Kaunas, 'capitala temporara' a Lituaniei

TIPĂREȘTE

Până să ajung aici, nu ştiam mai nimic despre Kaunas.

Mai exact, auzisem doar de celebrul Basketball Club Žalgiris (Jalghiris, în română).

Cum doream să aflu cât mai multe despre locul unde urma să ajungem, evident am umblat puţin pe Internet, pentru a afla câte ceva.

Oraşul este aproape de două ori mai mare (peste 350. 000 locuitori) decât Piteştiul, oraşul în care locuiesc şi amândouă sunt amintite în documente cam din aceeaşi vreme, adică de-acum vreo 600 de ani.

Aflat la confluenţa a două râuri (Nemunas şi Neris), Kaunasul este un oraş tipic lituanian şi se mândreşte cu asta. A fost o vreme, între cele două războaie mondiale, chiar capitala vremelnică a Lituaniei (Vilnius şi regiunea din care face parte fiind sub administraţie poloneză), motiv care i-a atras porecla de "capitală temporară".

Oraşul a avut o istorie zbuciumată, încă din vremuri străvechi. Legenda spune că aici s-a aşezat un grup de romani refugiaţi de frica lui Nero, în frunte cu un patrician. Unul dintre fiii acestuia, Kunas, a devenit conducătorul ţinutului, dând şi numele actualului oraş.

Aflat la răscruce de drumuri înre marile imperii, oraşul a fos atacat şi, uneori cucerit, de Cavalerii Teutoni, de suedezi, de ruşi, chiar şi Napoleon fiind în trecere pe-aici, în timpul campaniei sale în Rusia.

Cu toate acestea, oraşul s-a dezvoltat mereu, mai ales după ce a devenit membru al ligii hanseatice.

Deşi este şi un centru economic şi comercial important, al doilea oraş al Lituaniei are şi o componentă turistică substanţială.

Din acest punct de vedere, atracţiile turistice importante ale oraşului se împart în două zone:

► Oraşul Vechi (centrul istoric), situat la vest, exact în V-ul format de confluenţa celor două râuri amintite anterior şi

► centrul modern, situat la estul centrului istoric.

Hotelul Best Western Santakos (la care am stat şi despre care am scris click aici) se află practic între cele două zone, pe strada Gruodžio, aşa că vizitarea oraşului am făcut-o în două etape, corespunzând celor două zone.

Centrul modern este grupat de-a lungul axei est-vest, constituite de strada pietonală Laisvės alėja, adică Aleea Libertăţii, lungă de aproximativ 2 km şi pavată cu dale de beton. Aceasta este de fapt o stradă dublă, având pe mijloc o zonă verde, plantată cu tei.

De la hotel, am ieşit pe lângă o mică biserică, Sf. Gertruda pe Aleea Libertăţii, spre capătul dispre vest al acesteia, chiar în dreptul Muzeului de Zoologie.

Ştiam deja, din numeroasele materiale de informaţii turistice luate de la hotel, că strada pietonală centrală are 2 km lungime, aşa că ne-am pregătit de o plimbare mai lungă, făcută pe-nserat.

De o parte şi de alta a străzii se înşiruie restaurante, cluburi de noapte, magazine, sedii de bănci, şi multe alte locuri interesante, aşa încât nu ai nicio şansă să te plictiseşti, chiar şi o zi întreagă. Din loc în loc, sunt amplasate bănci, compoziţii de artă plastică şi fântâni arteziene.

La vreo 200 m de locul unde am ieşit în Aleea Libertăţii, pe stânga mergând spre est, se află Primăria, având în faţă monumentul lui Vytautas cel Mare, conducătorul Marelui Ducat al Lituaniei din prima jumătate a secolului al XV-lea, eroul naţional al Lituaniei, considerat ca făuritorul statului lituanian.

Pe strada perpendiculară pe Aleea Libertăţii, faţă în faţă cu Primăria, se află Bomba Records, un (să-i zicem) mall tocmai bun de făcut cumpărături, aviz amatorilor de shopping.

De partea cealaltă a Aleii Libertăţii, pe dreapta, se află Grădina Publică, Teatrul Muzical de Stat şi Teatrul de Păpuşi. Tot aici se află şi monumentul ridicat recent (prin 2002, dacă-mi aduc bine aminte) în memoria unui student, Romas Kalanta, care şi-a dat foc în acest loc, în 1972, în semn de protest împotriva ocupaţiei sovietice.

Drumul continuă tot aşa, cale de 2 km, cum spuneam. La capătul Aleii Libertăţii se înalţă biserica romano-catolică Sf. Arhanghel Mihail, veche de peste 100 de ani, construită în stil neo-bizantin, pentru că iniţial a fost o biserică ortodoxă. Cu cei 50 m înălţime, domină întreaga zonă.

Oraşul Vechi l-am vizitat în ziua următoare, după o scurtă revenire de-a lungul Aleii Libertăţii (pentru a o vedea şi la lumina zilei). La capătul de vest al acesteia, am intrat pe strada Vilnius.

Pe partea dreaptă, mergând spre est vreo 200 de metri, am ajuns la o clădire construită la jumătatea secolului al XIX-lea, devenită Palat prezidenţial când Kaunas a devenit capitala Lituaniei, din 1920 până în 1940. În prezent aici se află un muzeu dedicat foştilor preşedinţi interbelici, Antanas Smetona, Aleksandras Stulginskis şi Kazys Grinius, ale căror statui se găsesc în parcul palatului.

Am continuat tot pe strada Vilnius şi ea stradă pietonală, echivalentul, pentru Oraşul Vechi, al Aleii Libertăţii, din centrul modern. Aici însă aspectul este cu totul diferit: case vechi, cu arhitectură de Ev Mediu. La capătul ei, pe dreapta, se află Catedrala Sfinţii Petru şi Pavel, cea mai veche construcţie gotică din Lituania, aflată în plină renovare în timpul vizitei noastre. Cu toate acestea, am putut vizita catedrala şi în interior, singurele inconveniente fiind zgomotul făcut de diverse unelte folosite de restauratori şi lumina slabă. Stilul construcţiei, între gotic la exterior şi baroc-renaissance în interior arată practic istoria ei: începută în secolul al XV-lea, a fost afectată de incendii şi războaie, pentru ca în secolul al XIX-lea să capete forma actuală, caracteristică multor biserici catolice din Lituania.

Ieşim din catedrală şi intrăm în scuarul Primăriei, unde se află Lebăda Albă, vechea clădire a Primăriei, în prezent folosită în principal ca loc de oficiere a căsătoriilor. Aici, la etajul al doilea, a avut un apartament ţarul Alexei al II-lea al Rusiei.

Cobărâm pe strada Aleksoto spre malul râului Nemunas. Admirăm casa Perkūnas, una dintre cele mai vechi construcţii din Kaunas (din secolul al XV-lea), cu o arhitectură deosebită. Clădirea, numită aşa după descoperirea într-unul din pereţi a unei statuete identificate ca reprezentând zeul Perkūnas, adăposteşte în prezent un gimnaziu iezuit şi muzeul poetului Adam Mickiewicz, care a frecventat şi el această şcoală.

Ne continuăm drumul şi ajungem pe malul râului, unde admirăm unul din cele 34 de poduri ale oraşului, podul Vytautas cel Mare, ce leagă Oraşul vechi de cartierul Aleksotas.

Aici se găseşte şi cea mai veche biserică din Kaunas, biserica franciscană Înălţarea Maicii Domnului, ridicată de Vytautas cel Mare în stil gotic. Pe zidul bisericii se află o riglă ce marchează nivelul la care s-au ridicat apele râului la marile inundaţii ce au lovit Kaunasul în 1946.

Revenim în scuarul Primăriei, în spatele căreia se află o clădire ce adăposteşte Muzeul de istorie a comunicaţiilor

Alături se află sediul Episcopiei şi Mănăstirea Bernardinelor, cu biserica Sfintei Treimi, datând din secolul al XVI-lea şi folosită ca depozit în perioada sovietică. Ceva mai în spate se află altă biserică, Sf. Gheorghe, construită în stil gotic, dar având şi elemente baroce şi renaissance. La data vizitei noastre, această biserică nu era funcţională şi se afla într-o stare precară.

Pe lângă această biserică intrăm în Santakos Park, zona nordică a acestuia. Aici se află ruinele Castelului, vechi de 16 secole, în prezent parţial restaurat, după două distrugeri complete, prima de către Cavalerii Teutoni, a doua în timpul campaniei ruse a lui Napoleon. Într-unul din turnurile refăcute se găseşte acum biroul de informaţii turistice.

De aici revenim pe altă stradă din Oraşul Vechi, Gertrūdos, foarte asemănătoare cu strada Vilnius, cu care se întâlneşte exact la capătul vestic al Aleii Libertăţii.

Din păcate, timpul scurt avut la dispoziţie nu ne-a permis să vizităm mai pe-ndelete frumosul oraş Kaunas, astfel că am lăsat pe data viitoare câteva locuri (enumerate în ordine aleatoare) care, după cele aflate din ghidul oraşlui, cred că merită cu siguranţă a fi vizitate:

- Muzeul lituanian al războiului

- Parcul Ąžuolynas

- Kaunas Zoo

- Muzeul lituanian al aviaţiei

- Grădina botanică

- Funicularul Žaliakalnis, cel mai vechi funicular din Lituania

- Funicularul ce urcă pe dealul Aleksotas

- Fortăreaţa Kaunas, cu situl Holocaustului, în Fortul al IX-lea;

- dealul lui Napoleon

- Sinagoga

Din păcate, în timpul acestui sejur am avut o problemă cu aparatul de fotografiat, aşa că nu pot ataşa decât nişte capturi din filmul făcut cu această ocazie, care nu au o calitate prea grozavă.

---

VIZUALIZĂRI: 4125 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI