cu duiosie? Uitat-va la el in fotografia atasata. E ca si cum te-ai uita la un bebelus dragalas. Este atat de mica, incat era expusa intr-o cutie. Este un micro monovolum; masinuta a fost produsa in Italia intre 1955 – 1962. Avea o lungime de 2,25m si o greutate de 330 kg. iar cea expusa este una din cele 1500 fabricate.

Mi-a atras atentia si un atelier de proectare din perioada anilor '20 ai secolului trecut.

Deosebita, eleganta si de mare clasa este masina din 1909 „ Polombella” ce a aprtinut reginei Margareta de Savoia a Italiei. Era o masina deosebita, realizata la comanda si demonstra tehnologia vremii, eleganta si stilul. Avea un motor in 4 cilindrii, 7433 cmc si putea rula cu 45 km/h. Acest automobil imens pentru vremurile sale, era dotat cu un sistem dublu de franare actionat de sofer cu ajutorul a doua pedale. In interior erau doua banchete spatioase asezate fata in fata iar regina comunica cu soferul prin intermediul unui „ interfon”. Manerele usilor si alte accesorii sunt din argint masiv si reprezinta vulturul regal al casei Savoia.

Am vazut atat de multe masini, una mai frumoasa si mai interesanta decat alta, incat nu mi-ar ajunge zece pagini sa va povestesc despre fiecare cateva lucruri. Am vazut masina lui Stalin; un “ Gaz M-20 Pobeda” o masina robusta, cu trei viteze + marsarier, cu o putere de 50 de cai, model ce a fost folosit si in Romania ca taxi la sfarsitul anilor '60.

Am vazut si mi-a placut un „Jaguar E type” din 1969. Va imaginati ce nebunie era cand alerga cu 250 km/h? Era o masina pentru „ baietii rai”. La lansarea sa in martie 1961, Enzo Ferrari a numit-o "cea mai frumoasa masina facuta vreodata" iar mie mi se pare frumoasa si acum.

Bineinteles ca nu puteau lipsi cele mai reprezentative modele „ Ferrari”, eleganta Alfa Romeo Vittoria, sau un „ De Tomaso pantera GTS”. Va spun drept... muzeul asta e o nebunie. Nu stiam ce sa admir si sa fotografiez mai intati. Cred ca putine mi-au scapat. Daca era dupa mine as fi stat acolo o zi intreaga. Dar eram si cu cea mica si cum rabdarea ei nu era pe masura curiozitatii mele, a trebuit sa ma misc mai repejor.

Pentru a mai prelungi un pic sederea acolo si pentru a face un schimb de impresii „la cald”, ne-am instalat la terasa cafenelei si la o cafea buna am recapitulat in grup ce minunatii pe patru roti am vazut.

Concluzie; este un muzeu minunat. Orice pasionat de masini se ve simti acolo ca pestele in apa. Si sa nu uit; cine are timp si doreste poate face un test drive cu un Ferrari. Preturile le vedeti in una din fotografiile atasate.

---

VIZUALIZĂRI: 890 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI