Istoria palatului regal Changgyeonggung

TIPĂREȘTE

Cel de-al treilea palat care ne-a permis sa calatorim in perioada dinastiei Joseon este maiestuosul Changgyeonggung, care emana frumusete si grandoare subtila.

Situat in inima Seulului, Palatul Changgyeonggung a fost construit de catre cel de-al patrulea conducator al dinastiei Joseon, regele Sejong, pentru tatal sau, Taejong. Initial a fost numit Suganggung, dar a fost renovat si marit in 1483 de regele Seongjong, cand si-a capatat actualul nume.

Palatul Changgyeonggung, impreuna cu Palatul Changdeokgung, erau cunoscute impreuna sub numele de Palatul de Est, gradina din spate fiind impartita de ambele palate.

Unul dintre cele mai interesante si faimoase evenimente care au avut loc pe terenul Palatului Changgyeonggung a fost uciderea printului mostenitor Sado. Sado, fiul regelui Yeongjo, s-a nascut cu probleme mintale si adesea ucidea oameni fara motiv. Familia regala, ingrijorata ca acesta ar putea ajunge rege, a planuit uciderea lui. Yeongjo l-a incuiat intr-un cufar cu orez pe fiul sau, Sado, in Sala  Munjeongjeon, unde a murit 8 zile mai tarziu, la varsta de 27 de ani. Sotia lui Sado, Hyegyong, a tinut secreta crima pana la moartea lui Yeongjo, dupa care a dezvaluit secretul in memoriile sale.

Fiul lui Sado, Jeongjo, a devenit urmatorul rege al dinastiei Joseon, dupa moartea lui Yeongjo, fiind un conducator foarte respectat.

In anii 1800, complexul era aglomerat cu sotii regale, concubine, resedinte, birouri guvernamentale si gradini, insa in 1834 a fost distrus intr-un incendiu. Palatul a fost reconstruit, insa in timpul ocupatiei japoneze a Coreei, Changgyeonggung a fost transformat dintr-un frumos palat regal intr-o statiune cu o gradina zoologica si o gradina botanica. In 1983, acestea au fost mutate in actualul Seoul Grand Park.

O ramasita din vremea cand terenul adapostea gradina botanica este Sera Mare, o gradina botanica interioara construita intr-un stil renascentist, in culoarea alba, cu o structura absolut uimitoare si restaurata impecabil.

Am mentionat cateva repere istorice ale palatului, pentru a povesti in continuare despre actualele incaperile care au ramas in picioare sau care au fost reconstruite ca urmare a incendiilor si a invaziei japoneze.

Palatul este deschis zilnic, cu exceptia zilei de luni, intre orele 09:00-21:00. Daca porti un Hanbok (costum traditional coreean), poti intra gratuit, nu doar la acest palat, ci la oricare dintre palatele din Seul. Am inceput turul palatului intrand pe poarta principala numita Honghwamun, construita pentru prima data in 1484. Numele „Honghwa” inseamna „a raspandi armonia” . Poarta Honghwamun a fost locul de intalnire dintre rege si popor. Regele Yeongjo s-a intalnit cu oamenii de rand pentru a le afla opiniile cu privire la o lege pe care dorea sa o puna in aplicare. Un al doilea eveniment important ce a avut loc la poarta Honghwamun a fost distribuirea de orez oamenilor, de catre regele Jeongjo, cu ocazia celebrarii celei de-a 60-a aniversari a mamei sale.

Designul portii este destul de modest pentru o resedinta regala, prin urmare au fost adaugate cate o pereche de pavilioane cu clopote, pe fiecare parte a structurii.

Pe masura ce am trecut de poarta, ne-a aparut in fata podul Okcheongyo, in traducere „apa limpede ca jadul care curge” .  Are o vechime de peste 500 de ani, fiind cel mai bine conservat pod din palatele regale, ce serveste drept intrare simbolica in curte. Intre arcadele de sub parapetul podului sunt ciopliti spiridusi (dokkaebi) care au scopul de a alunga spiritele rele.

Urmeaza trecerea pe sub o alta poarta, Poarta Myeonjeongnum, care a avut aceeasi soarta ca si Honghwamun, distrusa in timpul invaziei japoneze si ulterior reconstruita.

Dupa ce am trecut prin cele 2 porti, am intrat in alta curte, unde se afla cea mai veche sala a tronului dintre toate palatele ramase in Seul, Myeongjeongjeon, construita in 1484. Aici aveau loc evenimente majore, cum ar fi receptiile de intampinare a emisarilor straini, incoronarile si nuntile regale, adunarile supusilor, examenele oficiale de stat.

Este mai mica decat salile principale cu 2 etaje ale celorlalte palate, deoarece a fost construita initial ca locuinta a reginei. A fost insa construita deasupra unui piedestal din pietre, impregnandu-i demnitatea unei sali principale. Curtea din fata este acoperita cu pietre late, plate si dreptunghiulare, iar dintre cele 3 alei ce o strabat, poteca centrala numita „Eodo” , adica drumul regelui, era rezervata doar acestuia.

Cu regele in centru, oficialii militari stateau in dreapta, iar oficialii civili in stanga. „Dapdo” , piatra inclinata din mijlocul scarilor, este locul pe unde trecea palanchinul regelui.

Sala e dominata de tronul si paravanul din spatele acestuia avand acelasi model cu soarele si luna, reprezentand regele si regina, iar cei 5 munti, simbolizand imperiul. Tavanul din lemn e decorat cu dragoni sculptati, ce simbolizeaza autoritatea totala a imparatului.

Sala Munjeongjeon era biroul regelui, unde acesta se intalnea cu supusii sai pentru rapoarte de lucru si pentru a decide politicile, numele salii insemnand „a practica politica cu invatatura” . A fost folosita si ca Sala a Altarului, gazduind tabletele ancestrale ale regilor si reginelor decedati.

In spatelesalii principale, Myeongjeonjeon se afla alte 2 Sali, Sungmundang si Haminjeong.

Sungmundang a fost sala de studiu a regelui si tot aici regele discuta despre afacerile statului cu oficialii, primea studentii academiei si testa savantii confucianisti. Se presupune ca aceasta sala a fost adaugata in timpul reconstructiei Palatului Changgyeonggung, in timpul domniei regelui Gwanghaegun. Placa cu numele cladirii, scrisa de regele Yeongjo, exista si astazi.

Pavilionul Haminjeong era locul unde se tineau banchete si unde regele primea oficiali civili si militari de rang inalt la palat, numele inseamnand „a pastra bunavointa” .

Are o structura deschisa pe toate cele 4 laturi, fara pereti, dar intr-o pictura cunoscuta sub numele de „Pictura Palatului de Est” , pavilionul este reprezentat cu pereti pe trei laturi. Pictura prezinta si curtea din fata, sugerand ca diverse spectacole si evenimente au avut loc la acest pavilion.

Sala Hwangyeongjeon a servit drept cladire interioara unde locuiau regii, printii mostenitori si sotiile lor, numele insemnand „primitor si vesel” . A fost construita odata cu infiintarea Palatului Changgyeonggung, dar a fost distrusa si reconstruita de mai multe ori dupa invazia japoneza si marele incendiu, cladirea actuala fiind din 1834.

Dae Janggeum, singura femeie medic din Dinastia Joseon care a tratat un rege, l-a ingrijit pe regele Jungjong pana cand acesta a murit aici. Ea a devenit medicul regal sef, lucru nemaiauzit la acea vreme, dupa ce a capatat increderea regelui, ajutand alte regine la nastere sau tratandu-le bolile.

Printul mostenitor Sohyeon a murit si el in acest loc in 1645.

O alta sala, Gyeongchunjeon, langa Hwangyeongjeon, a fost resedinta reginelor si printeselor mostenitoare, precum si a reginelor vaduve, numele acesteia inseamnand „soarele cald al primaverii” . Tot aici s-au nascut mai multi regi Joseon, regele Jeongjo numind-o „Sala Nasterilor” . Chiar el a scris o placa si a atarnat-o in interiorul salii, sarbatorind propria sa nastere, dar aceasta s-a pierdut de-a lungul veacurilor.

Sala Tongmyeongjeon era locul de dormit al reginelor si cladirea principala a resedintei regale, iar Sala Yanghwadang, langa Tongmyeongjeon, era resedinta reginei vaduve.

Casele Yeongchunheon si Jipbokheon arata ca o singura cladire, dar sunt 2 cladiri conectate in centru. Initial, cele 2 structuri erau separate, aceasta zona fiind odinioara plina de resedinte.

 „Yeongchun” inseamna „a vesti primavara” , in timp ce „Jipbok” inseamna „a aduna noroc” . Nu se cunosc anii exacti in care au fost construite aceste cladiri, insa se stie ca au fost distruse de incendiul din 1830 si reconstruite in 1834.

Casa Yeongchunheon este locul unde rege Jeongjo a stat frecvent si aici a si murit. Casa Jipbokheon a fost folosita ca resedinta pentru consoartele regale. Printul mostenitor Sado si regele Sunjo s-au nascut aici.

In partea dreapta fata de aceste cladiri, existau mai multe cladiri mici despre care se presupune ca erau resedinte ale doamnelor de la curte, dar niciuna nu a mai ramas.

Am observat si un instrument simplu folosit pentru a detecta viteza si directia vantului, numit Punggidae. Pentru a utiliza instrumentul, se introducea o prajina intr-o gaura din partea superioara a pietrei decorate cu modele de suluri. O bucata de panza era atasata la capatul prajinii, care se unduia in aer atunci cand vantul batea, indicand viteza si directia vantului.

Ne-a facut placere sa ne plimbam prin palatul Changgyeonggung si sa aflam istoria acestuia, putin diferita fata de a celorlalte vizitate. Palatul Changgyeonggung are un spatiu mare dedicat vietii cotidiene a familiei, mult mai mare decat spatiul dedicat afacerilor politice, atmosfera este mai linistita si mai putin aglomerata. In acelasi timp, a fost si gazda unora dintre cele mai tragice si dramatice evenimente din istoria monarhiei coreene.

---

VIZUALIZĂRI: 43 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI