GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Spuneam în vezi impresii că în Armenia am avut o cazare în Goris, unde am mers pentru a vedea platoul Tatev, o zonă turistică deosebită. După noaptea de odihnă și micul dejun la Mira Hotel în Goris, vezi impresii, am plecat spre Tatev, telecabină, sat, mănăstire.
Am mers pe Drumul European E117 circa 10 kilometri până la intersecția cu Drumul H45 pe care am mai mers tot atâția și înainte de ora 10 eram la Terminalul Halidzor de lângă satul cu același nume al Telecabinei Aripile lui Tatev pentru plecarea ei de la ora 10:00. Se pot afla mai multe pe site-ul tatever.am/en.
Telecabina a fost deschisă în octombrie 2010, când a și fost înscrisă în Cartea Recordurilor Guinness ca Cea mai lungă telecabină din lume pentru traseul ei de peste 5.750 de metri. Este deschisă zilnic între orele 9:30 și 19:30, călătoria cu ea până la Mănăstirea Tatev dus - întors costă 7.000 de drami (13 euro) și durează circa 15 minute. Am făcut rezervarea de pe site din țară și am printat biletele. Interesant, profiturile obținute de la Telecabina Tatev sunt folosite pentru restaurarea Mănăstirii Tatev și îmbunătățirea turismului în zonă.
Cabina a fost aglomerată, am fost cu un grup de englezi, vederile din telecabină erau ample, largi datorită ușilor și ferestrelor transparente și foarte clare, era dimineață, era senin și avea o bună vizibilitate. Plimbarea a fost lină, plăcută, timp în care se transmiteau informații, în armeană, rusă și engleză, despre traseu și telecabină.
Am reușit mai multe poze cu peisajul cu adevărat spectaculos cu munții din jur spre care mergeam. Am admirat Canionul de pe Râul Bazarçay (Vorotan) văzut foarte jos, Podul Diavolului, o minune a naturii armene, din telecabină părea un punct pe râu, dacă aveam timp puteam merge acolo, vechea Mănăstire Harants Anapat dar și drumul ce șerpuia pe coastele munților. Am vrut să mergem cu telecabina pentru a avea o perspectivă și mai bună asupra magnificului peisaj, vremea a ținut cu noi, am văzut minunile naturii de la înălțime….
Deși pe șosea sunt doar 25 de kilometri de parcurs până la mănăstire, aceștia se fac în circa 45 de minute, am înțeles de ce, serpentine în ac de păr, în pantă, se coboară până la canion și apoi se urcă…. las pozele să vorbească…...
Am ajuns la destinație, ceva poze de pe platforma telecabinei, apoi am pornit spre Complexul Mănăstirea Tatev, unul dintre cele mai vechi și renumite complexe mănăstirești din Armenia.
Despre numele Tatev sunt mai multe povești, una din ele fiind despre un eveniment legat de construcția mănăstirii. Când lucrările au fost terminate, meșterul nu a mai putut să coboare de pe acoperiș și făcâdu-și cruce, l-a rugat pe Dumnezeu să-i dea aripi spunând “Ognir Surb, ta tev! , Ta tev! , Ta tev! ”, adică “Doamne Sfinte dă-mi aripi! , Aripi! , Aripi! ”, apoi s-a aruncat în gol… Deodată, două aripi i-au crescut pe spate și meșterul a zburat. Prin urmare, mănăstirea a fost numită Tatev în cinstirea meșterului a cărui rugăminte a fost auzită de Dumnezeu.
Mănăstirea a fost construită în secolului 9, ajungând în secolele 14 - 15, prin Universitatea Tatev, cel mai mare centru de filozofie și știință al Armeniei medievale, avea o bibliotecă renumită cu 10.000 de manuscrise, distruse de mongolii invadatori într-o singură zi…
Am pornit spre mănăstire dar ne-am oprit mai întâi la Presa de ulei, construcție ridicată în secolul 17 în afara zidurilor mănăstirii, era folosită și de sătenii din vecinătăți, moară modernă pentru acea vreme ce putea prelucra mai multe tipuri de semințe, in, muștar, susan, cânepă. Mi-a plăcut muzeul interactiv care prezintă atât viața monahală cât și pe cea laică, tehnica din perioada respectivă. Cred că erau acolo toate componentele, lipsea doar un motor care să le pună în mișcare în locul boului care odinioară învârtea roata.
Am ajuns la zidurile mănăstirii, adevărate ziduri de fortăreață, mănăstirea, centru al ortodoxismului armean, fiind ea însăși un permanent zid în fața atacurilor păgâne și am intrat în “fortăreață” pe Vechea Poartă lângă care era o fântână complet restaurată dar și o hartă a întregului complex cu explicații în mai multe limbi. O privire generală, câteva poze de la distanță la principalele obiective turistice din mănăstire și ne-am oprit la Biserica Sf. Petru și Pavel, catedrala construită între anii 895 și 906 și închinată celor doi apostoli, cea mai veche și mai mare construcție din Mănăstire. Are pereții interiori și exteriori acoperiți cu pietre tăiate, are ferestre înguste în ziduri și o cupolă ce permit iluminarea naosului. Pe fațada estică sunt nișe împodobite cu basoreliefurile ctitorilor, prințul Ashot și prințesa Shushan, fiecare mărginită de șerpi, armenii aveau credința că șerpii erau protectorii caselor în care trăiau. După 25 de ani zidurile au fost decorate cu mai multe fresce Hristos Rege cu ucenicii și sfinții săi, Judecata de Apoi, Nașterea Domnului Iisus, astăzi doar urme din ele. Sunt mai multe icoane pictate cu diferite subiecte, am pozat icoană Sfântului Grigorie de Tatev aflată deasupra nișei în care se află mormântul acestuia.
Lipită de ea, Biserica Sf. Grigorie Luminătorul este prima biserică construită în complex, în prima jumătate a secolului 9, dar distrusă complet de un cutremur și reconstruită spre sfârșitul secolului 13. Este o biserică simplă, fără cupolă, dar cu o intrare decorată cu fine sculpturi, iar lipit de amândouă bisericile se ridică Mausoleul lui Grigor Tetevatsi, filosof și teolog, apoi stareț al Mănăstirii și conducătorul Universității Tatev timp de 20 de ani, azi, Sfântul Grigore de Tatev, al Bisericii Apostolice Armene.
Pașii m-au dus apoi la Gazavan, în traducere „Sceptrul”, numit de studenții ce își susțineau examenele lângă el și „Cârja Arhimandritului”. Este un monument dedicat Sfintei Treimi, o coloană octogonală, înaltă cam de 8 m, încoronată cu o cornișă ornamentală și cu o cruce de piatră, un khachkar, este o construcție specială ridicată în primii ani ai secolului 10. Capodoperă a ingineriei medievale armene, coloana se legăna în anumite împrejurări, apropierea dușmanului, cutremure sau chiar când răsuna corul seminariștilor!, revenind apoi la poziția verticală. Specialiștii pun acest fenomen pe seama construcției speciale a părții inferioare a coloanei, o bază pivotantă, dar și azi, după mai mult de 1.000 de ani, mai rămân semne de întrebare. În ultimii ani coloana nu s-a mai mișcat iar baza i-a fost întărită cu mai multe benzi de fier, dar este numit în continuare de localnici și „Coloana Mișcătoare”. Mi-ar fi plăcut să ascult corul seminariștilor și să privesc coloana legănându-se, nu se știe dacă se va mai legăna vreodată...
Celelalte clădiri din incintă, bucătăria, săla de mese, brutăria, chiliile călugărilor, hanul pentru pelerini, se află în diferite stadii de reconstucție, eu văzându-le doar în trecere…
Ne-am continuat plimbarea până la Biserica Sf. Astvatsatsin, ridicată la sfârșitul secolului 11 ca etaj la un mausoleu existent lângă Poarta veche, și Fântâna care, ca toate fântânile din Armenia, are o apă foarte bună. Am intrat în mica sală simplă, cu o cupolă centrală suplă și înaltă și, deosebit, cu patru cupole ce formează o cruce în jurul ei, cu nișe pe trei laturi, pe cea estică fiind altarul. Mi-a plăcut mult tavanul astfel format...
Ca și la alte mănăstiri vizitate în Armenia și aici am urcat să privim și să pozăm de la înălțime întreg complexul, am mers la Punctul de Belvedere Tatev aflat la circa 1,2 kilometri pe un drum auto, de care am profitat și noi mergând cu un taxi, cost 2.000 drami, este cineva care negociază și care se ocupă de taxiuri, sunt bine organizați... A meritat efortul, scuze obișnuința!? , mai bine zis stresul, pentru că taxiul cu care am plecat a rămas în pană și a trebuit să așteptăm altul ca să continuăm drumul, eram și puțin presați de timp... Vederile oferite erau splendide, pozele la fel!
Se putea merge fără probleme și pe jos, drumul urcă destul de domol, aș fi mers și eu cu plăcere, dar timpul își spune cuvântul, mai erau multe de văzut în acea zi! Nu se merge pe drumul asfaltat ci pe un altul aflat puțin în stânga ieșirii din mănăstire. Sunt mai multe trasee turistice ce se pot face de la mănăstire, merită stat acolo 2,3 zile atât pentru aerul pe care îl are cât și pentru plimbările ce se pot face. În zonă erau mulți comercianți cu fructe, sucuri, dulcețuri, suveniruri, erau și restaurante.
Am coborât la mănăstire, apoi cu telecabina la mașina parcată jos la terminal și după vreo două ore și jumătate de plimbare porneam spre următoarea destinație din acea zi...
Împrejurimile și complexul sunt bine prezentate pe mai multe panouri, dar, la nivel de cârcoteală, aș spune că indicațiile punctuale, și așa puține, erau scrise doar în armeană.
Prin Universitate și a ei bibliotecă, Tatev a fost foarte cunoscut în Armenia feudală și împrejurimi, astăzi este cunoscut chiar în întreaga lume prin Telecabina și traseul ei, este unic și merită văzut, bisericile sunt foarte frumoase și îți dau o stare de pace, de liniște iar peisajele oferite sunt cu totul și cu totul spectaculoase.
Pentru cei ce merg în Armenia recomand ca în programul lor să includă neapărat și Tatev!!
Trimis de mprofeanu in 18.10.19 21:33:00
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CAUCAZ.
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mprofeanu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@mprofeanu: Am citit cu interes articolele dvs despre Armenia. Desi nu facea parte din planurile mele de viitor, datorita reviewurilor dvs am adaugat si aceasta destinatie pe lista urmatoarelor calatorii. Este o tara sigura Armenia? Cum sant priviti turisti in aceasta tara? Vacante si calatorii frumoase va doresc.
@mprofeanu: Minunat! Locuri de o frumusețe care te lasă fără cuvinte! Și - vorba colegului @micutzu - lista crește și tot crește...
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@micutzu: Mulțumesc frumos pentru vizită și ecou!
Armenia este o țară foarte sigură, erau grupuri de turiști peste tot pe unde am umblat. Armenii sunt oameni ospitalieri, ortodocși ca și noi, m-am simțit ca acasă.
M-aș bucura dacă vei ajunge acolo!
@crismis: Mulțumesc frumos pentru că m-ai citit și pentru ecou! Ce bine ar fi dacă lista ar crește și mai mult...
Cu drag,
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2019 Excursie opțională din Yerevan, pe traseul Echmiadzin, Oshakan, Zvartnots — scris în 26.12.19 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2019 O zi pe Valea Râului Azat — scris în 21.12.19 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2019 Dilijan – Mica Elveție armenească — scris în 10.11.19 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2019 Povești de la Sevan – Lacul Negru armenesc — scris în 07.11.19 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2019 Plimbare reușită, inedită de la Yerevan la Goris — scris în 10.10.19 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ