Simfonia lalelelor în varianta bulgărească

TIPĂREȘTE

Mi-am dorit să particip la Festivalul Simfonia Lalelelor desfășurat în perioada 12-14 aprilie 2019 la Pitești, însă timpul și programul încărcat nu mi-au permis o vizită la Piteşti în perioada respectivă, astfel că am rămas cu un uşor regret din cauza faptului că nici anul acesta nu a fost să fie :(. Se pare că totuşi acolo Sus Cineva mă iubeşte :) şi aşa am avut ocazia de a admira minunatele flori în toată splendoarea lor nu la Piteşti, ci la Varna :)), mai exact în Grădina Botanică din Sfinţii Constantin şi Elena.

Deşi petreceam acum al cincilea sejur în această staţiune, recunosc că nu reuşisem încă să vizitez frumoasa grădină botanică aflată chiar peste drum. După micul dejun şi cafeaua băubilă oferite de hotelul de 5* care ne găzduia în cea de a doua jumătate a minivacanţei de Paşti şi 1 Mai petrecute în Bulgaria, cu şepcile de soare pe cap, o sticlă de apă şi aparatele de fotografiat/telefoanele cu bateriile încărcate am pornit în drumeţie. Ştiam unde se află grădina pe care o văzusem de multe ori din mersul maşinii, chiar dacă nu prea aveam habar pe unde este intrarea.

Am plecat pe jos de la hotel urcând spre şoseaua care face legătura între Varna şi Nisipurile de Aur, Albena etc. Am traversat strada şi ne-am continuat drumul urmând indicatoarele spre Ecopark. Cam vis a vis de hotelul Sveta Elena, am intrat într-o curte în care era amenajată şi parcarea, costul pentru un autoturism fiind de 3 leva. Poate ar fi util de precizat şi faptul că există staţie de autobuz chiar la intrarea în grădina botanică, de interes pentru cei cazaţi în alte staţiuni la nord de Varna şi veniţi în Bulgaria fără maşină sau care nu doresc să-şi folosească propria maşină.

Adresa: St. St. Constantine and Helena Resort 9006 Varna, Bulgaria

Coordonate GPS: 43.233113 N; 28.006088 E.

Programul de vizitare diferă în funcţie de data vizitei astfel:

aprilie: 08.00-17.00;

mai-iunie: 08.00-19.00;

iulie-august: 08.00-20.00;

septembrie-octombrie: 08.00-19.00.

Preţul biletelor de intrare:

4 leva – adulţi;

2 leva – elevi, studenţi, pensionari.

Am plătit biletele de intrare cu numerar şi am primit bon fiscal şi o hartă a grădinii. Preţul biletului mi s-a părut unul mai degrabă simbolic, cu atât mai surprinzător fiind cum grădina reuşeşte totuşi să supravieţuiască doar prin autofinanţare.

Am aflat că grădina botanică a fost înfiinţată în anul 1977 pe teritoriul unei foste pepiniere, iar din 2002 este deschisă pentru vizitatori ca primul parc ecologic din Bulgaria care îmbină sistemele ecologice naturale cu cele artificiale. În 2004 a fost declarată zonă protejată. Grădina botanică se întinde pe o suprafaţă foarte generoasă de 36 hectare, pe un deal, altitudinea varii.nd destul de mult de la 28 la 85 metri.

Tot pe teritoriul parcului ecologic este situat şi Clubul Academic Jockey care oferă lecţii de călărie cu instructor pentru începători, plimbări libere cu caii pentru cei avansaţi, dar şi plimbări cu trăsura pe aleile parcului. Nu m-a interesat şcoala de călărie.

Există alei şi poteci bine delimitate şi multe indicatoare spre principalele puncte de interes. Mi-a plăcut faptul că toate florile, arbuştii şi arborii existenţi erau identificate şi etichetate, inclusiv cu denumirea acestora în limba latină. Din loc în loc erau panouri cu explicaţii detaliate referitoare la colecţia respectivă, doar în limba bulgară, din păcate.

Am fost surprinsă de numărul foarte mare de spaţii amenajate pentru grătar, dar şi pentru picnic, cu mese şi bănci de lemn, de obicei la umbra naturală a copacilor, cu coşuri de gunoi, fiind create toate condiţiile pentru a petrece câteva ore într-un mod foarte plăcut la aer curat în mijlocul naturii.

-Colecţia de iarbă – cuprinde peste patruzeci de specii de plante erbacee, anuale sau perene, din mai multe familii, care provin din mai multe regiuni ale globului;

-Colecţia de crini – cuprinde peste douăzeci şi cinci de specii de crini, frumoşi şi nepretenţioşi din punctul de vedere al condiţiilor climatice;

-Colecţia de irişi – cuprinde peste cincizeci de specii de irişi sau stânjenei de diferite culori, flori deosebite care simbolizează legătura strânsă dintre două persoane, consideraţi ca fiind mesageri ai iubirii;

-Colecţia de cactuşi – o zonă plină de cactuşi şi alte plante la fel de „ţepoase” răspândite cu precădere în zonele de deşert şi semideşert;

-Zona Arizona – ne-a întâmpinat cu o bogată colecţie de Yucca;

-Grădina de trandafiri – cuprinde o colecţie impresionantă de peste optzeci de specii de trandafiri din cele mai diverse, dar noi am ajuns prea devreme pentru a ne putea bucura de frumuseţea acestora;

-„Paturile” de flori - plantate pe peluzele centrale ale parcului, paturile de flori alternează de la o colecție de mai mult de 60 de varietăți de lalele în primăvară la o colecție de flori de vară la începutul sezonului de vară, noi bucurându-ne acum doar de „simfonia lalelelor” pe care le-am prins aproape pe sfârşite, dar tot ne-au impresionat prin frumuseţe şi varietate;

-Zona Coloanelor – este o zonă de relaxare la umbra pinilor bătrâni ale căror trunchiuri înalte se aseamănă cu nişte coloane;

-Zona de sub tei – este o zonă de relaxare amenajată cu mese şi bănci mijlocul unei pădurici de tei; am încercat doar să-mi imaginez cât de plăcut poate fi timpul petrecut aici în perioada când înfloresc teii, cum ar fi să stai la umbra acestora îmbătat de parfumul teilor;

-Lacul Fantomelor – un lac mai ciudat lângă care se află şi un colţ de relaxare; oricât l-am căutat, nu sunt convinsă că l-am identificat corect, deşi, conform indicatoarelor şi hărţii primite, eram chiar acolo; evident, nu am văzut nici picior de fantomă pe acolo =));

-Lacul Cascadei – aici am nimerit uşor, aşa după ureche la propriu, orientându-ne după susurul cascadei, o cădere de apă de la o înălţime destul de mică; am făcut câteva fotografii reuşite şi am simţit o răcoare binevenită în preajma apei;

-Mormântul Roman – este un mormânt cu o singură cameră datând din secolele III-V;

-Podul – un pod de lemn care traversează râul care străbate parcul;

-Capela Sfântul Kliment Ohridski – o capelă albă, micuţă şi frumoasă în simplitatea ei, aflată în cel mai înalt punct al parcului în care am reuşit noi să urcăm, din apropierea acesteia bucurându-ne de o frumoasă perspectivă asupra mării, dar şi a staţiunii Sfinţii Constantin şi Elena.

Plimbarea noastră prin parc a durat vreo două ore, iar timpul a trecut pe nesimţite într-un mod plăcut şi relaxant. Primele admirate şi fotografiate „la greu” au fost rândurile de lalele multicolore. Am fost impresionată de frumuseţea acestora, dar mai ales de varietatea mare de soiuri şi culori pe care eu nici măcar nu o bănuiam. Acestea mi-au plăcut cel mai mult, de unde şi titlul prezentului articol.

Am urcat apoi pe poteci ca la munte până la capela Sfântul Kliment Ohridski, care ne-a oferit câteva momente de reculegere. Am admirat apoi marea de sus de la înălţime şi am început să coborâm prin zona de pini şi brazi înalţi şi frumoşi, care ne dădeau senzaţia că ne aflăm undeva la munte, nicidecum la doi paşi de malul mării. Mi-a plăcut atât de mult să mă plimb prin pădurea de brazi, încât nu m-am putut abţine să nu postez în direct imagini cu aceştia pe reţele de socializare, dar fără localizare, spre deruta prietenilor care mă ştiau plecată în Bulgaria la mare =)).

Am întâlnit multe zone destinate grătarului, inclusiv grătare, cu multe mese şi bănci la umbră, ideale pentru picnicuri în mijlocul naturii. Noi însă nu eram pregătiţi pentru picnic, veneam doar de la all inclusive :D, astfel că ne-am oprit în zonele respective doar pentru a ne mai trage sufletul (doar eu) şi pentru o pauză de ţigară.

Susurul apei ne-a îndrumat apoi spre cascadă şi spre lacul format în apropierea acesteia, traversând şi podul de lemn, probabil un loc romantic în anumite momente :). Am ratat ruinele unei vile romane vechi de mai multe secole, dar am văzut colecţia de ierburi, apoi cea de stânjeni, flori frumoase, pe care însă nu le-am prins în cea mai bună perioadă a lor.

Am căutat apoi „Lacul Fantomelor”, fără succes însă, descoperind doar o zonă mlăştinoasă, neinteresantă pentru mine, aflată în apropierea zonei de relaxare „de sub tei”, care, în schimb, mi-a plăcut mult.

Am admirat colecţia de Yucca din zona Arizona, apoi grădina de cactuşi şi alţi ţepoşi. Ne-am fotografiat printre cactuşi, unii având şi fructe, dar nu am mai făcut greşeala să ating fructele de cactus, amintindu-mi de experienţa „dureroasă” trăită în urmă cu patru cinci ani în satul Masca din Tenerife, când două zile m-am tot chinuit să-mi scot ţepii din mână :((.

De la cactuşi am mers spre Mormântul Roman datând din sec. III-V, am coborât în acesta, am făcut câteva poze, nimic deosebit.

Am vizitat şi superba grădină de trandafiri, superbă doar privind pozele afişate :D, deoarece la momentul vizitei noastre aceasta se afla în reconstrucţie şi oricum trandafirii nu înfloriseră încă.

În drum spre ieşirea din parc, am mai trecut şi admirat încă o dată straturile de lalele multicolore, cea mai frumoasă surpriză pentru mine din întreaga grădină botanică vizitată.

La ieşire există şi un magazin de unde se pot achiziţiona plante şi seminţe din soiuri mai deosebite.

Recomand cu drag o vizită la Grădina Botanică Universitară a oraşului Varna oricând primăvara şi vara, un loc deosebit unde se pot petrece câteva ore relaxante scăpând de agitaţia staţiunilor în care ne petrecem vacanţele. În lunile fierbinţi de vară aici puteţi găsi o răcoare extrem de binevenită.

Venind dintr-o staţiune altă dată extrem de liniştită, dar acum aflată în plin şantier, sătulă şi enervată de praful excesiv şi de zgomotul flexurilor şi buldoexcavatoarelor, am apreciat cu atât mai mult liniştea aproape desăvârşită descoperită în această minunată oază de verdeaţă, locul perfect relaxare și pentru încărcarea bateriilor.

Rog ataşarea: https://www.youtube.com/watch?v=spphGN9JlEo

---

VIZUALIZĂRI: 1894 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI