Galata pe indelete si 'Manastirea' Dervişilor

TIPĂREȘTE

Istanbul - 17 Iulie 2012

Anul trecut mai facusem o vizita de o zi in Istanbul si vizitasem Pera (Galata) mai cu incetinitorul. Am tot vrut sa scriu despre ce am reusit sa vad in ziua respectiva, dar mereu nu am fost multumit de cat “research” facusem, iar apoi m-am luat cu una cu alta si nu am mai scris nimic. Acum deja am inceput sa uit si daca nu scriu cat de repede, risc sa nu mai scriu deloc :)

Citind reviewul lui @Silviu Lache – Dervişul rotitor - o atracţie inedită si cel mai recent al @Mamei Michi - Dervişii rotitori în gara Sirkeci, m-am gandit ca ar trebui mentionat un alt obiectiv destul de important din Istanbul: Casa Dervisilor Rotitori – Galata Mevlihanesi.

Din reviewurile pe care le-am citit pana acum despre Istanbul, nu cred ca am vazut sa se fi mentionat acest obiectiv pe AFA. Cum mai am ceva poze de acolo (si n-am ce face cu ele), trebuie sa incropesc si un text.

Am trecut de mai multe ori prin Galata deoarece am urcat de mai multe ori in turnul Galata, care e principala atractie din acest cartier, dar in afara de acest obiectiv, am ignorat total zona. Cred ca intregul cartier merita o atentie sporita deoarece e plin de “comori ascunse”.

Diferite ghiduri turistice, ataca diferit zona. Frommer’s de exemplu isi incepe traseul din capatul Istiklal Caddesi si apoi coboara inspre Karakoy. Cred ca acesta este cea mai indicata abordare, deoarece dealul e foarte abrupt, iar urcusul poate fi obositor.

Evenimetele zilei respective nu mi-au permis sa-l fac in stilul recomandat, ci am urcat din Karakoy, in drum spre Istiklal Caddesi, de unde aveam de onorat o comanda de acasa. :)

In apropiere de piata Karakoy ar trebui mentionata in primul rand:

Yeraltı Camii

Aici a fost o veche fortareata genoveza care controla intrarea in Cornul de Aur. Lantul care inchidea accesul in golf era ancorat aici. Aceasta fortareata a fost construita in anii 1166-1169. Ramasitele acestui fort genovez, aveau sa fie transformate in timpul otomanilor, in anii 1753-1756, intr-o moschee. Yeraltı Camii, s-ar traduce prin Moscheea Subterana. Astazi e inca o moschee functionala. Culoarea roz, in care a fost vopsita ii mai fura din farmec, sau poate-i adauga, avand in vedere istoria locului. :)

Langa intrarea de jos in Tünel, pe o strada infundata din dreapta, se gaseste si:

Muzeul Evreilor din Turcia (Muzeul Zulfaris) sau (The Quincentenial Foundation Museum of Turkish Jews)

Pagina Oficiala – muze500.com

Acest muzeu a fost amenajat in fosta sinagoga Zulfaris. Nu am avut prilejul sa-l vizitez.

Ori era inchis in ziua respectiva, ori ma grabeam – nu mai tin minte exact care au fost motivele. Foarte multi evrei care au fost persecutati in Spania, au emigrat in imperiul otoman acum vreo 500 de ani. Ei au fost primiti de catre sultanul de atunci si au contribuit la marirea, gloria si diversitatea imperiului. Nu e de mirarea ca multi s-au stabilit in ceea ce era pe atunci centrul financiar al imperiului. Am intalnit evrei din aceste zone si e interesant ca pe langa turca de obicei inca mai vorbesc spaniola si alte limbi.

E un muzeu pe care nu vreau sa-l ratez data viitoare.

De langa intrarea in Tünel, am continuat pe:

Bankalar Caddesi – vedeti si articolul de la Wikipedia.

Aceasta strada mai este numita si “Voyvoda Caddesi” – Strada Voivozilor. De fapt nu-mi este foarte clar, care este denumirea veche si cea noua, sau daca aceste denumiri se refera la parti diferite ale aceleasi strazi. Cert este ca sunt mai multe strazi pe aici, care fac referinta la banci.

Pe timpul otomanilor, aici era “Wall Streetul” imperiului. De multe ori sultanii ajungeau sa aiba datorii la bancile de pe aceasta strada. Nu e de mirare ca pe stradutele din imprejurimi, isi aveau casele multi oameni influenti de diferite etnii. Aici era cartierul, evreilor, armenilor, grecilor, italienilor bogati etc. Daca vroiai sa fii o persoana influenta, trebuia sa te invarti pe aici.

Strada e cumva in buza de inceput a dealului si e flancata de cladiri imense. E o strada destul de ingusta si intunecata (soarele patrunde destul de greu pana pe trotuar) iar ca pieton te simti cumva intimidat de prezenta “colosilor” financiari.

Una dintre cele mai importante cladiri de pe aceasta strada era:

Sediul Bancii Otomane

Cladirea a fost construita in anii 1890-1892 de catre Allexandre Vallauri si a fost pe rand sediul “Bank-ı Osmanî” iar apoi sediul Bancii Centrale a Republicii Turce. Astazi e sediul “Iş Bankası”, cea mai puternica banca din Turcia.

E interesat de vazut sculpturile de pe sediul bancii si din cate inteleg, au unele expozitii legate de banci si bani care se pot vizita gratis.

Unul dintre evreii bogati care a avut o casa in acest cartier a fost si Abraham Salomon Camondo (biografia la Wikipedia). Familia Camondo a fost o familie foarte influenta de evrei emigrati din Spania.

Camondo a fost si cel care a construit scarile peste drum de Banca Otomana. Probabil a vrut sa aiba o scurtatura spre casa :)

Scarile Camondo

Aceste scari au fost contruite de catre familia Camondo intre anii 1870-1880. Fiecare oras se mandreste cu un set de scari, Roma are Scarile Spaniole, Barcelona, scarile de pe langa MNAC etc.

Cred ca si aceste scari merita mult mai multa atentie d. p. d. v turistic. :) Sunt mult mai mici decat suratele lor din alte zone, dar au sarmul lor - un stil "gaudian" ar spune unii..

De aici as fi vrut sa merg si pana la:

Arap Camii

en.wikipedia.org/wiki/Chu ... nstantinople%29

... dar nu am mai ajuns pana acolo. Se pare ca e vorba de o biserica dominicana transformata in moschee si e singura cladire in stil gotic din zona. Langa aceasta moschee (Biserica) s-ar mai afla o bucatica din zidurile care inconjurau cartierul Pera. Sunt mai multe legende legate de acest loc – sper sa ajung pe acolo intr-o zi.

Un alt obiectiv ratat: Biserica Sfintilor Petru si Pavel.

Langa scarile lui Camondo, se afla mai multe cladiri facute de genovezi. Unele dintre ele au fost renovate, iar in cazul altora poti doar sa ghicesti ce au fost candva.

Pe una dintre ele scria:

“This monument was built in 1314 by Genoese”. Cred ca aici e cladirea in care isi avea sediul Podesta Genoveza - Palazzo del Comune. Sunt mai multe embleme genoveze prinse in zidarie. Unii spun ca aceasta cladire ar fi una dintre cele mai importante d. p. d. v. istoric din Galata.

Acum la etaj era amenajat un restaurant.

Pe o alta cladire am zarit o bucata de piatra pe care era scris in franceza: “Andre Chenier naqvit dans cette maison le 30 octobre 1762” – (articol wikipedia). Se pare ca aceasta piatra a fost pusa acolo cu mult timp in urma.

Am mai trecut si pe langa:

“Schneidertempel Art Center”

Un centru in care se fac expozitii, amenajat intr-o veche sinagoga evreiasca. Era deschis, dar nu am vizitat.

In general zona nu arata prea grozav. Este plina de noi locatari veniti de prin zone mai defavorizate ale Turciei. Foarte multe magazine cu electronice/cablaraie pe aceste stradute. Din cate imi dau seama, se incearca o renastere a zonei (sau cel putin al unor cladiri), la gloria de odinioara.

Am mai trecut si pe langa:

Spitalul Beyoglu

Un spital construit in 1904, in timpul razboiului din Crimeea de catre britanici, dupa planurile arhitectului Percy Adams, acelasi om care a contruit Camera Senatului de la Universitatea din Londra. Cladirea este si in prezent folosita ca spital. Un stil interesant cu un turn de unde se urmareau vapoarele care se apropiau de Bosfor. Englezii de obicei trebuiau sa aiba un ochi deschis spre toate stramtorile sa stie ce si unde misca.

Am trecut si pe langa Turnul Galata, am incercat in zadar sa localizez Biserica Sfintilor Petru si Pavel si Sinagoga Neve Shalom. Stradutele astea nu sunt chiar asa simple cum par la prima vedere, sau analizandu-le de pe o harta. Sunt mici, incalcite, inclinatie mare etc.

Am vizitat apoi:

Galata Mevlihanesi – (Galata Mawlavi House Museum)

Pagina Oficiala: galatamevlevihanesimuzesi ... r/homepage.html

Intrarea de pe strada principala este destul de mica si am trecut de mai multe ori pe aici fara sa o observ. A trebuit sa citesc despre ea, pentru a o localiza. De la Turnul Galata, urcand inspre Istiklal, e undeva pe dreapta.

Muzeul a fost renovat recent si arata destul de bine.

Aceasta a fost prima casa Mawlavi din Istanbul si a fost construita in 1491. Se face “sema” in fiecare duminica de la ora 17:00. Costul biletului e de 40 TL, pentru Sema. E bine de cumparat bilet din timp, deoarece multi straini vin sa urmareasca acest “spectacol”.

Exista multi dervisi rotitori care sunt “artisti”, aici insa chestia este destul de autentica.

Nu vreau sa intru in multe amanunte, deoarece nu am inteles eu prea bine care-i treaba cu dervisii astia. Muzeul e interesant si arata viata de tip “manastire” a acestor personaje. Cum era bucataria, cum studiau etc. Se viziteaza si camera de forma octagonala in care au loc ceremoniile sema. Cred ca e o experienta interesanta.

Daca veniti in zona turnului Galata va recomand sa vizitati acest muzeu, sau si mai bine, sa veniti intr-o duminica sa vedeti dervisii.

Mai multe prin poze.

Sper sa revizitez aceasta zona... mult mai pe indelete in viitor. Este greu de a o intelege din prima. :)... si chiar dintr-a doua... sau a treia. :))

Vacante frumoase pe oriunde.

---

VIZUALIZĂRI: 3117 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI