BUN
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
... Ce-i frumos se termină repede... Iată că a venit ziua în care micul nostru peripluu provensal avea să se încheie și să înceapă lungul drum de întoarcere spre casă. După micul dejun, ne-am luat rămas bun de la ospitalierele nostre gazde, am plătit ce mai era de plătit (taxa de oraș), am încărcat bagajele și am pornit. Următorul popas îl programasem în Menton, aproape de granița cu Italia și dacă ne-am fi dus glonț, n-am fi făcut mai mult de 3-4 ore. Citisem însă lucruri faine despre defileul Verdon și Lac de Sainte-Croix, le trecusem inițial în programul extins al vacanței (măcar 2-3 zile să petrecem în zonă), dar fusesem nevoită să le tai de pe listă în favoarea altor atracții. Măcar să trecem pe-acolo să vedem ce-am pierdut – am zis. Poate om reveni cândva.
Și astfel am parcurs distanța dintre Le Thor și Menton pe cel mai ocolit drum posibil. Ne-am bucurat de încă o bucată de Provence, cu ale sale nesfârșite întinderi de lavandă, viță-de-vie și livezi cu pomi fructiferi – doar din mersul mașinii; de oprit n-am oprit decât preț de câteva minute la intrarea în Valensole, la un magazin de pe marginea șoselei ce comercializa chestii din fistic (era și o mică plantație alături).
Pe urmă, curând, relieful ușor colinar a început să devină din ce în ce mai dramatic. Pin-uisem pe hartă Sainte-Croix-du-Verdon, în sudul lacului, însă am considerat că ne-am fi abătut cam mult, dar și Moustiers-Sainte-Marie în nord. Aici am vrut să poposim un pic, locul e cu adevărat spectaculos cuibărit între stânci semețe; am virat din șosea și am urcat și am tot urcat și n-am găsit neam loc de parcare, deci a trebuit să coborâm la loc 😊.
Intenția era să ne întoarcem o bucată de drum, cumva să ocolim lacul prin vest, dar GPS-ul nostru a avut altă opinie, deși șoseaua prin est este un drum secundar cu doar o bandă pe sens. Tati a vrut la început să întoarcă, însă pas să întorci – curbă după curbă. Practic, aveam să străbatem Parcul Natural Regional Verdon – o minunăție absolută! Un drum provocator, ce pune deseori la încercare experiența șoferului, dar extrem-extrem-extrem de frumos! Am oprit de zeci de ori cred – acolo unde s-a putut – pentru admirat peisajul și pentru poze.
Așa că în Menton am ajuns mult mai târziu decât am estimat. Rezervasem în avans o cameră dublă cu mic dejun inclus la un hotel de 3 stele, pe numele lui Hotel Miléade L’Orangeraie, localizat oficial pe Rue Partouneaux nr. 15. Neoficial, domeniul ocupă întregul careu dintre 4 străzi și are de fapt 2 intrări: cea principală, exclusiv pietonală, pe strada menționată deja și cea mixtă (și pentru mașini), pe Rue Urbana, în lateral. În mod surprinzător, aplicația de orientare ne-a dus corect, la aceasta din urmă.
Hotelul este unul istoric, cu o poveste ce vine de la sf. sec. 19; în prezent, o clădire somptuoasă, în stil Art Nouveau, P+3, fațadă crem-portocaliu, obloane albe, feronerie bleu-ciel. Intrarea păstrează câteva elemente originale, precum frumoasa marchiză din fier forjat și sticlă, sau ușa de lemn rotativă.
Am lăsat mașina în apropiere, rezervasem și loc de parcare (9 euro/noapte) , doar că nu se zărea așa-ceva prin preajmă; ne vor lămuri cei de la recepție, cu siguranță. Am pătruns în holul spațios, împărțit în mai multe secțiuni: în dreapta spații de relaxare, o mică bibliotecă, un magazin cu suveniruri și o zonă destinată celor mici, iar în stânga recepția. Procesul de check-in a decurs destul de repede, am plătit ce era de plătit (cazarea 170 euro + parcarea + taxa de oraș 2,14 euro de căciulă), am primit cheia camerei, intrucțiuni unde să ducem mașina și informații despre facilități și mic dejun. Pe urmă angajata s-a oferit să mă conducă spre cameră (în timp ce Tati s-a ocupat de auto).
Spre surpriza mea, n-am avut cameră în clădirea principală, ci într-o anexă cu doar 2 etaje – la parter, față în față cu intrarea la centrul spa. Nu m-a deranjat, ba chiar înclin să cred că am beneficiat de un plus de liniște. Se intră de afară, prin ușile culisante ce ocupă aproape tot peretele frontal. Camera – destul de mică, 12 mp scrie pe site, pesemne oi fi rezervat varianta cea mai ieftină în ideea că nu ne trebuie lux pentru doar câteva ore de somn. Și am avut dreptate.
În rest, perfect dotată. 2 paturi de o persoană lipite, echipate cu saltele bune, lenjerie de calitate și câte 2 perne de fiecare. Noptiere de-o parte și de alta. Deasupra fiecărei noptiere, în perete, set priză-întrerupătoare, o veioză-creion micuță, de citit și una-aplică mai mare, mai sus. Un tablou reprezentând niște flori stilizate, deasupra tăbliei comune celor 2 paturi. Pe peretele opus, un birouaș cu un scaun și suportul de bagaje, precum și TV-ul. În colțul dinspre baie, încă un scaun-fotoliu și un dulap în 2 uși, jumătate compartimentat cu rafturi, jumătate lăsat pentru umerașe. Pe unul din rafturi se afla un seif. A, iar pe birouaș – ceva materiale promoționale și câteva jeleuri ambalate, „ca cadou” ; drăguț gest!
Cromatic – odihnitor și discret: alb, un pic de galben, gri și albastru. Podea acoperită cu parchet laminat, ferestrele cu draperii groase. Climatizare eficientă, chiar am avut nevoie s-o pornim când am ajuns, peste noapte însă nu; am ținut ușa închisă și s-a menținut răcoarea până dimineață.
Baia conține și ea tot ce trebuie, toate relativ noi după aspect și strălucind de curățenie: chiuvetă, vas de toaletă, cabină de duș, oglindă, coș de gunoi. Câte 2 dimensiuni de prosoape albe, prosop pentru picioare, hârtie igienică (plus rezerve), săpun solid, flaconașe cu șampon. Am avut și uscător de păr.
După ce ne-am instalat și ne-am refreșuit un pic, am zis să ne grăbim spre plajă, să prindem – poate – ultima baie în mare pe acest sezon. Hotelul nu-i departe de mare, în linie dreaptă să fie vreo 300 m (în realitate, „în linie strâmbă” , pe străduțe care mai și cotesc – un pic mai mult). Plaja se numește Plage du Marché, e lunguță și nu prea lată, dar... pietroasă! Bine, pietre mici, nu bolovani, dar pietre. Spersem la nisip fin, deci ne-am declarat dezamăgiți și n-am adăstat decât preț de câteva poze. Ne-am întors să mai prindem măcar piscina deschisă.
Hotel Miléade L’Orangeraie are o zonă spa închisă, inclusiv piscină interioară (alte chestii nu știu ce mai are, că n-am avut timp să inspectăm), dar și o drăguță piscină exterioară, deschisă în sezonul cald, desigur. Sunt șezlonguri și umbrele de soare de jur împrejur, cam puține pentru capacitatea stabilimentului.
Ducându-ne la spartul târgului a fost chiar mai bine, deoarece pentru câteva minute am avut piscina doar pentru noi (pe urmă a mai venit o familie). Apa era caldă și curată, a fost o bucurie să ne bălăcim! Cam jumătate de oră am stat, avea să se închidă. Omul de serviciu deja se apucase să alinieze șezlongurile, dar nu ne-a grăbit, chiar ne-a zâmbit a încurajare. Ne-am simțit noi totuși.
Pe lângă facilitățile spa, se cuvine să amintesc – deși le-am remarcat doar în treacăt – cele 2 terase exterioare, unde poți sta în natură să savurezi o băutură sau, pur și simplu, la un pahar de vorbă și frumosul parc în care este amplsat hotelul – foarte curat și bine întreținut. A, am uitat să pomenesc despre parcare. Se află într-un capăt al acestui parc, n-am văzut-o cu ochii mei (a doua zi aveam să-l aștept pe Tati cu bagajele lângă intrarea în hotel), însă Tati mi-a povestit, oarecum nervos, că locurile delimitate sunt cam înguste și că nici cu spațiul de manevră nu stau prea bine. Deci, mă rog, o bilă neagră... Totuși, bine că există (parcarea). Și nici nu-i prea scumpă.
Restul serii l-am dedicat cinei (pe care am luat-o la un mic restaurant lângă mare) și explorării centrului vechi. Plaja pietroasă se termină într-un mic promontoriu pe care se găsește Muzeul Jean Cocteau (într-un vechi bastion de formă pătrată), poți să urci cele câteva trepte, apoi te poți plimba pe un dig suspendat lung de 3-400 m, având în stânga frumoasa panoramă a portului vechi, plin cu bărcuțe aliniate frumos și, dincolo de el, silueta extrem de fotogenică a orașului vechi Menton (care apare pe toate pliantele de promovare). În capătul digului se află Farul.
Ne-am plimbat pe dig, apoi am umat linia portului, flancată cu numeroase terase pe partea opusă. Surpriza a fost ca la capăt, cumva ascunsă între port și orașul vechi, să descoperim o plajă minunată, nisipoasă (Plage des Sablettes) și un golf cu ape liniștite! Minunat loc, păcat că n-am știut de el mai devreme... De aici, de la nivelul mării, trebuie să urci 2-3 șiruri de trepte, traversezi șoseaua și intri în zona istorică. Pe care am găsit-o fermecătoare și extrem de animată, având în vedere ora și sezonul.
Micul dejun se servește în clădirea principală, într-o sală dedicată de la primul etaj, între 7 și 10. Pe o latură, aceasta are un șir de ferestre, pe cea opusă tot felul de decoarțiuni: fresce murale și statuete. Un spațiu ce vrea să amintească istoria veche și frumoasă a hotelului. Mesele sunt simple, scaunele tapițate, cu spătar. Mâncarea este etalată într-o zonă anume, în caserole separate: mezeluri, brânzeturi, legume, fructe, ouă fierte și omletă etc. În plus, iaurt, lapte de mai multe feluri (inclusiv vegetal), pâine (baghetă și toast), croasante și alte prăjiturele. Sucurile, apa, mai multe sortimente de cafea și ceai – te servești singur de la tonomatele specifice. Una peste alta, un mic dejun destul de ok pentru un hotel de 3* din Franța.
Din păcate, n-am putut să zăbovim cât am fi vrut și a trebuit să eliberăm ringul, căci ne aștepta încă o bucată bună de parcurs până la următorul popas...
În concluzie, Hotel Miléade L’Orangeraie – o cazare bună, de recomandat și, poate, de reales. Cu multe elemente pozitive (camera fără cusur, piscina, parcul, micul dejun, poziția – aproape de mare, dar și de centrul vechi) și doar câteva... mai puțin pozitive (parcarea cu locuri înguste și faptul că unitățile de cazare situate pe latura nordică dau fix spre calea ferată; chiar există atenționare pe site în acest sens).
AmFostAcolo fără reclame?
- Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
- Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult
Trimis de crismis in 07.05.26 09:26:03
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în FRANȚA.
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (crismis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 43.77625300 N, 7.49830200 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest review
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat în rubrica "L Orangeraie Hotel by Mileade [Menton], NISA [NICE]" (nou-creată pe sait)
=======
Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.
Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ”
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
@crismis: Am parcurs si noi minunăția de drum de care vorbești tu. În 2007, dar și acum imi amintesc despre el.
A fost magnific și... palpitant!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)


Rog așteptați...






















