“Galeria Bataliilor” de la Versailles

TIPĂREȘTE

Hai sa fim seriosi! …Francezii, in afara de diplomatie, arta, arhitectura, gradinarit, gastronomie si un pic de inventica, nu pea au excelat in nimic. Cu-atat mai putin in arta militara. Doar un rege, Ludovic al XIV-lea si un imparat, Napoleon I, au avut cateva stralucite victorii militare, in rest gloria armatelor franceze a fost sporadica sau intamplatoare. Si totusi la Versailles exista o galerie imensa, ce se-ntinde pe lungimea unui teren de fotbal, in care lumina soarelui patrunde in voie, caci tavanul e de sticla, si pentru ce credeti? pentru a glorifica putinele victorii ale putinilor lor eroi, incat strainii, necunoscatori, cred ca Franta a fost una din marile puteri militare ale lumii.

Despre Mircea, Mihail, Vlad sau Stefan, eroi care i-au infrant pe turci sau tatari de zeci de ori, eroi romani care au asigurat astfel linistea Occidentului care si-a putut construi in liniste palate, biserici sau bunastarea, nu exista aproape nci o pictura a bataliilor lor, cu toate ca pictori buni am avut si noi in tara. Si inca mai avem destui.

Uau! , coada la bilete la Versailles e din nou de doua ore, dar de data aceasta vreau sa vizitez celebra galeria a marilor batalii. La intrare, dupa ce achit 7 euro, sunt controlat ca la aeroport dar, in sfarsit, iata-ma ajuns in sala oglinzilor, sala lunga de 75 de metri, sala care prin reflexia luminii pe lungime si latime iti da impresia ca este mult mai lunga si mai lata, si apoi la celebra galerie a marilor batalii, construita sub supravegherea atenta a regelui Louis Philippe. Ma astept sa vad portretul acestui rege sau macar a regelui Loudovic XIV pe “fiecare gard”, dar nu e asa, galeria este parca monopolul imparatului Bonaparte care detine cam jumatate din picturile mari cat un ecran de cinematograf din intregul coridor al galeriei. Aproape fiecare victorie a sa, de la Rivoli, Arcole, Wagram, Iena, Friedland, Zurich sau Austerlitz, sunt prezente pe peretii galeriei, nu vei intalni insa infrinagerile sale din Rusia sau din Belgia... “Borodino”, “Berezina" sau "Waterloo", asemenea tablouri inca nu s-au pictat de catre francezi si sunt putine sanse ca ele sa apara vreodata... Privind marile capodopere apartinand patrimoiului modial, imi revine in memorie vocea crainicei de la metro…”Gare d’Austerlitz…Louvre-Rivoli…Wagram…Attention on ferme les portes! ”…asadar, victoriile lui Bonaparte te insotesc peste tot de-a lungul traseelor metroului.

Castelul de la Versailles are in jur de 4 milioane de vizitatori ce trec in fiecare an de grilajul aurit al portii de la intrare si de statuia din bronz coclit din cauza anilor, a regelui in fata caruia, insusi soarele palea. E o deosebire esentiala intre Luvru, muzeu nu mai putin celebru, si Versailles, primul se inchide spre interiorul sau fiind strivit, innabusit de numeroasele constructii ale Parisului, al doilea insa e mult mai aerisit, aripile si gradinile sale se pot desfasura in voie spre exterior, iar oglinzile si galeriile sale descoperite dau mai multa lumina si stralucire castelului “regelui soare” decat celui al monarhilor ce-au domnit in palatul Luvru.

Versailles n-a fost decat un catun taranesc, in care Ludovic al XIII-lea, a hotarat sa contruiasca un pavilion de vanatoare. Fiul sau, viitorul rege, a copilarit in acest loc si s-a indragostit de el iar cand a ajuns si el sa intre “in paine”, a poruncit in primul rand asanarea numeroaselor mlastini ce incojurau pavilionul de vanatoare si redirijarea cursului unui rau, precum si infiintarea unei acumulari de apa la inaltime pentru functionarea numeroaselor fantani arteziene cu care avea curtea regala sa uimeasca ambasadorii sau conducatorii multor alte state europene. Apoi, semnarea unui act de alianta sau de non-agresiune, nu mai era o decat o problema de timp.

Hardouin Mansart, Le Vau si Le Brun, se intrec pe ei insisi in a construi si orna unul dintre cele mai frumoase castele ale lumii, pentru ca, in anul 1682 “regele soare” sa se poate muta cu intreaga lui curte de 10.000 de curtezani, la Versailles. Pe santierul castelului au lucrat in permanenta 35-40.000 de muncitori. Daca apartamentele regale dispuneau de un spatiu generos, cele ale supusilor sunt insa mici si inghesuite. Vara mai ales la Versailles aerul devine irespirabil, astfel ca, odata la 3-4 luni, curtea regelui se muta la Marly, pentru o… curatenie generala! .

Dupa ce Revolutia franceza din 1789, devine stapana Parisului, castelul Versailles, simbol al absolutismului monarhic, este pradat de valorosul sau mobilier si mai ales de toate obiectele de arta, . Apoi, la inceputul anilor 1800, Napoleon I si Josefina se instaleaza la Versailles, in cladirea Micului Trianon, iar ulterior, regele Louis Philippe, inaugureaza marea galerie a bataliilor.

Ultimul mare eveniment al istoriei moderne al acestui castel, se petrece in Sala Oglinzilor, unde se semneza celebrul “Tratat de la Versailles” din 28 iunie 1919, cand Aliatii impun Germaniei invinse un tratat de pace iar Transilvania revine la “patria mama”.

"La Gallerie des Batailles”, ajungi trecand prin sala celor 400 de oglinzi create in Franta anilor 1665, ca si replica a oglinzilor venetiene, al carui import a fost intezis incepand cu anul 1672.

Galeria “Marilor Batalii” e situata la etajul I a castelului Versailles, a fost creata de regele Louis Philippe in anul 1837, are 130 de metri lungime, e ceva mai lunga decat un teren de fotbal si expune publicului vizitator istoria a 13 secole de batalii desfasurate pe teritoriul Frantei. Admiram aici batalii ale unor printi, duci, regi sau imparati ai Frantei, picturi ale unor maestri ai penelului contemporani sau ulteriori evenimentelor istorice. Deasupra fiecarui tablou e afisata data bataliei iar dedesubt, intr-un chenar aurit este prezentat si locul bataliei. Multe picturi sunt incadrate si de busturile eroilor din tablourile expuse.

Privindu-le nu-ti ramane decat sa exclami” Cinste acestui popor care-si adora eroii! ”. Chiar daca victoriile au fost putine, aceasta galerie reuseste sa le prezinte si pe acestea intr-o aura favorabila si sa atraga prin ele, milioane de turisti.

Parasesc castelul Versailles ganditor, renuntand la vizita gradinilor, caci tocmai incepe o ploaie insotita de vant, ce ma dezarmeaza. Ofer biletul vizitei gradinilor, ce-a costat tot 7 euro, unui tanar care sta la o coada ce devenise acum parca si mai mare, dupa ce in prealabil cateva persoane mai in varsta au refuzat sa-l primeasca. Un gand nu-mi da insa pace…si noi avem un Micea cel Batran, un Vlad Tepes, un Mihai Viteazu, un Stefan cel Mare, domnitor votat in urma cu cativa ani ca “cel mai de seama dintre romani”, dar oare cati pictori ai vremilor trecute sau actuale au incercat sa imortalizeze in tablourile lor, biruintele acestor domintori? Putini! Doar Tattarescu si Grigorescu au abordat aceasta tema a bataliilor istorice iar dintre pictorii moderni, poate nici unul…

La Versailles se poate ajunge cel mai usor cu RER-ul.

Un bilet costa 2,40 euro, si nu trebuie decat sa urmati linia galbena C, varianta C5, in directia “Cheateau de Versailles”. RER-ul porneste din centru de la statiile “Champ de Mars-Tour Eiffel”, “Musee d’Orsay”, “Invalides”, “St. Michel-Notre Dame” sau “Pont d’Alma”.

Vizionare placuta!

Dorgo

---

VIZUALIZĂRI: 4490 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI