O cazare foarte ieftină şi neaşteptat de bună

TIPĂREȘTE

În general, nu suntem adepţii unor cazări costisitoare, profilul nostru fiind acela de umblăreţi de dimineaţa până seara, iar atunci când mergem în vacanţe scurte şi foarte solicitante, ne mai ajustăm pretenţiile, aşa încât acestea să constea într-un pat bun într-o cameră curată, neapărat cu baie proprie şi aceea tot curată, cu mic-dejun normal, fără fiţe, dar situată într-o zonă de interes, precum şi la un preţ decent.

Ideal ar fi ca efectul raportat la efort să dea o eficienţă cât mai ridicată, aşa ca să rezulte un mare plus, ceea ce e destul de rar întâlnit în materie de cazări, dar în cazul de faţă chiar s-a concretizat.

Trecând la subiect, ţin să spun că de data aceasta în ceea ce priveşte cazarea la Istanbul, nu mi-a ieşit aşa cum aş fi vrut şi ar fi fost normal, adică să avem toate nopţile asigurate la un singur hotel.

La început, pe când cochetam cu ideea de a merge cu autocarul, aveam nevoie de numai două nopţi de cazare pe care le-am şi rezervat la un hotel bun din Fatih prinzând un preţ excelent. Pe urmă, sucind planul şi hotărându-ne la avion, ne-am dat seama că mai avem nevoie de încă o noapte în avans, sosind în metropolă seara târziu, deci undeva cu recepţie non-stop. Primul impuls a fost, desigur, să rezerv acolo unde aveam deja antamate două nopţi de cazare, dar ghinion, nu mai erau camere disponibile.

În atare situaţie, trebuia să mă orientez asupra unui alt hotel din zonă unde, fie alegeam să stăm doar o noapte, fie anulam cazarea deja rezervată pentru două nopţi şi o făceam din nou pentru trei nopţi.

Am ales prima variantă, fiindcă nu-mi venea să renunţ la hotelul care, recunosc, mă încântase, mai ales

că booking.com mă ajutase şi, la o simplă căutare, îmi avansase un hotel de luat în seamă la un preţ incredibil de mic, situat relativ aproape şi, mi-am zis, ce s-ar fi putut întâmpla aşa nemaipomenit de rău pentru o noapte?! Inconvenientul major era că eram nevoiţi să strângem bagajul în dimineaţa următoare şi, la ora de check-out, să ne trambalăm cu rucsacurile de la un hotel la altul, dar am inclus şi asta în program, regizând pas cu pas fiecare mişcare.

Aşadar, pentru prima noapte în Istanbul m-am orientat la Gulliver Mansion Hotel, o unitate de cazare micuţă, situată în zona veche, dar la mare căutare, mai precis în apropiere de Küçük Ayasofya, fostă bazilică bizantină devenită moschee şi soră mai mică a mult mai faimoasei Ayasofya. Clădirea sa, din lemn (preponderent) şi piatră, perfect asortabilă cu tot cartierul, are cinci niveluri şi câte trei camere pe palier, la parter se află recepţia, iar la demisol/subsol-având în vedere terenul în pantă- sala de mese, locul destinat micului-dejun. Camerele sunt de mai multe feluri, duble sau mai mari pentru a găzdui mai multe persoane, însă nu există single, iar pentru noi am rezervat una de tipul king standard.

Adresă: Küçük Ayasofya Mahallesi, Demirci Reşit Sk. No:7,34122 Fatih/İstanbul, Turcia

Tel. : +90 212 458 01 44

De cum am terminat procesul de rezervare, proprietarul mi-a trimis mesaj prin a-şi arăta disponibilitatea sa în toate, faptul că recepţia este deschisă non-stop văzând că ora estimată de mine era după orele 22,00, precum şi transfer de la aeroport. Referitor la transfer, am refuzat diplomat, fiindcă preţul era de 50 €/persoană, absolut fără sens în condiţiile în care mă documentasem şi cu mijloacele de transport în comun ne costa pe amândoi în jur de o sută de lire, adică infim, deşi aşa se consumă mai mult timp. În articolul de călătorie -- vezi impresii -- am detaliat cum am ajuns de la aeroportul Sabiha Gökçen în centru, la Sultanahmet.

Aşadar, am sosit seara pe la 22,30 la hotel, din staţia tramvaiului T1, am avut de parcurs arealul cu Piaţa Sultanahmet, am trecut pe lângă Moscheea Albastră, Obeliscul Egiptean, Coloana Şerpuită, Coloana lui Constantin, apoi am luat-o pe nişte străduţe pe care ne-a ghidat excelent aplicaţia maps. me (fără date mobile) şi după câteva minute, identificam clădirea hotelului în care am intrat repejor. Hotelul este amplasat, cum am zis, pe teren înclinat, de fapt în toată zona aceea nu faci decât să urci şi să cobori, picioare bune să ai!

A doua zi, pe lumină, ne-am dat seama că se află exact lângă zidurile istorice ruinate ale ceea ce este cunoscut drept Sfendona (tribuna curbată), adică ale capătului sudic al Hipodromului antic, construit în anul 203 D. C. Deasupra zidurilor se efectuau lucrări de reabilitare asupra clădirii unui liceu de dimensiuni remarcabile. Pe altă latură, vi-á-vis de intrarea în hotel, se găseşte un loc de joacă pentru copii înglobat într-un părculeţ numit 23 Nisan Parkı.

Am fost primiţi bine, chiar călduros, ni s-a făcut check-in-ul, recepţionerul, văzând că aduc vorba de plată, m-a anunţat că banii îmi fuseseră traşi de pe card, dar eu, cum nu aveam datele mobile pornite, nu fusesem înştiinţată, însă aveam să aflu imediat ce mă foloseam de wi-fi. Am primit camera 503, situată la etajul al cincilea, până la care se urcă numai pe scări (în spirală), neexistând ascensor. Acesta ar fi un dezavantaj pentru persoanele cu mobilitate mai redusă.

Prima impresie de ansamblu lăsată de hotel şi interior n-a fost rea deloc, dimpotrivă, mi s-a părut curat, deşi vechiuţ şi cam înghesuit.

Camera arăta exact ca în fotografiile de pe booking, şi asta mi-a plăcut, nefiind nimic fotoshopat. Destul de spaţioasă pentru pretenţiile noastre, aceasta era dominată de patul matrimonial de altfel foarte confortabil, încadrat între noptiere la capete şi de o tăblie înaltă, multicoloră. Pe una dintre noptiere aveam telefonul fix şi se puteau sesiza prize suficiente atât de necesare pentru device-urile din dotare.

Vis-á-vis, exista o toaletă cu oglindă şi scaun, corpul putând avea rol şi de birou cu sertar. Deasupra era suspendat televizorul LCD, cu diagonală suficient de mare.

De cealaltă parte a camerei, se afla dulapul de haine, destul de încăpător, şi un minibar, desigur gol, dar funcţional pe care l-am folosit pentru apa, sucul, berea pe care le-am cumpărat la miezul nopţii, de la un magazinaş din preajmă.

Camera avea ferestre pe doi pereţi şi vedere laterală spre Marmara, peste clădirile din jur. Nu este prevăzută cu balcon şi, la cum arată faţada hotelului, nu cred să aibă aşa ceva nici celelalte camere. Pardoseala era din parchet, întreaga cameră fiind predominată de bejul lemnului tâmplăriei.

Baia era micuţă, dotată cu cabină de duş ce se închidea foarte bine, fără să lase apa să se scurgă în afară, obiecte sanitare normale, baterii funcţionale. Consumabilele constau în hârtie igienică, săpun lichid, şampon, gel de duş în recipiente mari. Exista uscător de păr, prosoapele le-am găsit pe pat, erau foarte curate, cel de picioare aninat de cabina de duş, iar papucii de unică folosinţă erau în sertarul toaletei. În baie era curat, însă poate că senzaţia că nu îndeajuns, era dată de aerul de uzat în ansamblu.

Micul-dejun se servea zilnic între 08,00-10,00 în regim bufet. Deşi nu ne era prea foame, având în vedere că primul lucru făcut după ce ne-am instalat, a fost să ieşim la masă la un local din apropiere, am coborât la micul-dejun mai mult din curiozitate dar şi de dorul ceaiului turcesc. Sala este micuţă, în ton cu hotelul, iar oferta de produse chiar m-a uimit pozitiv. Am găsit trei-patru feluri de măsline, câteva sortimente de brânzeturi, un fel de mezel, legume precum roşii, castraveţi, fructe, ouă fierte, cartofi prăjiţi, cârnăciori, două feluri de pâine, covrigii locali simit, gem, unt, miere la cutiuţe, cereale. De băut am găsit ceai, lapte, sucuri. Absolut suficient, ba chiar mai mult faţă de aşteptări.

Wi-fi-ul a avut semnal foarte bun, era parolat, ca mai peste tot în Turcia. Hotelul nu are parcare proprie, asemenea multora din acea zonă, dar pentru cine se deplasează cu maşina, proprietatea vine cu soluţia de a parca unde aceasta are aranjamente, desigur, contra cost. Serviciul de curăţenie, aşa cum declară hotelul, se efectuează zilnic, însă noi nu am avut timpul necesar să constatăm acest lucru.

O vorbă-două merită şi personalul hotelului, deşi am interacţionat fizic cu doar doi recepţioneri şi cu doamna de la sala de mic-dejun. Toţi, zâmbitori, de o sinceră amabilitate, de ajutor în tot ce le-am solicitat. Deci, numai de bine!

Concluzie

Aceasta a fost experienţa noastră low-cost de cazare în Istanbul şi pot să spun cu mâna pe inimă că n-a fost deloc rea, dimpotrivă, ne-a surprins plăcut pentru un hotel simplu şi modest. Iată că notele nu foarte mari nu ne-au descurajat să-l alegem, iar preţul, care indica mai degrabă o unitate de cazare în care nu poţi avea prea mare încredere, a fost mic de tot faţă de ceea ce ne-a oferit hotelul. Desigur, când îţi adaptezi corespunzător aşteptările, nu apare dezamăgirea.

Pentru cei ce nu sunt foarte pretenţioşi, aidoma nouă, Gulliver Mansion poate constitui o variantă bună de cazare pentru o vacanţă de câteva zile în Istanbul. Consultând din nou booking.com pentru o simulare pentru minivacanţa de Rusalii în acelaşi tip de cameră, constat că rezultă un preţ de 65 €/noapte, ceea ce îmi dă clar dreptul să declar că am fost foarte norocoşi în privinţa acestei cazări.

---

VIZUALIZĂRI: 1353 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI