Pe faleza din Paphos

TIPĂREȘTE

Daca am ajuns la Yeroskipou, satul aflat la numai 3 km de Paphos (vezi impresii), era firesc sa ne continuam drumul si sa alocam cateva ore vizitarii celor mai importante locuri din Paphos.

Nu voi descrie acum drumul din Larnaca pana la Paphos si nici situl arheologic cu renumitele lui mozaicuri descoperite in casele romane pentru ca am facut-o deja cu ocazia vizitei de anul trecut (vezi impresii).

Tocmai pentru ca am mai fost aici anul trecut si pentru ca atunci am alocat sitului arheologic tot timpul liber acordat pentru plimbari individuale, cumparaturi si servirea mesei de pranz, de asta data - pentru ca sotul meu nu parea interesat de Saranta Kolones, Odeon, Agora si Asklepeion, am hotarat sa mergem pe faleza. Era destul de cald, iar efortul deplasarii printre ruinele incinse de soare de la Casa lui Dionysos se cerea rasplatit cu un suc de portocale si o bere rece.

Portul si faleza din Paphos se afla aproape de situl arheologic, despartite doar de o parcare si un parc cu leandri infloriti chiar si la sfarsitul lui octombrie. La marginea marii, de o parte si de alta, faleza era in acel moment locul cel mai animat. Turisti de toate nationalitatile se plimbau prin fata micilor buticuri cu suveniruri expuse in exterior si printre terasele insirate una dupa alta, pana la fort. Lucratori ai restaurantelor, bronzati, unii echipati strident pentru a iesi in evidenta, invitau in toate limbile pamantului sa le treci pragul. Pentru inceput am rezistat tentatiei dorind sa facem un prim tur complet pe faleza. In partea stanga sunt mai multe buticuri cu suveniruri si puncte care imbie la croaziera. Cu ambarcatiuni mai mari sau mai mici, cu durate si preturi diferite, cu sau fara servirea mesei la bord, croazierele sunt mereu in asteptare de amatori. Poate pentru faptul ca era vremea amiezei si multi doreau sa-si astampere foamea, in partea dreapta unde erau cele mai multe restaurante si terase, aglomeratia parea si mai mare.

Am poposit si noi la o terasa aleasa la intamplare, pe partea dinspre mare si am servit pranzul privind ambarcatiunile care asteaptau aliniate momentul plecarii in larg. Bineinteles, toate restaurantele servesc si preparate din peste proaspat si fructe de mare. Unele dintre ele si-au instalat vitrine frigorifice chiar pe faleza pentru ca trecatorii sa poata vedea pestele care asteapta - pe gheata - sa fie pregatit. In privinta comunicarii nu trebuie sa va faceti probleme! Ospatarite romance sunt pretutindeni in Cipru.

Constienti ca ne aflam intr-unul dintre cele mai vechi porturi din Cipru, mentionat in istorie inca din anul 325 i. H. cand Alexandru cel Mare a eliberat insula de sub dominatia persana, nu doream sa parasim Paphos fara sa vedem cat mai mult din port si sa urcam in fortul care domina si acum tarmul. Lasand in urma Taverna Castle, restaurantul Poseidonas cu terasa la etaj dar si pe faleza, am ajuns langa cladirea administratiei portuare si Cafeneaua Nautica, foarte eleganta, cu o terasa exterioara napadita de flori.

Castelul Paphos sau fortul este situat la capatul portului si este vizibil din orice punct al falezei. Solemn, dar neavand nici pe departe amploarea si prestanta celor din Famagusta sau Kyrenia, castelul din Paphos merita vizitat. Taxa de intrare este de numai 1,70 euro de persoana si nefiind prea mare, nu necesita mult timp.

In partea vestica a portului, in scop de aparare impotriva atacurilor venite dinspre mare, bizantinii au inaltat initial o mica fortificatie. Refacute de Lusignani in sec XIII in urma cutremurului devastator din anul 1222, noile ziduri au inclus si ramasitele unor turnuri daramate. In 1373 cand genovezii au capturat fortul, zidurile au fost inaltate, iar castelul a fost izolat de tarm prin construirea unui sant de aparare. Ruinat din nou de trecerea timpului si de cutremure, putin inainte de cucerirea otomana, intentionand sa accentueze apararea insulei prin fortificatiile din Famagusta, Kyrenia si Lefkosia, venetienii au distrus cu explozibil ceea ce a mai ramas din cele doua turnuri ale fortului de la Paphos.

Ceea ce vedem astazi este urmarea lucrarilor de restaurare si consolidare facute de otomani in 1592, dupa ce au cucerit insula. O inscriptie in acest sens exista si poate fi vazuta deasupra singurei intrari in fortareata.

Podul de piatra construit usor in panta, traverseaza santul inundat si se termina chiar la intrarea fortului inconjurat de ape.

Interiorul este inalt, cu ziduri si bolti solide din piatra aparenta. Ferestrele sunt putine, foarte mici si pozitionate la inaltime. Un panou care prezinta pe scurt istoricul castelului (in greaca si engleza) si ghereta celui care incaseaza taxa de intrare sunt primele obiective care atrag privirea.

Pe fiecare dintre cele doua laturi lungi ale holului central sunt mici incaperi care au fost folosite in decursul perioadei de ocupatie otomana ca celule de inchisoare. Si la subsol sunt doua celule care au fost folosite in cazul pedepselor mai grele, pe termen mai lung.

Otomanii incartiruiti aici, care aveau in grija paza portului, in lipsa unei moschei adevarate, au folosit incaperea centrala si ca lacas de rugaciune.

O scara abrupta, din piatra, duce la nivelul superior unde existau douasprezece puncte de tragere dotate cu tot atatea tunuri. Cand insula a trecut sub administrare britanica turcii si-au retras artileria, asa incat noi nu am vazut pe acoperis decat creneluri si guri de aerisire.

De la inaltime se poate contempla si fotografia intinderea nesfarsita a marii, intreaga panorama din Kato Paphos cu portul si faleza, precum si ruinele de la Castelul Saranta Kolones cel care a avut initial rolul de paznic si supraveghetor al portului.

De-a lungul timpului, aflat sub diferite stapaniri, fortul a fost martorul multor evenimente istorice, a fost aparator si inchisoare, dar si depozit de sare in perioada administratiei britanice. In zilele noastre, fortul - monument inscris pe lista patrimoniului UNESCO, constituie un decor autentic pentru manifestari culturale in aer liber.

Ghida ne-a informat ca la Paphos se organizeaza anual mai multe Festivaluri de larg interes. Unul dintre acestea este Athestiria, un festival al florilor, desfasurat in luna mai cand strazile orasului sunt acoperite cu flori si aranjamente florale de sarbatoare. Festivalul International de Teatru antic grec din iulie - august readuce in actualitate atmosfera odeonului antic din Paphos si dramaturgi ca Sofocle, Euripide si Aristofan in interpretari moderne. Festivalul de Opera Afrodita care are loc in septembrie, se desfasoara chiar pe platforma din fata castelului Paphos si a prilejuit an de an reprezentatii de exceptie ale unora dintre cele mai celebre opere.

Am ramas in incinta fortului si in zona adiacenta pana aproape de ora intrunirii grupului la autocar. Incantati de ziua petrecuta la Paphos, am pornit pe drumul de intoarcere. De asta data mergand numai pe autostrada, fara opriri, am strabatut rapid cei 135 km pana la Larnaca. Un amanunt demn de mentionat (multumim ghidei pentru informare), este acela ca am trecut printr-un tunel, singurul tunel existent in Cipru. Nu are nimic deosebit, nu este nici prea lung, doar ca este singurul tunel din Cipru, iar cipriotii vor ca asta sa se stie.

---

VIZUALIZĂRI: 5918 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI