Engadin, Sankt Moritz soare si dolce vita

TIPĂREȘTE

Engadin sau in limba reto-romana "Gradina Inn-ului"raul ce izvoraste din acesta zona si da numele mai multor localitati precum Innsbruck (Podul Inn-ului) spre exemplu a fost telul unei excursii de 3 zile. punctul forte urmand a fii Sankt Moritz.

Aceasta vale de cca 80km. lungime situata la o altitudine medie intre 1500-1900 s-a creat dupa era glaciara astazi din pacate doar in crevasele muntelui se mai vad resturile ghetarilor care de la an la an se restrang. Apropo ghetarul ce se vede in poza 1 in 2050 v-a disparea este Morteratsch cu o lungime actuala de 6.4km si este cel mai mare al Alpilor estici.

Intrand dinspre Austria cu intentia de a vedea localitatea contrabandistilor Samnaun o zona libera de vama (zollfreie zone) nu am putut sa nu imi aduc aminte de cele scrise de cei din AFA ce au trecut pe aici. O mare diferenta intre localitatile din Tirol si cele din Elvetia in timp ce Tirolul este ca un peisaj parca desprins din cartile desenate Teletubies) totul este parca aranjat ptr. deliciul ochilor, flori, pajisti cu iarba taiata a la Wembley, case colorate cu balcoanele pline de flori pe partea cealalta te asteapta un peisaj arhaic case de munte din piatra muntilor fara prea multa vegetatie drumurile mai inguste si parca facute din topor in unele pasaje chiar foarte periculoase. Am spus intotdeauna ca insusi natura parca sesiseaza frontierele dintre state si diferenta nu este doar de natura culturala de limba sau natie sunt mult mai multe discrepante intre ce se vede intr-o tara si cum arata in ceea vecina cu toate ca sunt geografic la doar putini km una de alta.

Drumul inconjoara muntele serpuind pe coama acestuia la un moment dat apar in fata tunele prin care se intra asigurindute cu claxon prelung daca nu tii se raspunde intrii, sunt extrem de inguste si nu au mai mult de 3m in partea cea mai concava. Pe sus se vad scrijelituri de la predecesori ce nu au apreciat bine inaltimea, din 20 in 20 m. sunt sapate in peretele exterior ferestre micute doar sa intre un gram de lumina altfel ai spune ca ai intrat in pestera.

Cel mai lung a avut 140m. (foto 2) cu toate ca am fost avertizati pe un indicator ca am parasit Uniunea Europeana de tara in care am intrat nimic. Dupa aprox. 15km si 40min. de condus vedem o statie de carburanti si un indicator ce ne arata Samnaun 4km. Ne atrage atentia pretul mic Diesel doar la 1,20€ bineinteles facem plinul si spre celebra localitate a negustorilor.

O localitate ceva mai vesela plina de magazine as zice gen Duty free precum erau mai demult pe toate granitele chiar si marfa era c-am asa aranjata pe rafturi. Tigari de la 2,5€. bauturi alcoolice mare parte la 1lt. dulciuri ceva textile si multe suveniruri. Am aflat aici ca ne aflam pe cea mai inalta strada de shooping din Europa, multa reclama peste tot aceasi marfa aceleasi preturi dar foarte multe magazine. Localitatea se afla in creierul muntilor fiind iarna si un paradis al sporturilor de iarna multe pensiuni ,nu as spune neaparat hoteluri, un loc foarte interesant mai ales prin prisma forfotei si activitatilor comerciale, deh banul trage tot la elvetieni.

Dupa circa trei ore parasim Samnaun printr-o vale foarte ingusta cred ca este singura iesire din aceasta caldare. Dupa aprox. 15km. vedem intr-un final vama o cladire mica in fata o bariera si un vames plictisit pe care cred ca l-a uitat cineva acolo trecem pe langa el salutand respectuos, ingana si el ceva si iata-ne in sfarsit in Elvetia cel putin dupa granita. Drumul este mai lat avem chiar si pasaje de drum drept peisajul anost ici colo cate o casa parasita trecem prin ceva sate plictisite.

Sincer ne dispare entuziasmul totusi speram in luminita... Sankt Moritz: Gps-ul ne mai arata 10 km si tot nimic. Apare in fata o localitate mai mare in stanga un parau de munte cu ceva cascade oprim foto asta este cel mai de luat in seama pana acum. Dupa inca cativa km ne apare parca din neant locatia mult visata. Tot vreau sa spun,cand s-a pus logo-ul Top of the World cred ca nu s-a exagerat un peisaj de nedescris se intinde in fata nostra. vorba noastra nu prea merge dar se lipeste "cine a pus crasma in drum ala nu a fost om nebun"la fel as spune si aici nu se putea gasi un loc mai bun pentru a pune bazele celei mai vechi statiuni montane din lume. Sankt Moritz unul din cele mai tari branduri un loc in care traiesc cei frumosi si bogati strajuit de mai multe piscuri (PIZ) toate de peste 3000m lacuri de un colorit diferit de la smarald inchis la turcoaz (Silvaplana) pe foto cel din dreapta. In fata troneaza muntele casei cum se mai cheama Corviglia Piz Nair, se vad foarte clar toate trecatorile avem in fata o adevarata lectie de geografie.

Dupa cazare ne-am luat cardurile ce ne dadeau acces gratuit la toate instalatiile pe cablu precum si la transportul in comun si ne-am grabit spre statia ce ne ducea chiar pe varful Piz Nair un traseu ce nu trebuie ratat de acolo se vede cel mai bine statiunea. Ajungem la ora 15.30 chiar cand urca ultimul tren cu cremaliere ne uitam pe harta cu instalatiile pe cablu si ne ingrozim cred ca ne trebuia pe putin una saptamana sa vizitam aceasta megazona turistica. Urcarea este foarte abrupta se schimba in doua locuri prima este Chantarella pe la 2100m a doua este Corviglia la 2700m. aici se afla un platou destul de maricel care iti ofera o panorama 360grade asupra zonei. Mai departe se merge cu o telecabina uriasa in jur de 120pers au loc. Am avut ghinionul sa urcam cu un grup de asiatici care au monopolizat toate lateralele obstrucitonand vederea fiecare inarmat cu 2-3camere foto singurele foto putand sa le facem pe deasupra lor netrecand vreo unul de 150cm.

Piz Nair (Piscul Negru) ne-a intampinat cu soare si 22grade toate astea la 3056m. altitudine. Un restaurant cu o terasa circulara ce permite o panorama totala. Sankt Moritz si toata valea Engadin se desfasoara sub ochii nostrii nu am fotografiat un obiectiv inca asa de multe ori precum acesta. Chiar am inteles de ce se mai spune Top of the World si de ce este soarele sigla statiunii. Interesant pe acest munte s-a desfasurat in 1948 Olimpiada de iarna! apusul a fost ceva magnific cred ca si datorita inaltimii soarele a disparut destul de tarziu dand cu ultimele raze o culoare rozalie varfurilor parca erau in flacari.

Seara am iesit luand pulsul acestui monden si cosmopolit asezamant. Hoteluri precum in filmele vechi Kempinski Le Bains asezat intr-un parc spre lacul Silvaplana pare un castel precum si ultraluxosul Badrutt s Palace unde cea mai ieftina camera incepe pe la 460CHF si ajunge pana la incredibila suma de 25000. ptr. una noapte. Se afla pe un platou deasupra lacului construit in 1896. Chesa Veglia cel mai renumit restaurant.Clientii VIP sunt adusi cu Rolls Royce am si poze doar de afara inauntru daca eram sigur nu mai scriam aici ultrabogatii cred ca nu au acces la AFA si oricum nu au ideei si sentimente.

Cladiri somptuase peste tot la parter boutiq-uri de lux toate marcile vazute si nevazute. La o agentie imobiliara am aruncat o privire un apart de 55m2 pe malul lacului costa 1milion si o suta de mii nu am fost niciodata in cautarea senzationalului dar ce am vazut acolo mi-au intarit ideea ca banii sunt doar ceva virtual si ca ptr. unii nu exista. Vis a vis de primaria pe la 21 ne-am oprit la o cafenea unde am degustat un capuccino lume pestrita foarte multe persoane in varsta doamne mai mult decat elegante o atmosfera as zice a la super dolce vita cum numai unele locuri le produc.

Ziua urmatoare am luat imprejurimile lacului la pas am vazut turnul inclinat un alt simbol, orasul nou este pe malul opus multe blocuri noi si chiar si santiere in desfasurare. La insistenta doamnelor am plecat spre statia de telecabine sa urcam pe muntele Chantarella unde intr-o poiana se afla casuta lui Heidi. De la statia se merge pe un drum pietrut ce trece si prin padure in jur de 15min. pana la Heidi. Casuta se afla intr-un loc idilic pe coama muntelui deasupra lacului Ne-am adus aminte cu placere de copilarie vizitand aceest loc si parca il vedeam pe ciobanasul Peter cu caprele lui pe acolo.

Seara am luat parte la o serbare pe pajistea de langa lac cu muzica frigarui de vita carnati albi la gratar un fel de mamaliga cu branza cu un gust oribil 8CHF portia asta chiar nu a meritat, Dupa 22 liniste deplina doar noi mai eram pe strazi.

Dimineata pe malul lacului turcuoaz (Silvaplana) la plimbare este o adevarata placere o liniste deplina parca totul incremenise batranei pe banci cu pipe uriase pufaind si citind presa o imagine linistitoare si cu acel aer curat parca il puteai atinge. Un loc nobil care cred ca nu are nevoie de recomandare oricare ar fii de prisos cuvintele nu pot descrie frumusetea si curatenia acestei gradini a Alpilor care este Sankt Moritz.

In aceasi zi ne-am mai indeplinit o dorinta am urcat pe Bernina, Diavolezza precum si pe cel mai spectaculos pas numit si Regina pasurilor dar asta intr-unalt review oricum acesta este foarte lung nu stiu daca cineva va avea rabdare sa-l citeasca.

---

VIZUALIZĂRI: 6167 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI