Things to do - sau hoinarind 3 zile la Istanbul

TIPĂREȘTE

AUG-2012

AUTOR: andraz

scris în: 02.09.2012

RECOMANDĂ

8,75

SERVICII:

95.00%

BUCĂTĂRIE & MASA:

80.00%

Noi am organizat vizita pentru trei zile, incercand sa alternam programul si cu pauze dese dar nu foarte lungi. Este clar ca Istanbulul nu-l poti vizita in 3 zile, dar daca iti place poti reveni in city break-uri sa bifezi ce n-ai bifat din prima.

Acest post se doreste a aduce informatii utile si "ponturi" calatorului de rand si mai putin unor descrieri de obiective turistice, despre care se gasesc multe informatii pe internet.

Prima zi:

Fiind cea cu drumul cel de vreo 670 km, am evitat sa o incarcam cu vizite la muzee. Dupa ce ne-am cazat am luat tramvaiul, pe care l-am descoperit foarte repede si ne-am dus in Marele Bazar. Prea mare insa pentru gusturile mele. Aici am testat covrigii cu susan la pret de 1 TRY. Sigur o experienta de bifat.

Tramvaiul T1- biletele sunt de fapt jetoane vandute la tonomate, cost 2 TRY de calatorie. Au si carduri dar nu mi-am mai batut capul sa vad de unde si cum se achizitioneaza. Dupa ce am terminat repejor cu bazarul (aproximativ o ora, fiind deschis pana la 19,00), am luat-o cu tramvaiul in directie opusa spre Eminonu. Aici ne-a intampinat prietenos Podul Galata cu multi pescari, cu multe restaurante unde se serveste peste, sub pod. Initial am urcat spre turnul Galata pe care il vedeti din statia de tramvai. Nu l-am vizitat pentru ca era coada si sincer aveam in programul zilelor urmatoare destule locuri de unde vedeam panoramic Istanbulul. Am ratacit, apoi, pe stradutele in panta (initial am urcat destul de multe scari) din preajma Turnului Galata, unde erau multe magazine cu aparatura electronica de slaba calitate (nimic de interes). La finalul zilei ne-am asezat pentru o portie de hamsii proaspete si o cafea turceasca la Restaurantul Saray cafe, pe care vi-l recomand (preturile 12 TRY o portie mare de hamsii/4 TRY cafeaua turceasca).

Ziua a doua:

Recomandari generale pentru acces obiective. Asigurati-va ca nu ati planificat vizita in zile de sarbatoare (sunt mentionate pe siteurile oficiale aceste zile) sau in zilele cand de regula este inchis. Cumparati bilete online de la muze.gov.tr/buy_e_ticket. Decupati-le conform instructiunilor pentru a fi usor de incarcat in cititoare. Ora matinala este buna pentru ca abia dupa ora 9.30 apar turistii croazierelor adusi de vasele enorme (care pot duce si 3.000 de turisti per vas in port). Daca doriti sa vizitati mai mult de doua muzee din cele gestionate in regim public, merita sa luati Museum Pass İstanbul (vezi linkul de mai sus). Asigurati-va inainte ca hotelul la care aveti rezervare poate pastra cardul in numele dvs, pt ca acesta se livreaza numai la adrese din Turcia. Daca sunteti cazati pe vas de croaziera este bine sa investigati daca va aduc cardul la vas (se pare ca NU fac livrare si aici!)

1. Palatul Topkapi (recomandabil sa fiti la 8.45) la locatie! Dupa ora 11 este foarte multa lume. Merita cumparat si biletul pt. vizitarea Haremului, chiar daca sunt numai camere goale. Povestea locului inscriptionata pt. turisti este interesanta si cu putina imaginatie puteti umple singuri golul si intunericul locului! Alocati aproximativ 3 ore in cazul in care nu va place sa savurati mai pe larg arhitectura palatului – costurile le gasiti pe siteul palatului si pe cel al haremului.

2. Mausoleul Moscheea Albastra - vizita aprox. 15 minute- intrare libera

3. Moscheea Albastra - vizita aprox. 30-45 minute. In orele de rugaciune nu se viziteaza (orele le identificati in functie de rugaciunea care se aude in tot Istanbulul). In timpul vizitarii este recomandabil, pentru femei, sa aveti la voi un batic pentru a va acoperi capul. Va pun la dispozitie si acolo batice si pungute pt. pantofi! - intrare libera

4. Sfanta Sofia - vizita aprox. 30 minute - costul il gasiti pe siteul oficial

5. Basilica Cisterna. Recomand pozele cu specific, la 20 TRY puse pe CD/vreo 5TRY la bucata pe hartie, caci raman amintiri interesante si de efect. Se plateste separat de Museum Pass İstanbul/ nu se achizitioneaza bilete online. Nu au grup sanitar in incinta. Vizita - vizita aprox. 30 minute- cost 10 TRY.

6. Tur de seara cu citywindows.com.tr – 15 TRY Merita pretul! Aveti 3 ore, din care 1 ora stationare la o cafenea cu o priveliste minunata a podului Bosfor din zona Camilica. Traseul il gasiti descris aici; pe tot parcursul aveti inclus audio ghid in engleza si alte limbi, mai putin romana).

Ziua a treia:

1. In prima parte a zilei, timp de 4 ore am avut planificata o excursie luata in zona Cornului de aur cu traseul descris aici

De principiu aceste tururi merita luate pentru ca ti se ofera multe explicatii la fata locului. Oamenii sunt profesionisti, punctuali si stiu sa realizeze o atmosfera relaxanta. Timp alocat calatoriei aprox. 4 ore

2. A doua parte am dedicat-o shopping-ului in Bazarul de condimente. Aici am luat ceva condimente, evident de buna calitate, si rahat de la nr. „Taraba” 55 (recomandat de ghid- si incercata de noi acasa la calitatea rahatului, ceaiului si condimentelor). Initial ne-am plimbat cu ghidul care ne-a oferit cateva informatii utile, ulterior am retinut si am venit sa pierdem mai multe ore ca sa avem timp sa ne targuim cu negustorii turci. Din acest loc puteti lua si alte suveniruri, altele decat cele legate de dulciuri si condimente. Totul este scump, la preturi special facute pentru turisti; „special price for you” este cea mai uzitata expresie intalnita la Istanbul, dar si cea mai plina de demagogie! Daca mergeti cu copii, este interesant sa-i duceti si pe ariba exterioara din stanga a bazarului unde se vand animalute/plante si chiar lipitori (asta tot ghidul ne-a aratat). Timp vizita- aprox. 2 ore.

3. Seara am dedicat-o cinei de peste si bantuitului prin zona Eminomu (vezi poza).

4. Am incheiat cu pipat de narghilea cu aroma de mar (noi nu mai suntem fumatori, dar ne-a placut) si cu un ceai turcesc indulcit rezonabil cu zahar. Ne-a rasfatat simtul artistic un nene care danseaza semazen. Terasa Detvis Cafe (langa hotel Aristocrat) sau in capatul opus al strazii care da in Palatul Topkapi.

Sigur vom mai reveni pentru ca ne-au ramas atatea de testat si vizitat!

Ne-am continuat vacanta la Sozopol, informatii si poze gasind in

http://amfostacolo.ro/bulgaria-pareri,4/duni-sozopol,12,48/aparthotel-martinez,12571/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__33901.htm" target="_blank">postul meu

Alte ponturi

Drumul Bucuresti-Istanbul- Sozopol- Bucuresti: Am traversat Bulgaria prin doua trasee diferite. La dus, am iesit pe la Kapitan Andreevo (la un moment dat, GPS ne-a bagat pe niste drumuri tare ciudate, dar tot el ne-a scos). Cu o medie de viteza de 75 km/ora, plecati pe la ora 4,00 din tara, pe la 14,00 am fost la Istanbul, cu opriri ce au cumulat 1.30 h. Alaturi de vreo 2 GPS, am avut ca suport si harti rutiere, care au fost de ajutor atunci cand semnalul GPS a disparut sau cand vroiam sa vedem in ansamblu ruta aleasa.

La vama mi s-a parut o organizare greoaie si chiar rudimentara. Spre exemplu: la vama de la Kirkareli, pe unde am iesit (unde vamesii nu vorbesc engleza - te cauta sau se fac ca te cauta prin portbagaj si inauntrul masinii); trebuie sa stai la trei cozi sa-ti puna trei stampile (pasapoarte/masina/vama).

Nu plecati fara asigurari si documentele masinii, caci sunt scrupulosi! Daca ati plecat fara carte verde (noi nu ne-am uitat ca pe cartea noastra verde aveam taiata Turcia) nu puteti trece pana nu platiti acolo o asigurare (aproximativ 70 euro pentru trei luni, insa platesti fara sa intelegi pentru ce te asigura. Iti dau o hartie in turca si apoi cred ca-ti trebuie noroc ca sa nu apelezi la polita).

Drumul spre Sultanahmet (centrul vechi al Istanbulului) este relativ simplu - tineti drept si urmariti indicatoarele obiectivelor din centru (Topkapi Saray/ Sultanahmet). Daca gresiti banda, faceti semn cu mana pe geam si veti beneficia de politetea rutiera a participantilor la trafic! Evitati sa bagati benzina de la Istanbul caci este destul de piperata 4,57 TRY per litru.

Drumul de intoarcere a fost Kornobat-Sumen- Razgrad- Ruse. In zona muntoasa a traseului se lucreaza la drum, pe alocuri drumul este decopertat dar liber, fara ambuteiaje. Intre Sozopol si Giurgiu, am facut fix 4 ore!

Taxe: la bulgari trebuie sa cumparati vinieta, noi am luat-o pe cea de 7 zile la 30 lei, sa achitati podul de la Giurgiu vreo 28 de lei. Taxele la intoarcere au fost de vreo 6 leva (pod si dezinfectie :) ).

La turci, imediat dupa granita cumparati de la benzinaria Shell de pe dreapta cardul KGS de 15 euro, si il pozitionati dupa ce parcurgeti ceva km pe autostrada in cititoarele special marcate (vedeti poza de reper). De fiecare data cand treceti prin locurile cu plata vi se reduce creditul. Cred ca ajunge pentru 4 taxari (puteti vedea creditul ramas dupa taxare). Spre Istanbul taxati o data dus, o data intors.

Obstacole in trafic: Atentie la radar in Bulgaria! De regula nu prea te intelegi cu politistii decat cand trebuie sa cotizezi. Amenzile sunt mari, iar ei stau special sa faca si ei un ban cinstit :) (iti spun ei daca e mult sau putin, chiar in romana…dar nu scapati cu cativa euro, asa ca bugetati-va 50 euro pentru traversat Bulgaria).

Parcarea in Istanbul: Vorbind de centrul istoric, parcarea este dificila, insa aveti multe parcari particulare care se elibereaza de regula dupa ora 18. Poti sa te intelegi cu ei, sa le lasi cheile masinii daca te lasa sufletul sau daca n-ai incotro. Noi am reusit sa parcam exact in fata hotelului, unde strada se bloca, fiind deblocabila numai in caz de incendiu. Dupa ce parcati, incercati sa nu mai scoateti masina, pentru a nu o lua de la capat cu stresul parcarii si al traficului.

Hotelul: In functie de buget, este recomandabil sa va alegeti un hotel micut cat mai aproape de obiectivele turistice. Reduce mult costurile de deplasare atat in timp cat si in bilete autobuz/tramvai. Transportul in comun nu este tocmai ieftin la Istanbul! Rezervati din timp hotelul folosind siteurile de specialitate. Recomandam hotelul Aristocrat, vezi descriere in postul meu

Platile: este de dorit sa utilizati si cash si plata cu cardul. Restaurantele accepta plata cu cardul, insa e bine sa intrebati de la inceput daca puteti plati cu cardul. In bazar cumparati cu lire pentru ca sigur cursul oferit de negustori nu este unul avantajos. Se poate plati si in euro si in dolari. Cursul este cam acelasi pe la toate casele de schimb, cel mai bine am schimbat in Marele Bazar. La hotel am platit in euro, exact cat aveam pe confirmarea rezervarii (270 euro trei nopti cu micul dejun inclus pt. 3 persoane). Am vazut si bancomate, insa noi am preferat casele de schimb. Conversia la plata cu cardul mi-au facut-o la rata: 4,5275.

Bucataria turceasca din pespectiva unui debutant: Cred ca Istanbulul este bine de explorat culinar pe indelete si sa fii indrumat de cunoscatori. Sunt de testat toate alimentele ce se vand stradal (de la covrigii de mai multe sortimente, la porumbul fiert si apoi perpelit bine pe gratar). Inghetata este de regula cleioasa si se intinde precum mozzarela deasupra pizzei, buna la gust, insa cand o cumperi ai un adevarat spectacol care face toti banii (7,8 TRY stradal). Nu m-au impresionat nici kebabul, nici donerul pentru ca erau destul de comercial pregatite (sigur as fi degustat intr-un loc facut pentru localnici).

Mi-a placut mult pestele, care are o savuroasa prospetime. Atentie cum va negociati cinele de peste, intrucat nota poate fi excesiva (mai ales ca turcii care va ademenesc de la intrarea in terasa lor nu stiu engleza, dar au „arta seductiei negustoresti” in sange). Oricum merita sa incercati o cina de peste (vezi poza cu selectie de peste servit la una dintre terasele de sub Podul Galata) ! Sortimentele de baclavale, prajituri etc. sunt extrem de numeroase, asa ca incercati ce va face cu ochiul (nu va faceti asteptari ca seamana cu baclavalele din Romania la gust!).

Recomand pentru centru cofetaria MADO, vis-a-vis de statia de tramvai din fata parcului Moscheei Albastre unde totul era proaspat, preturile fiind usor mari (probabil datorita calitatii). Terasele din spatele hotelului Aristocrat, sau mai exact de pe stradutele ce duc spre obiectivele turistice, nu m-au impresionat nici ca aspect si nici ca mancare. Oricum luxul si eleganta nu sunt un atuu al restaurantelor / teraselor intalnite in zona. Pizza nu are gustul cunoscut de noi. Puteti incerca sucul de rodii care se vinde pe strada la vreo 5,6 TRY, dar extrem de bun si acru, smochinele proaspete care sunt dulci si aromate si ayranul (iaurt sarat si subtire) vandut la orice terasa, mult mai racoritor decat orice apa sau suc.

In zona Podului Galata (vis-a-vis de Moscheea Eyup), incercati scoicile picante vandute de negustorii ambulanti (la 1,2 TRY, depinde de marime - redate si in poza) si, spun unii, si sandwich-urile de peste (noi n-am mai avut timp). Era de incercat si kokoreci, niste mate de oaie rotisate, pe care le-am ratat din lipsa de „loc in stomac”!

Bauturile: alcoolice adevarate chilipiruri. Berea Efes era aproximativ 12 TRY/ 4,5 TRY sticlutele de 300 ml de fanta/cola.

Sa va fie cu folos si calatorie placuta!

---

VIZUALIZĂRI: 9889 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI