Parcul Natural Nisipurile de aur - o oaza de verdeata la malul marii.

TIPĂREȘTE

Salut. Dupa cum v-am promis in review-ul meu de la Park Hotel Golden Beach va voi scrie despre Parcul Natural din Nisipurile de aur – „Zlatni Pyasatsi” Nature Park- asa cum este denumirea lui oficiala. Probabil ca multi dintre voi, cei care ati stat in aceasta statiune ati auzit de acest parc si de manastirea Aladzha, dar ati fost cu masina. Noi ne-am hotarat intr-o zi sa o luam la pas prin acest parc, pana la manastire si n-am regretat nici o clipa alegerea facuta. Va spun ca este extraordinar, si merita sa va sacrificati o zi pentru o excursie de acest gen, chiar daca seara poate nu veti mai fi in stare de nimic. Asadar va invit sa descoperiti fata nevazuta a acestei statiuni, pe care, cred ca multi nu au cunoscut-o pana acum.

Sa o luam cu inceputul. Inca cu cateva saptamani inainte de a pleca, am consultat mai multe site-uri de pe net pentru a ma informa despre acest parc, despre distante, trasee si asa mai departe. Nu gasisem nimic pana cand am dat de site-ul lor oficial click aici, ce mi se pare foarte bine structurat si util pentru cei ce vor vrea sa faca o asemenea drumetie. Si incet incet, cu cat capatam mai multe informatii aceasta dorinta a capatat contur si a inceput sa se materializaze in dimineata celei de a 5-a zi (sper sa nu gresesc) a sejurului nostru, cand ne-am hotarat sa plecam. Asadar am pornit la drum de la hotelul nostru si s-a dovedit a avea si putin noroc. De pe acel site stiam ca exista Directoratul parcului in apropierea hotelului, la strada ce face legatura cu Varna si Albena, chiar langa un hotel numit Zora si statia de autobuz. Asadar, pentru cei ce sunt interesati si ar vrea sa ajunga acolo, se poate ajunge usor si cu autobuzul (109 sau 209) din orice statie.

De aici va puteti informa despre traseele turistice ale parcului, despre obiectivele turistice, despre flora parcului, fauna si asa mai departe. Se pot procura harti, vederi si altele. Ajunsi aici ne-a intampinat o domnisoara draguta, careia i-am explicat ce am vrea sa facem si unde sa mergem. Ne-a explicat foarte frumos, in engleza, despre acest parc, ne-a furnizat cateva informatii importante si ne-a sugerat sa cumparam o harta mare a parcului, cu toate traseele turistice, obiectivele explicate si toate informatiile necesare. De fapt erau trecute cam toate informatiile utile pe care le veti vedea si pe site-ul lor. Aceasta harta s-a dovedit a ne fi pana la urma indispensabila. Mentionez ca unele informatii din acest review le-am procurat din acea harta si de pe acest site ce vi l-am prezentat mai sus.

"Ca informatii generale Parcul Natural „Zlatni Pyasatsi” este situat la o distanta de 17 km de orasul Varna. Este declarat oficial din anul 1943 parc protejat. Este asezat de-a lungul statiunii, cu o lungime aproximativa de 9 km, iar altitudinea medie de 110 m si maxima este de 269 m".

Despre traseele turistice (marcate) va pot spune ca sunt patru, in ordinea lungimii: traseul rosu, cel verde, galben si albastru. In afara acestora trasee mai exista inca cinci trasee specializate. Primul, pentru copiii insotiti de parinti (vezi foto), pentru a prezenta fauna zonei. Cel de-al doilea pentru persoanele cu dizabilitati, in scaune cu rotile, acest traseu fiind insotit si de indicatoare cu text in alfabetul braille. Chiar am si o poza cu unul din aceste indicatoare. Al treilea traseu este cel de la manastire la catacombe pentru a prezenta flora si copacii protejati (foto). Al 4-lea traseu este (spun ei) pentru a vedea pasarile iar ultimul pentru biciclisti. Domnisoara de la directorat ne-a recomandat sa mergem la dus pe cel albastru si la intoarcere pe cel galben.

Zis si facut... am pornit pe o poteca indicata de respectiva domnisoara, spre a ajunge la traseul albastru. Cele doua trasee, cel albastru si cel galben incep din acelasi punct, se continua impreuna, dupa care se despart intr-un alt punct. Odata ajunsi la cele doua trasee am vazut si indicatoarele, in care erau trecute obiectivele turistice ale traseului respectiv si distantele in timp dintre ele (foto). Ne-a iesit apoi in cale un indicator cu hotelul Gorski Rai un hotel izolat in mijlocul naturii pentru cei interesati (foto). Am mers mai departe si am ajuns la o fantana langa acest hotel ce se numea fantana Minkov, fantana dedicata in numele padurarului cu acelasi nume, Yordan Minkov (foto). Mai departe traseul era presarat din loc in loc cu indicatoare care duceau spre manastire si cu pozele animalelor ce pot fi intalnite pe respectivul traseu (foto). Chiar eram pe punctul de a poza panoul cu caprioare cand am si zarit una. Am continuat sa mergem mai departe pana am ajuns la ceva camping, aviz amatorilor era in functionare, dar foarte izolat de statiune. Se poate ajunge pana acolo si cu masina, chiar am vazut vreo 2-3 in parcarea acestui camping (foto). De aici drumul se ingusteaza si nu mai poate fi accesibil cu masina. In preajma acestui camping era o fantana (nu era trecuta in traseu) si cateva locuri de odihna cu un foisor, cateva bancute si masute. Nu erau asa bine intretinute, dar domnisoara de la directorat ne-a spus ca intreg parcul va intra intr-un proces de reabilitare. Inaintam prin vegetatia foarte deasa si din loc in loc se vedea si marea. Pe traseu erau cateva paraiase peste care erau construite podulete din lemn. (foto) In fine am ajuns la cred cel mai important obietiv turistic din traseul albastru, si anume fantana 1300. Aceasta fantana a fost ridicata in memoria celor 1300 de ani de la insituirea statului bulgar. Cele 5 izvoare ale fantanii reprezinta cele 5 mari epoci din istoria Bulgariei (foto). Langa aceasta fantana exista si un loc de odihna de unde se poate admira statiunea si marea in toata splendoarea lor. Am plecat de aici energizati de apa proaspata din izvoare si am pornit mai departe. In cele din urma ajungeam la strada ce leaga statiunea de parcarea din fata manastirii.

Manastirea Aladzha, probabil principalul loc de atractie al parcului, este o manastire medievala sapata in stanca cu hramul Sfintei Treimi. Manastirea este declarata monument istoric, cultural national. Complexul monahal se intinde pe doua nivele, sapate intr-un perete inalt de calcar. De-a lungul celor doua nivele sunt sapate numeroase pesteri, in care se poate observa intrebuintarea fiecarei incaperi. Initial aceasta manastire a fost pictata dar cu trecerea timpului acestea au fost din pacate deteriorate si in final unele dintre ele pierdute. In partea de jos a primului nivel era cripta. Primul nivel este compus din biserica centrala cu sfantul altar, langa biserica centrala se pot observa cateva chilii pentru rugaciune si in capatul nivelului se afla o incapere mare unde era bucataria. Legatura dintre primul si al doilea nivel este facuta de o scara de lemn. Cel de-al doilea etaj este format dintr-o camera foarte larga unde se gasea capela si alte incaperi si chilii. In curtea manastirii se afla un amfiteatru, muzeul manastirii unde sunt expuse diferite vestigii vechi, planul manastirii, o macheta, diferite anunturi cu explicatiile necesare despre manastire, un magazinas mic de unde se puteau procura carti, harti si altele. Am luat si noi o carte.

De la manastire am mers mai departe spre catacombe (foto). Aceste catacombe se afla la o distanta de aproximativ 700 m fata de manastire, mergand pe un traseu dendrologic de care v-am spus mai sus, cu multe specii de copaci ocrotiti si sunt formate din grupuri de pesteri asezate pe trei nivele. Ajunsi din nou la manastire am cautat drumul spre traseul de intoarcere, cel galben. Aici ne-am incurcat putin, dar tot raul spre bine caci am ajuns intr-un view point de unde se putea admira marea si statiunea, iar privelistea a fost superba. In cele din urma am gasit copacii marcati cu galben reprezentand traseul de intoarcere.

Acest traseu, din punctul meu de vedere a fost putin mai spectaculos decat cel albastru, poate din cauza faptului ca era mai sarac in obiective si poate eram si obositi. Ne-am inprospatat de la fantana „The seven saints” (foto) apoi am luat-o la pas spre statiune. Am ajuns in final la drumul unde se unea cu traseul albastru si am intrat in statiune prin centrul el undeva in dreptul hotelului Holiday Park parca. De fapt pe acolo se intra in parc.

In final tin sa amintesc inca o data ca in putine locuri referitoare la trasee si parc mi-am inprospatat memoria cu informatii sustrase din site-ul oficial mentionat la inceput. Fiecare obiectiv si traseu mentionat il voi corela cu poze. Traseele rosu si verde au si ele obiectivele lor dar nu le-am mai mentionat deoarece nu le-am vazut. Durata traseelor poate fi mai mare decat cea mentionata in site. Noi am facut la dus in jur de o ora si 20 de minute, iar la intors cam aproximativ o ora jumatate, poate chiar mai mult daca incurci putin drumurile. In total cu vizita la manastire, catacombe, poate dura aproximativ 5 ore jumatate. Va sfatuiesc asadar, pentru cei ce v-am facut curiosi sa lasati deoparte o masa de all inclusive si sa dati o raita la pas prin parc. Va asigur ca nu veti regreta o zi petrecuta in acest cadru natural superb. Iar privelistea este absolut minunata…sper ca pozele vor vorbi de la sine.

Sper ca nu v-am plictisit prea mult, sa aveti parte numai de vacante minunate!

---

VIZUALIZĂRI: 7129 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI