O dorinta implinita

TIPĂREȘTE

Desi destinatia noastra de suflet este Grecia, la indemnul prietenilor, am zis anul asta sa vedem si noi cum este “all inclusivul”, la turci. Asa ca ne-am rezervat din timp un sejur in Kusadasi, (neinspirat zic eu, pentru ca in primavara ofertele erau mai bune, dar…), hotel Grand Belish. Am ales hotelul mai ales la sugestia unor prieteni care anul trecut au fost acolo.

Am plecat cu o cursa cearter, in 02 iunie de la Otopeni si am ajuns la Bodrum pe la ora 11. De aici am fost imbarcati prompt in autocare si lasati fiecare la hotelul lui. Noi am ajuns la Davutlar unde se gasea hotelul nostru, la vreo 14 Km de kusadasi.

Locatia impozanta, cu o receptie mare, dar cam goala. Dei era trecut de ora 14, camerele nu erau gata, asa ca am mai asteptat vreo ora pana am fost condusi in camera. Nu prea pricepeam cum de hotelul era gol dar camerele nu erau gata. Misterul l-am dezlegat seara, cand pe la ora 18 au venit vreo patru autocare cu asiatici care, luau cina, dormeau o noapte, luau micul dejun si apoi plecau intr-un circuit prin Turcia. Toti purtau “ghiozdanele” in spate si erau inarmati cu telefoane sau tablete performante cu care fotografiau “ tot ce misca”. Seara aveam o masa rezervata (contra 5 EUR.), pe terasa restaorantului de unde se vedea superb apusul de soare. Cand se prindeau prietenii nostrii de frumusetea momentului, navaleau pe terasa pentru a-l imortaliza, oferindu-ne un alt spectacol. De altfel ajunsesem sa-I asteptam seara...

Regimul asta al hotelului avea avantaje si dezavantaje. Avantajul era ca dupa ce plecau ei, statea vantul, adica era totul liber, plaja, piscina, barurile, liftul… Dezavantaje: pranzul era destul de saracaios, fiind gatit doar pentru cel mult 30 persoane, la barul de la piscina, desi in program trebuia sa fie si mancare, abia dupa 3 zile cand am insistat au inceput sa bage niste pizza, salate, cartofi prajiti, paste… si inghetata intre ora 16 si 17, nu am avut nici un fel de program de divertisment pe toata perioada sejurului.

Am intalnit o familie de romani veniti cu masina proprie, care ne spunea ca in alti ani era alta atmosfera aici, dar … noi… aveam nevoie anul asta. Poate ca si firmele noastre de turism ar trebui sa stie lucrurile astea si atunci cand faci rezervarea sa-ti spuna la ce sa te astepti.

Dar sa revenim la hotelul nostru. Camera era mare, cu balcon, cu mobilier bun, cu baie dotata cu tot ce trebuie, la nivel de 4 stele zic eu si nu 5 cat zic ei. Se schimbau prosoapele, se facea si ceva curatenie. Holurile erau insa murdare, plaja era murdara, pacat ca era cu nisip, cu sezlonguri curate si destul de mare, fata de ce am vazut in Kusadasi. La piscina era curat, dar nu am stat decat intr-o dupa-amiaza cand era vant la plaja.

Cina si micul dejun, diversificate, cu fructe (cirese, piersici, capsuni, pere, caise), multe salate, branzeturi, mai slab la mezeluri (doar doua sortimente de sunca presata), peste, miel, pui (cam fara gust), o ciorba de legume, prajituri bune, gaseai ceva pe gustul tau. La pranz, cum am spus, fructe si prajituri, o ciorba, un fel sau doua de mancare (pulpe cu sos, spanac cu miel de exemplu). In sala erau mai multi chelneri decat turisti…. Baietii care serveau amabili, mai ales daca ii mai atingeai din cand in cand cu 2-5 EUR. Daca aveai nevoie de pachet pentru ca plecai in excursie (noi am avut de doua ori), erau foarte amabili, iti luau comanda, te scriau intr-un caiet si te asigurau ca este OK. A doua zi cand te duceai la receptie – pauza, se intrebau unul pe altul si pana la urma iti dadeau o punga sa-ti pui si tu ceva acolo, ce gaseai prin restaorant la ora aceea. Mi s-au parut tare neseriosi din punctul asta de vedere.

Pe de alta parte am avut parte de timp bun si de liniste.

Am fost in doua excursii optionale.

Prima la Efes si la casa in care se spune ca si-a trait ultima perioada a vietii Fecioara Maria. Ne-a placut si pentru faptul ca fiind aproape de Kusadasi, nu am pierdut timp prea mult cu drumul si am avut timp de vizita. Am oprit si la templul zeitei Artemis, unde am mai vazut doar o coloana din cele 127 cate avea templul, dar daca esti prin zona, merita vizitat.

A doua la Pamukkale, unde datorita faptului ca ne-a luat mult drumul, nu am stat decat doua ore. Prea putin pentru ce ai de vazut, asa ca am dat o fuga la piscinele naturale - ne-au placut, dar cred ca acum sunt un pic “ajutate” sa reziste multimii de turisti. Spun asta pentru ca am vazut o frunza verde cazuta in apa, care avea déjà pe ea depuneri de “calcar”, iar in prima piscina de sus, era un praf alb ca si cand ai fi aruncat acolo un sac cu ipsos (un praf alb, in cantitate prea mare pentru a fi natural). Am aruncat un ochi la piscina Cleopatrei, n-am vrut sa facem baie pentru ca aratam foarte bine asa si nu vrem sa fim mai tineri cu 10 ani (eii...) si ne-am dus sa vizitam muzeul Hierapolisului. Cred ca am facut alegerea buna. Foarte bine structurat, cu destul de multe exponate. Din pacate Hierapolisul, l-am vazut de la distanta si prin ochii aparatului de fotografiat. Am mai beneficiat de o baie cu apa termala la piscina unui hotel, unde am luat si masa.

Am mai fost si intr-o excursie gratuita oferita de firma de turism in care ne-a prezentat statiunea Kusadasi si bineanteles vreo doua magazine.

In toate excursiile am avut ghid vorbitor de limba romana (Eda, o turcoaica care statuse 5 ani in Romania), bine informata si care in autocar ne-a vorbit mult de Turcia, de obiceiurile lor, de religie, de situatia economica, politica si ne-a raspuns la toate intrebarile puse.

Cat am stat noi au avut loc si doua atentate, unul la Istambul si unul la Mardin. Nu este prea confortabil. Se simte o stare de tensiune…

Cand ne-am intors, in avion, toti romanii nostrii erau bine, erau veseli, unii multumiti, unii mai putin, toti remarcasera lipsa turistilor din hoteluri si toti am fost fericiti cand am aterizat ACASA.

Deci, nu m-a dat pe spate Turcia (cineva ne-a zis in avion “Pai sa vedeti Antalia!!! – eii, cine stie?) si da, ne e dor de GRECIA…. In toamna, speram sa gasim ceva convenabil si sa ne mai trecem la capitolul “Am fost si eu pe aici”, Lefkada sau Zakyntos.

---

VIZUALIZĂRI: 4391 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI