A room with a view... la hotelul Movenpick

TIPĂREȘTE

Deși, într-adevăr, vederea la maiestuosul canal care trecea pe lângă Amsterdam Centraal era principalul ingredient, povestea acestei camere nu are nici o legătură cu filmul cu același nume :), ci se leagă doar de povestea unui workshop dintr-un proiect internațional de cercetare.

Hotelul Movenpick este o clădire foarte înaltă, cu douăzeci de etaje, o clădire care domină esplanada ce vine dinspre oraș și trece pe lângă gara principală. Interiorul este unul caracteristic pentru hotelurile de patru stele, chiar dacă, la primul contact, abordarea generală (conceptul) hotelului nu era foarte avansată (recepția obișnuită, o zonă de așteptare satisfăcătoare, dar care nu ieșea în evidență prin confort sau o estetică foarte modernă).

Odată urcat în camera de la hotelul 17, turistul rămânea fără grai în fața marii ferestre care oferea vedere completă la canal, și o canapea la geam sau bordură lată pentru cine ar fi vrut să stea să contemple spectacolul vaselor mai mici sau mai mari care pluteau lent pe valuri, pe fundalul înnorat, parcă desprins dintr-un peisaj de Hobbema sau Ruisdael. Chiar când am intrat în camera, de altfel, și aranjam puținele lucruri pe rafturi, am văzut un vapor foarte mare, de croazieră, cum plutea agale pe canal – spectacol care pare ireal dacă nu ești obișnuit să vezi vapoare de asemenea mărime de aproape…

Revenind la facilitățile camerei, am întâlnit aici un bun obicei, pe care l-am întâlnit mai apoi și la hotelurile din Anglia: exista un colț al ceaiului/cafelei, care conținea un fierbător și toate ustensilele și materialele necesare: lingurițe, plicuri de zahăr de mai multe feluri, plicuri de ceai, plicuri de cafea solubilă, câțiva biscuiți de cafea etc. Acest colț se găsea lângă colțul de lucru, care oferea un birou și o lampă reglabilă foarte utilă.

În rest, designul camerei era proiectat pe abordările cele mai noi din această industrie (patul, somiera, lenjeria de pat fiind foarte sobre și de calitate în același timp). Televizorul era destul de mic, dar nou, care cuprindea în principal canale olandeze dar și câteva din alte țări (canale în limba engleză și limba germană, de exemplu).

Mi s-a părut interesant designul dulapului, care era total mascat în perete, lângă televizor, încât am căutat o bucată de vreme în cameră, intrigată fiind că o cameră de patru stele nu conținea un dulap… În rest, zona de intrare în cameră și corpurile de iluminat erau în număr și la nivel normal pentru un hotel de această categorie. Centrala era și ea vizibilă, cu aerisirea poziționată pe grinda principală, însă era reglată automat pe fan (și a fost prea complicat să o reglez altfel, astfel că am lăsat-o așa cum am găsit-o, deși era prea curent pentru mine în cameră). În ceea ce privește baia, avea confortul cerut și materiale de bună calitate (prosop, halat, etc.).

Două surprize ușor neplăcute au fost legate de servicii. Prima a fost la sosire, când, deși a fost reperată ușor rezervarea, camera nu a fost gata până la ora 14 (ceea ce m-a făcut să ratez începerea workshopului). A doua surpriză am avut-o a doua zi, când am venit la prânz să eliberez camera: întârziind câteva minute după ora 12, am descoperit că fusese dezactivată cartela și nu mai puteam urca nici cu liftul, necum să deschid ușa camerei. Destul de nervoasă, am cerut unei cameriste de pe palier să îmi deschidă ușa ca să îmi pot lua bagajele (făcute de dimineață). Ulterior, la recepție, nu mi s-a menționat nimic despre acest incident – am primit factura și am lăsat bagajele la camera de bagaje până seara.

În final, vederea este spectaculoasă, însă prețul puțin exagerat pentru serviciile care se oferă – de altfel, am ales hotelul pentru locație (workshopul nostru s-a ținut în prima zi la acest hotel și a doua zi la un centru de conferințe lângă hotel).

---

VIZUALIZĂRI: 369 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI